Pagina documente » Stiinte politice » Politica urbanistica a Primariei Targu Mures reflectata in ziarul Orasul

Cuprins

lucrare-licenta-politica-urbanistica-a-primariei-targu-mures-reflectata-in-ziarul-orasul
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-politica-urbanistica-a-primariei-targu-mures-reflectata-in-ziarul-orasul


Extras din document

Cuprins
Introducere..2
Cap.1 Prezentare generala a orasului Tirgu Mures......????......4
1.1 Prezentare a orasului Tirgu Mures .....4
1.2. Viata politica din Tirgu Mures in perioada 1923-1937.....8
Cap.2 Politica urbanistica a Primariei Tirgu Mures
reflectata in ziarul Orasul...........10
2.1. Scurt istoric al ziarului Orasul..10
2.2. Politica urbanistica a primariei reflectata in ziarul Orasul.......12
Cap.3 Realizari edilitare ale primariei Tirgu Mures
in perioada 1923-1937...... 34
Cap.4 Emil Dandea, exponent al politicii urbanistice
a primariei Tirgu Mures.43
4.1. Cronografie Emil Dandea......43
4.2. Omul politic Emil Dandea.....44
Concluzii...49
Bibliografie............. 51
Anexe.........53

Alte date

?Introducere

Tema aceste lucrari este Politica urbanistica a Primariei Targu Mures reflectata in ziarul Orasul si este o tema incitanta deoarece desi s-au scris carti despre anumite aspecte ale vietii edilitare a orasului Targu Mures, sau despre personalitatile care au avut rolul de edil sef al orasului dar o incursiune prin ziarele vremii si in special prin gazeta oficiala a primariei, ziar care a fost creat din initiativa lui Emil Dandea care dupa cum vom vedea este omul simbol al politicii edilitare a primariei Targu Mures.

Tema aceasta este importanta deoarece ajuta la cunoasterea mai exacte a unor date si momente foarte importante din istoria unui oras cu o istorie asa de interesanta cum este orasul Targu Mures. Ziarul orasul este oglinda activitatii primariei si a realizarilor sale, modernizarea, dezvoltarea orasului. Momentul la care este infiintat ziarul Orasul vine dupa niste momente cruciale in istoria nationala si anume Marea Unire, care este cu atat mai importanta pentru aceasta zona a tarii care a trecut prin furcile caudine ale istoriei. Aici ma refer la situatia romanilor in vremea asupririi Austro-Ungare. Situatia orasului la vremea respectiva era una destul de complicata, in prisma faptului ca administratia era aproape complet maghiarizata, orasul era in stagnare sau chiar in regres din punct de vedere al urbanismului. Un alt lucru de inteles este ca bugetul orasului avea si el de sufeirt in urma faptului ca tara venea dintr-un razboi dureros cu pierderi umane si materiale si orasul necesita un edil sef inovator si dedicat orasului.

Lucrarea este structurata in patru capitole care fiecare au menirea de a contribui la dezvoltarea scopului acestei lucrari. Capitolele nu sunt de sine statatoare, existand un rol de interdependenta intre ele asigurandu-se astfe o trecere lina de la un capitol la altul si continutul capitolelor nu este necunoscut deoarece datorita complexitatii fiecarui capitol se formeaza un intreg coompus din toate capitolele. Capitolele pot fi caracterizate ca un crescendo pana la capitolul care urmareste intocmai tema lucrarii si o dezvolta, acest capitol fiind varful lucrarii, urmand o descrestere a intensitatii capitolelor care il urmeza. Toate aceste caracteristici fac din aceasta lucrare inovatoare prin multitudinea de teme pe care le abordeaza si modul in care le incheaga.

Primul capitol cuprinde o prezentare a orasului Targu Mures din punct de vedere al asezarii dar si din punct de vedere al vietii politice lucru foarte necesar pentru a ne familiariza cu situatia orasului si cu oamenii importanti din oras dar si cu unele probleme ale orasului. Acest capitol pregateste capitolul urmator al acestei lucrari care dezvolta tema lucrarii si reprezinta partea cea mai importanta din lucrare. Acest capitol este meticulos alcatuit pentru ca am urmarit in el evolutia Targu Muresului pe o anumita perioada de timp. Acest capitol se continua cu un alt capitol care poate fi considerat un rezumat al sau si puncteaza realizarile primariei Targu Mures in urma politicii urbanistice puse in practica si evidentiata in capitolul al doilea. Si acest capitol este foarte important prin datele pe care le aduce la implinirea scopului acestei lucrari.

Capitolul cu care se incheie aceasta lucrare este un medalion al omului care a stat in spatele realizarilor importante in orasul Targu Mures din perioada interbelica asa cum s-au reflectat in ziarul Orasul si cum au ramas ele imprimate in istorie. Aceasta lucrare este una de cercetare si care aduce un aport in cunoasterea unor personalitati importante, unor momente importante si a in primul rand ne putem da seama ce importanta a fost acea perioada pentru orasul Targu Mures asa cum il cunoastem noi astazi si anume un oras modern.

Cap.1 Prezentare generala a orasului Targu Mures

1.1 Scurta prezentare a orasului

Ca localizare geografica, orasul Targu Mures este situat la o longitudine de 42°14’, latitudine de 46°33’, si la o inaltime de 313 m.

Orasul Targu Mures a dobandit un privilegiu insemnat in anul 1616 cand Gavril Bethlen declara orasul Targu Mures, oras liber regesc si il ridica deasupra tuturor oraselor din Secuime.

Unul dintre intemeietorii orasului modernizat Targu Mures poate fi

considerat Dr. Bernardz Gheorghe care a muncit asiduu la dezvoltarea orasului.

Primarii romani au fost Aurel Ghibu, Cornel Albu, Ion Harsia, Emil Dandea, A. Popescu, Ion Pantea, M. Costin si Petre Musca contribuind si ei categoric la dezvoltarea orasului.

Conform recensamantului din anul 1930, municipiul Targu Mures avea o populatie totala de 38.517 locuitori din care 19.169 erau de gen masculin si 19.348 de gen feminin. Din punct de vedere al numarului de gospodarii, in Targu Mures la 1930 existau 8.548 de gospodarii. Din punct de vedere al nationalitatii in municipiul Targu Mures se inregistrau 9.493 de romani, 23.359 maghiari, 735 germani si mai existau un numar insemnat de persoane cu nationalitate idis in numar de 2.285.

Din punct de vedere al religiei erau inregistrati 4501 ortodocsi , 5286 greco-catolici, 8029 romano catolici, 13.534 reformati calvini si 5193 de religie mozaica. [1 Recensamintul general din 1930, vol. II, Bucuresti, 1934]

În randurile care urmeaza am inserat o prezentarea a orasului Targu Mures facuta de profesorul Traian Popa in monografia sa despre Targu Mures care a fost scrisa si la rugamintile primarului instalat la finele anului 1922, Emil Dandea. Acest lucru este important pentru a ne putea face o imagine despre orasul care face obiectul acestei lucrari si anume orasul Targu Mures asa cum s-a reflectat din punct de vedere al imaginii sale si a politicii urbanistice a primariei in ziarul Orasul.

Intrand in oras dinspre Gara Mare, pe strada Principele Carol sau strada Principele Nicolae, ajungem in piata Unirei, in Piata Albina, de unde zarim deja cel mai frumos si bine instalat palat de Primarie din Romania, zidit in 1907 ... În dreapta Primariei este langa frumosul Palat al Pensionarilor care are in laturea sa, in o gradina, spatiosul cinematograf de vara al orasului, grandiosul Palat Cultural al comunei cu trei si patru etaje si care institutie nu are pareche asemanatoare in tara ... Înaintand spre nord, ajungem prin un parc infiintat in anul 1923 la Monumentul Ostasului Roman ridicat tot in acest an;... Dela piata Regele Ferdinand spre ost se ridica Cetatuia cu cel mai vechi edificiu din acest oras: Biserica in stil gotic, azi a confesiunei reformate, unde in secolul al XV-lea erau gazduiti calugarii dominicani... Din Cetatuie ajungem pe Bulevardul Regina Maria si la frumosul edificiu al liceului Papiu-Ilarian... Deasupra orasului, dupa Liceul militar, pe Colina numita „cornistii” (Samos-teto) e parcul cel mai mare al orasului si un stabiliment tir civil” [2 Ziarul Orasul, 15 februarie 1924 apud Traian Popa]. Prin aceasta prezentare a orasului se poate deslusi silueta unui oras modern, destul de bine sistematizat, cu o arhitectura care captiveaza automat privirea, cu spatii publice de recreere, cultura si alte spatii deschise sau cladiri. Se poate spune ca datorita calitatii de ziar oficial al primariei, ziarul Orasul este o autoritate obiectiva care prezinta atat aspectele pozitive cat si cele negative legate de Targu Mures in perioada respectiva.

Bineinteles ca nu se poate ca orasul Targul Mures sa nu fi fost lipsit de probleme edilitare sau de alt gen, inerente oricarei localitati mai mici sau mai mari, iar Targu Mures in acea perioada era un oras cu un numar destul de mare de locuitori. Lucrul cel mai important de luat in calcul era faptul ca era municipiu si resedinta prefecturii judetului Mures-Turda. Aceste lucruri vor fi evidentiate pe parcursul acestei lucrari impreuna cu alte aspecte prezente in ziarul Orasul si in alte documente sau carti publicate in acea perioada.

Din punct de vedere al institutiilor oficiale, care isi desfasurau activitatea in Targu Mures la acea perioada, orasul este bine reprezentat, acest lucru datorandu-se si calitatii sale de resedinta de judet, municipiu si sediu al prefecturii judetului Mures-Turda. În oras functionau in acea perioada institutii ca tribunal, curte de apel, procuratura generala, parchet, judecatorie de ocol, prefectura de politie, administratie financiara, camera de industrie si comert, ocol silvic, barou de notari, barou de avocati, inspectorat al muncii. Din punct de vedere al sistemului sanitar, orasul beneficia de un spital civil de stat, un spital epidermic, spital de garnizoana, inspectorat igienic, laborator bapteriologic de stat si altele.

La capitolul educatie, orasul Targu Mures beneficia de functionarea a zece scoli primare, a unei scoli de ucenici comerciali si una de ucenici industriali. Mai existau doua gradinite de copii de stat si doua particulare, o scoala superioara comerciala de stat pentru baieti si fete, un liceu militari, un liceu romano-catolic si reformat.

La capitolul institutii de invatamant trebuie remarcat si liceul Papiu Ilarian si Conservatorul orasenesc de muzica:

Orasul avand drept de municipiu este resedinta prefectului orasului si fiind capitala de judet si a prefectului si a subprefectului judetului Mures-Turda. Functiunile de prefect insa sunt prevazute de la Unire incoace, de fapt, de o singura persoana dar prin birouri separate.

Orasul este sediul unei curti de apel, procuratura generala, tribunal, parchet judecatorie de ocol; are prefectura de politie, serviciu de siguranta, inspectorat de administratie financiara, apoi are camera de industrie si comert, ocol silvic, consilierat de agricol, directiune regionala zootehnica, inspectorat RMS si depozit de tutun, serviciu de poduri si sosele, oficiu de marfuri si greutati, barou al avocatilor, barou al notarilor publici, garda financiara, inspectorat al muncii, casa cercuala de asigurari sociale, protopopiat roman ortodox, unitarian catolic si reformat.

Are inca spital de stat, spital epidemic, spital de garnizoana, inspectorat igienic, ambulator policlinic si laborator bacteriologic de stat, oficiu de plasare , azil de copii, orfelinatul „Mitropolitului primat Miron Cristea” pentru orfani de razboi, scoala superioara comerciala de stat pentru baieti si fete, liceu militar, camin de ucenici, liceu rom. cat. si reformat, scoala speciala de stat pentru industria lemnului si metal, revizorat scolar, doua gradini de copii de stat, doua particulare, 1 scoala de uncenici comerciali si una de uncenici industriali, 10 scoli primare…În oras sunt doua biserici romanesti, trei biserici rom. catolice, doua reformate, una unitara, una evanghelica si doua sinagoge. Bisericile romanesti sunt- din pacatele stapanirii vechi,- neincapatoare, insa e in curs actiunea pentru edificarea unei catedrale ortodoxe in piata. Între institutiile sociale romanesti sunt mai importante Corina Romana, Liga tinerimei, societatea sportiva C.F.R. –Muresul, societatea vanatorilor „Diana”, Uniunea meseriasilor romani si mai multe societati de binefacere…Apar mai multe ziare si reviste dintre cari 3 romanesti; la dispozitia publicului stau 3 biblioteci mari: una a orasului, a doua asa numita biblioteca Teleki si a treia a liceului reformat. O particularitate a orasului sunt fasiile semanate cu flori, care sa afla, in multe strazi, intre trotoar si corpul drumului, drumurile sunt frumos plantate.

Gunoiul la gospodarii, se pastreaza in vase de tinichea, anume amenajate si impartite lor de catre Primarie care ingrijeste si transportul gunoiului acesta. [3 Ziarul Orasul, 5 februarie 1923] Se poate observa din aceasta enumerare ca infrastructura scolara si cea sanitara era destul de bine organizata si dezvoltata, inevitabil existand si unele neajunsuri.

1.2. Viata politica din Targu Mures in perioada 1923-1937

Politica urbanistica a primariei Targu Mures si institutia primariala asa cum e ea reflectata in ziarul Orasul se leaga foarte mult de cel care s-a aflat in fruntea acestei institutii timp de doua mandate si anume Emil Dandea. Acesta a venit la conducerea orasului intr-o perioada grea si anume dupa anii razboiului, intr-un moment de refacere si de nesiguranta:

„Corespunzator anilor postbelici, criza politica, dezastrul economic, haosul financiar, instabilitatea guvernamentala aveau influente nedorite pentru marea noastra implinire. Efectele lor se faceau resimtite pana in cele mai mici unitati administrative. Tocmai pentru acest motiv, era nevoie de oameni cu pregatire, judecata si experienta, cu atat mai mult cu cat orasele ardelene au avut o traditie in acest sens. Asa se prezenta si situatia Targu Muresului inceputului de secol, oras in plina ascensiune economica, beneficiarul unei politici de dezvoltare raportata la interesele de dominare nationala maghiara, specifica si altor asezari transilvanene. Masurile luate dupa Marea Unire, insa, trebuiau sa consfiinteasca in Transilvania realitatile din granitele statului roman, cu elementele unui nou statut politic, din care decurgeau si interesele economice si masurile administrative”. [4 Dimitrie Poptamas, Mihail Artimon, Politica si Administratie, Emil A. Dandea, culegere de texte , Mircea, Casa de editura Mures, 1996.]

Emil Dandea a fost ales primar intr-un mediu foarte ostil datorita situatiei anterioare Marii Uniri din Transilvania si anume apartenenta la regimul dualist si in special sub sfera de influenta a Ungariei. Emil Dandea a fost deseori acuzat de sovinism de catre adversarii sai:

„S-a spus de catre adversarii ca ar fi ardelean regionalist. Regionalismul sau constructiv este insa necesar, privind o selectie atat a oamenilor pe care vechiul Regat ii revarsa peste Carpati cat si a celor din alta parte, selectie de atatea ori dovedita necesara. Pe de alta parte, oamenii de isprava ai noilor tinuturi, trebuiesc formati la viata de stat si intrebuintati mai cu folos in regiunile in cari au trait”. [5 Maximilian Costin, Un mare roman: Emil Dandea, pag 6 , STUDIO Tg. Mures, 1934.]

Emil Dandea a fost acuzat de sovinism. Avantul sau patriotic, isvorat din dragostea sa puternica fata de neamul romanesc, iar nu din ura si rautate fata de celelalte natii, este greu de adancit chiar de romanii din vechiu Regat,... Numai acei cari au avut de suportat dispretul si umilintele de sub vechiul regim, pot sa-si dea seama de sufletul unui Emil Dandea, ai carui parinti si stramosi au avut de indurat vremurile grele, cu groaza, persecutiile si temintele unei stapaniri care dorea distrugerea lor dintr-un simt de conservare astazi lesne de inteles.

Totusi, Emil Dandea, in cea din urma situatie politica, a intins mana in mod corect minoritatilor, dispus sa conlucreze in mod amical si numai anumite ambitii personale ale unor politicieni minoritari au impiedicat aceasta apropiere, fara insa ca programul de realizari administrative sa fi fost schimbat din pricina aceasta. Lipsa acelei „conlucrari” pare a fi chiar avantajoasa acestui om de initiativa si autoritate, pentru care, o colaborare poate deveni usor o piedica realizarilor definitive a planurilor sale.” [6 Ibidem, pag 7.]