Pagina documente » Medicina » Plante medicinale utilizate in dermatocosmetologie

Despre lucrare

lucrare-licenta-plante-medicinale-utilizate-in-dermatocosmetologie
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-plante-medicinale-utilizate-in-dermatocosmetologie


Cuprins

Cuprins
Introducere3
I.Pielea: caracteristici, structura, functii5
1.1. Definitia pielii. Caracteristici.5
1.2. Structura pielii:
1.2.1.Epidermul............5
1.2.2.Dermul6
1.2.3.Hipodermul..........7
1.2.4.Structurile anexe pielii............7
1.3. Functiile pielii:
1.3.1.Functiile epidermului..............9
1.3.2.Functiile dermului.10
1.3.3.Functiile hipodermului...........10
1.4. Afectiuni dermatologice. Clasificare.......11
I.Cosmetologia...25
1. Scurt istoric al cosmeticii.........26
2. Diagnosticul cosmetic al pielii...26
3. Plantele in produsele cosmetice.29
3.1.Extractele vegetale utilizate in cosmetica29
3.2.Elementele constitutive ale extractelor de plante......30
4.Rolul plantelor in cosmetica......32
III.Terapia cu plante in dermocosmetologie.
IV.Retete utilizate in afectiuni dermatologice (acnee, alopecie, eczeme, urticarie, efelide).
V. Retete utilizate in terapia cosmetica.

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

PLANTE MEDICINALE UTILIZATE ÎN DERMATOCOSMETOLOGIE

„Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic…aceasta este, de departe, principalul in fericirea omului; …este izvor de placere, iar fara ea nu este nici un bine, indiferent de natura; chiar celelalte bunuri subiective, insusirile spiritului, ale sentimentului si temperamentului sunt discordante si foarte tulburi.”

Arthur Schopenhauer

INTRODUCERE

Regnul vegetal, acest inepuizabil tezaur verde al medicinei, ofera din cele mai stravechi timpuri multe mijloace terapeutice, folosirea remediilor naturale mentinandu-se in decurs de mai multe milenii. Fiecare planta medicinala are o mare traditie istorica.

Primele semnalari arheologice privind preocuparile oamenilor pentru ingrijirea sanatatii proprii dateaza de cel putin 20.000 ani. În galeria oamenilor de stiinta care au studiat plantele medicinale gasim nume precum cele ale lui Hippocrates, Galenot, Hildegard von Bingen, Paracelsus, Carol von Linne, preotul Kneipp, preotul farmacist Hincle.

Drumul parcurs de medicina, farmacie, terapie in general, este intr-adevar foarte lung. Este un proces care a inceput candva, in adancurile invaluite de tenbre ale istoriei omenesti si care continua si astazi. Un proces continuu fara intrerupere impulsionat de agerimea mintii omenesti deoarece a fost in joc tot timpul, insasi existenta fiintei umane.

La inceput de mileniu se resimte tot mai mult ritmul alert al tehnicizarii si pulsul unei vieti stersante.

În lume se inregistreaza o revenire spectaculoasa la medicina naturista, homeopatica si mai ales la fitoterapie.

Fitoterapia [phyton=planta, therapia=tratament, terapie] utilizeaza plante in ttoalitate sau anumite parti ale plantelor (flori, fructe, frunze, seminte, tulpini, radacini) sub diferite forme: ceaiuri (infuzii sau decocturi), inhalatii, cataplasme, extrase incorporate in solutii, tablete, unguente, supozitoare, in vederea prevenirii sau tratarii unor afectiuni.

Sub denumirea gentica de produse fitoterapeutice intelegem toate produsele obtinute din diverse plante medicinale si aromatice.

Utilizand tehnologii mai mult sau mai putin sofisticate, din aceste materii prime se pot obtine medicamente fitoterapeutice, produse dietetice, condimente, aditivi alimentari si fitocosmetice. Toate aceste produse contribuie nu numai la sanatatea oamenilor, dar intra si in alimentatia lor si in igiena personala.

În ultimul timp, luand in considerare poluarea mediului si faptul ca pielea este barioera care intra in contact nemijlocit si zilnic cu factorii nocivi ai mediului, este absolut normal ca afectiunile dermatologice sa apara din ce in ce mai des, fapt

care sporeste importanta dermatologiei cu tot arsenalul care este pus la dispozitie – atat terapia clasica, cat si remediile fitoterapeutice.

Între dermatologie si cosmetologie nu exista un hotar bine delimitat, afectiunile dermatologice provocand intotdeauna deficiente cosmetice, asa cum acestea, la randul lor, foarte des au la origine o boala dermatologica sau si o dereglare metabolica a tesuturilor cutanate.

Se stie ca dintre manifestarile fiintei umane, celse legate de frumusetea fizica au constituit dintotdeauna o preocupare deosebita, in special in randul populatiei feminine.

Prospetimea pielii si mentinerea aspectului ei sanatos isi gasesc reflectare in numeroasele posibilitati de intretinere prin aplicarea corecta a multor retete care au la baza folosirea plantelor medicinale. Pentru a corespunde imperativelor cotidiene conjuncturale, pielea trebuie sa beneficieze de o atenta ingrijire.

În epoca noastra suntem cu totii implicati in transformarile ce au loc in starea de sanatate a omenirii. În triunghiul existentei umane: om – mediu ambiant – societate, intrepatrunderile acestor constituente sunt tot mai flagrante.

OMS releva in statistici recente ca 40% din locuitorii Terrei se trateaza cvasi-exclusiv cu plante, iar un procent deloc neglijabil foloseste tratamentul adjuvant cu plante. Aceste cateva cifre pledeaza in suficienta masura pentru perspectivele fitoterapiei ca tezaur inepuizabil de remedii, in cadrul problemelor de ocrotire a sanatatii si a politicii sanatatii in acest sens, asa cum este stipulata in noul mileniu, in directivele forurilor de resort ale Natiunilor Unite.

În acest tablou statistic, afectiunile dermatologice sunt mult mai frecvente la persoanele cu varste cuprinse intre 20 – 45 ani, datorita factorilor nocivi: poluarea apei, a aerului, stresul, dieta, radiatiile UV, si riscului profesional.

OMS prin programe speciale a stimulat permanent cercetarile asupra actiunii unor produse vegetale utilizate in dermatocosmetologie, considerand aceasta modalitate terapeutica o alternativa a medicatiei de sinteza orala. Experienta umana acumulata de-a lungul timpului in legatura cu proprietatile terapeutice ale plantelor reprezinta un exceptional filtru care a pus si va pune la dipozitia noastra, medicamente de mare eficienta.

Medicina traditionala a reprezentat si reprezinta oriunde in lume unrezervor de inspiratie pentru medicina stiintifica.

I. PIELEA – CARACTERISTICI, STRUCTUR?, FUNCTII

1.1. DEFINITIA PIELII. CARACTERISTICI.

Pielea sau tegumentul este un invelis conjunctivo-epitelial care acopera corpul in intregime si se continua cu semimucoasele si mucoasele cavitatilor naturale. Suprafata sa totala medie de 1,5-2 m2 corespunde unei greutati de 3,5-4 kg, ceea ce reprezinta 6% din greutatea totala a corpului. Grosimea ei variaza in functie de varsta, sex si regiune.[11, 16, 23, 25, 28, 29, 39, 43, 44, 46, 60, 65]

Culoarea este determinata de mai multi factori, mai importanti fiind:

– cantitatea de melanina din epiderm si derm;

– gradul de vascularizatie al dermului superficial, precum si concentratia de oxihemoglobina si hemoglobina redusa;

– cantitatea de caroten din stratul cornos si hipoderm.[11, 16, 23, 60]

1.2. STRUCTURA PIELII.

Din punct de vedere histologic se diferentiaza trei straturi principale suprapuse:[25, 28]

– epidermul - de natura epiteliala,

– dermul - de natura conjunctiva,

Oferta anului

Reducere 2020