Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
I. CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI DESCHISE
I.1 EXPORTURI, IMPORTURI, BALANTA DE PLATI EXTERNE
I.1.1 BALANTA DE PLATI EXTERNE
I.2 ABORDAREA MONETARA A BALANTEI DE PLATI
I.2.1 CARACTERISTICI FUNDAMENTALE
I.2.2 MECANISMUL EXPLICATIV AL ABORDARII MONETARE
I.2.3 LIMITELE ABORDARII MONETARE
I.2.4 ELABORAREA DE MODELE LA F.M.I
I.3 PIATA VALUTARA SI RATA DE SCHIMB
I.3.1 CARACTERISTICI FIZICE ALE PIETEI VALUTARE
I.3.2 DETERMINAREA RATEI DE SCHIMB
I.3.3 FUNCTIILE RATEI DE SCHIMB
I.3.4 TIPURI DE REGIMURI ELE RATELOR DE SCHIMB
I.3.4.1 PARITATEA PUTERII DE CUMPARARE (PPP)
I.3.4.2 POLITICI CARE MENTIN RATA DE SCHIMB FIXA (SISTEMUL BRETTON-WOODS)
I.3.4.3 FLOTAREA SIMULATA
I.3.4.4 RATE DE SCHIMB FLEXIBILE DUPA 1972
I.3.4.5 SISTEMUL RATELOR FIXE: MECANISMUL EUROPEAN AL RATEI DE SCHIMB
I.3.5 FOLOSIREA RATEI DE SCHIMB CA INSTRUMENT DE POLITICA ECONOMICA
II. POLITICA MONETARA, INSTRUMENTE SI SCOPURI
II.1 MODELE MONETARE ALE RATEI DE SCHIMB: CAZUL PRETURILOR FLEXIBILE
II.1.1 PARITATEA RATEI DOBINZII NEACOPERITE SI MODELE MONETARE
II.1.2 AJUSTAREA IN CAZUL TULBURARILOR MONETARE
II.2 POLITICI MONETARE, ASTEPTARI SI RATA DE SCHIMB
II.2.1 PORTOFOLIUL DE ACTIVE. ECHILIBRUL PORTOFOLIULUI DE ACTIVE
II.2.2 RASPUNSURILE ECHILIBRULUI PORTOFOLIULUI LA O CRESTERE A LUI F (NUMARUL DE ACTIVE STRAINE)
II.2.3 RASPUNSURILE ECHILIBRULUI PORTOFOLIULUI LA O CRESTERE A MASEI MONETARE M
II.2.4 RASPUNSURILE ECHILIBRULUI PORTOFOLIULUI LA O CRESTERE A NUMARULUI OBLIGATIUNILOR INTERNE B
II.2.5 RASPUNSURILE ECHILIBRULUI PORTOFOLIULUI LA OPERATIUNILE COMPLEXE PE OPEN-MARKET
II.2.5.1 CAZUL OBLIGATIUNILOR INTERNE : DM+DB = 0 (DM > 0)
II.2.5.2 RASPUNSURILE ECHILIBRULUI PORTOFOLIULUI LA O SCHIMBARE A BONDURILOR INTERNE PE BONDURI STRAINE
II.2.6 RASPUNSURILE ECHILIBRULUI PORTOFOLIULUI LA MODIFICAREA EXPECTATIILOR PRIVIND RATA DE SCHIMB
II.3 TINTIREA RATEI INFLATIEI
II.3.1 TINTIREA RATEI INFLATIEI IN RAPORT CU MODIFICARILE IN MOTIVATIILE AUTORITATII MONETARE
II.3.2 TINTIREA RATEI INFLATIEI ?N RAPORT CU TINTIREA UNOR OBIECTIVE ALTERNATIVE
III. COSTUL DEZINFLATIEI INTR-UN REGIM CU RATE DE SCHIMB FLEXIBILE
III.1 GENERALITATI
III.2 MODELUL BUITER-MILLER
III.2.1 CONSTRUIREA DIAGRAMEI DE FAZA SI LOCALIZAREA TRAIECTORIEI
III.2.2 CALCULAREA PIERDERILOR CUMULATIVE DE OUTPUT
III.2.3 TRAIECTORIILE PRETURILOR SI OUTPUTULUI CORESPUNZATOARE UNEI REDUCERI A CRESTERII MASEI MONETARE
III.3 COSTUL DEFLATIEI C?ND ARE LOC O INTERVENTIE NESTERILIZATA
IV. APLICATIE
V. CONCLUZII

Alte date

?

?

CAPITOLUL I

CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI DESCHISE

1.1. Exporturi, importuri, balanta de plati externe

Teoria comertului liberal sustine ca in absenta restrictiilor artificiale, natiunile exporta bunurile pentru care au un avantaj comparativ si importa bunurile pentru care au un dezavantaj comparativ.

Daca natiunile sunt grupate in trei clase – unele cu abundenta de capital (1), altele cu abundenta de mana de lucru necalificata (2) si altele cu mana de lucru calificata – modelele comerciale care se elaboreaza sunt consistente cu teoria avantajului comparativ.

Tarile mai putin dezvoltate, cu dotare tehnica redusa si cu multa mana de lucru necalificata tind sa exporte materii prime si produse agricole si sa importe produse cu un inalt grad de prelucrare. Tarile dezvoltate, care au multi muncitori necalificati, dar si o abundenta de capital, tind sa exporte bunuri manufacturate cum ar fi textilele, incaltamintea si sa importe produse electronice. Tarile dezvoltate care au multa mana de lucru calificata, tind sa exporte produse mai sofisticate cum ar fi: bunuri de capital, computere, servicii de inalta tehnologie.

Balanta comerciala a unei tari este diferenta dintre exporturile si importurile ei.

Un surplus comercial (exporturile depasesc importurile) implica o balanta comerciala pozitiva. Un deficit comercial (importurile depasesc exporturile) implica o balantaa comerciala negativa. Nu este necesar ca balanta comerciala a unei tari sa fie echilibrata in fiecare an. Cand balanta comerciala nu este echilibrata, trebuie finanata diferenta prin cumpararea sau vanzarea de creante financiare.

O tara care inregistreaza un surplus comercial produce mai mult decat consuma si obtine creante financiare asupra altei tari (care au datorii financiare catre tari straine).

O tara care-si desfasoara activitatea cu un deficit comercial, consuma si investeste mai mult decat produce si-si cheltuieste singura creantele (este un imprumut de la straini pentru a-si finanta cheltuielile).

1.1.1. Balanta de plati externe

Orice entitate economica se confrunta cu constrangeri bugetare. Ideea de baza din spatele restrictiei bugetare este ca un individ, o gospodarie, o firma sau un guvern nu pot sa cheltuiasca nici o unitate monetara fara a o finanta intr-un fel. Fondurile utilizate trebuie sa fie egale cu sursele de astfel de fonduri. Acest principiu se aplica tuturor entitatilor economice, deci si statelor. O natiune nu poate cumpara bunuri si servicii de la alta natiune fara a da ceva in schimb, in afara de cazul cand este vorba de transferuri.

Ecuatia de mai jos sintetizeaza restrictia bugetara internationala a unei economii:

Partea stanga a ecuatiei arata modul in care o economie poate obtine fondurile necesare pentru a cumpara bunuri si a face investitia in strainatate. Cetatenii rezidenti obtin fonduri vanzand bunurile si serviciile (exporturi) si din beneficiile plasamentelor facute in afara, precum si de pe urma unor activitati prestate (munca) in exterior. De asemenea, ei pot primi cu titlu gratuit anumite bunuri de la straini, numite transferuri unilaterale intrucat nu dau nimic in schimbul lor.

Cetatenii rezidenti pot utiliza fondurile lor pentru a cumpara bunuri si servicii (importuri), pentru a face investitii sau sa acorde transferuri strainilor. De obicei sursele sunt egale cu utilizarile lor.

Restrictia bugetara internationala are in spatele sau contabilitatea standard,

rezumand tranzactiile intermediare ale statului, care duc la obtinerea balantei de plati.

Se poate ajunge de la restrictia bugetara la balanta de plati externe in felul urmator: scazand din partea stanga (sursele), partea dreapta (utilizarile).

Rearanjand termenii, obtinem:

(Exporturi - Importuri) +

+ (Transferuri primite – transferuri cedate) –

– (Variatia investitiilor in strainatate) +

+ (Variatia investitiilor straine in tara) = 0

Notand (Transferuri primite – Transferuri cedate) = Transferuri unilaterale nete, restrictia bugetara devine:

(Exporturi – Importuri) +

+ Transferuri unilaterale nete –

– ? Investitori in afara +

+ ? Investitori in tara = 0

Diferenta exporturi – importuri se mai numeste exporturi nete sau export net.

Din restrictia bugetara putem vedea daca exporturile nete sunt pozitive sau nu, compensate de transferurile unilaterale, ca activele detinute de cetateni in strainatate cresc sau ca cele detinute de straini in tara cresc sau descresc. Un surplus al exportului net indica faptul ca cetatenii castiga mai multe fonduri vanzand bunuri si servicii strainilor decat cheltuiesc ei pe bunurile si serviciile obtinute din strainatate. Cu excedentul de fonduri, ei pot fie sa cumpere active de la straini, fie sa-si plateasca activele catre strainatate (ori sa cumpere active emise de stat care au fost detinute de straini).

Balanta bunurilor si serviciilor, care se mai numeste si balanta comerciala este valoarea exporturilor de bunuri si servicii mai putin importurile de bunuri si servicii.

Contul curent este soldul balantei de bunuri si servicii plus transferurile unilaterale nete. Fluxul de capital este fluxul de bani spre (din economie dinspre) spre alte tari in urma detinerii de active financiare. Transferurile unilaterale include alocatiile guvernamentale catre natiunile straine si transferurile cetatenilor privati catre cetatenii straini.

Adaugand transferurile unilaterale nete la balanta de bunuri si servicii obtinem balanta contului curent. Aceasta este marimea care trebuie finanantataadin fluxul de capital – fonduri care intra si ies ale economiei private pentru a cumpara active financiare.

Fluxul de capital, la randul sau, este de doua tipuri: modificari in rezerva oficiala de active si modificari in celelalte rezerve. Rezerva oficiala de active a Bancii Centrale este cantitatea de aur detinuta, monedele straine convertibile (suma lor), partea de rezerve la F.M.I. si drepturile speciale de tragere (D.S.T.) asupra F.M.I. Toate aceste active sunt acceptate in conceptul international. Secole intregi, aurul a fost moneda internationala, dar acum este foarte putin utilizat. Monedele straine sunt intens utilizate cand se cumpara produse sau active de la tarile care le emit sau produc. Rezerva nationala la pozitia F.M.I. este un cont curent oficial care poate fi utilizat pentru a transfera fonduri intre guverne. Drepturile speciale de tragere sunt asemenea celor prezentate mai sus.