Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: NOTIUNI PRIVIND TURISMUL MONTAN 3
1.1. Conceptele de ?turism? ?i ?turist? 3
1.2. Locul si rolul turismului montan ?n turismul intern si interna?ional 4
1.3. Turismul montan ?n Europa 5
1.4. Turismul montan ?n Carpa?i 7
1.5. Protec?ia mediului montan rom?nesc 9
CAPITOLUL 2: TURISMUL MONTAN ?N ROM?NIA 12
2.1. Poten?ialul turistic montan 12
2.1.1. Poten?ialul turistic montan natural 13
2.1.2. Poten?ialul turistic montan antropic 16
2.1.3. Forme de turism 17
2.2. Echipamente turistice 17
2.2.1. Infrastructura general? 17
2.2.2. Echipamente de cazare 18
2.2.3. Echipamente de alimenta?ie 19
2.2.4. Dot?rile pentru agrement 20
2.3. Re?eaua de cabane montane ?i refugii turistice din Rom?nia 22
2.4. Circula?ia turistic? ?n zona montan? a Rom?niei 24
CAPITOLUL 3: OFERTA TURISMULUI MONTAN SI POSIBILITATI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ?N JUDE?UL BISTRI?A ? N?S?UD 27
3.1. Poten?ialul turistic montan ?n jude?ul Bistri?a ? N?s?ud 27
3.2. Forme de turism ce pot fi promovate ?n zona montan? Bistri?ean? 33
3.3. Echipamente de cazare 34
3.4. Posibilitati de dezvoltare a turismului montan ?n jude?ul Bistri?a ? N?s?ud 36
3.4.1. Dezvoltarea unor complexe turistice de renume interna?ional 36
3.4.2. Studiu de fezabilitate privind construirea ?C?minului Sportiv; Sal? de Preg?tire ?i Baz? nautic? din sta?iunea Colibi?a 37
3.4.3. Sus?inerea dezvolt?rii turismului ?n jude? ?i a leg?turilor economice interzonale 42
3.4.4. Derularea de studii de impact ?n vederea identific?rii poten?ialului agroturistic din jude? 42
CONCLUZII 45
BIBLIOGRAFIE 46

Alte date

3.4.2. Studiu de fezabilitate privind construirea „Caminului Sportiv; Sala de Pregatire si Baza nautica” din statiunea Colibita {p}

3.4.3. Sustinerea dezvoltarii turismului in judet si a legaturilor economice interzonale {p}

3.4.4. Derularea de studii de impact in vederea identificarii potentialului agroturistic din judet {p}

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Turismul montan s-a nascut in secolul IX, odata cu dezvoltarea civilizatiei industriale. Mult timp, el a fost rezervat unei elite, dar adoptarea legilor sociale (ex. concediul de odihna obligatoriu) si cresterea veniturilor l-au transformat intr-un fenomen de masa.

Aceasta explozie a coincis cu dezvoltarea planificarii si amenajarii teritoriului in lume. Guvernele incep sa se preocupe de dezvoltarea teritoriului, renuntand sa mai lase aceasta doar pe seama particularilor. Astazi sunt putine tari care nu au un plan national si care nu au transpus, in domeniul turismului, conceptul de amenajare si planificare a teritoriului.

Turismul este un fenomen complex a carui desfasurare genereaza o multime de interdependente in viata fiecarei tari. Dimensiunile si amploarea lui influenteaza tarile lumii atat la nivel politic, social, cultural, cat mai ales la nivel economic. Prin intermediul turismului, factor de progres, se intensifica schimbul de valori culturale dintre natiuni, se determina o imbunatatire tehnologica a echipamentelor destinate scopurilor turistice, se realizeaza o valorificare superioara a potentialului turistic al diferitelor tari ale lumii, ceea ce determina o amplificare a dezvoltarii economice (prin dezvoltarea agriculturii si diferitelor ramuri ale industriei).

Conceptul de dezvoltare a unei zone turistice are semnificatii diferite in functie de nivelul si conditiile de viata ale oamenilor din diferite tari si in functie de nivelul lor de dezvoltare nationala.

Trebuie, de asemenea, verificat daca dezvoltarea turistica nu risca sa perturbe conditiile ecologice, economice, sociale ale regiunii turistice. Fragilitatea resurselor naturale impune aprecierea tendintelor de evolutie ale turismului.

De acea, efectele turismului nu au numai un sens pozitiv. Printr-o circulatie turistica necontrolata se poate ajunge la distrugerea diferitelor zone datorita poluarii mediului natural - eroziuni ale solului, aruncarea de deseuri in munti, defrisari exagerate ale padurilor pentru amenajari turistice, braconajul, distrugerea unor specii rare de flori – in unele cazuri nefiind posibila regenerarea. De aceea, este absolut necesar ca dezvoltarea turismului sa se faca in stricta legatura cu asigurarea unei dezvoltari durabile a mediului. În acest scop este necesara atat existenta unor arii naturale protejate in regiunile montane, dar si o educare a populatiei tarilor lumii in vederea pastrarii mediului, corelate cu o politica corespunzatoare a guvernelor nationale.

Cresterea turismului a obligat guvernele sa aiba o viziune de perspectiva asupra amenajarii turistice. De aceea amenajarile trebuie sa cuprinda studii ample ale teritoriului si sa priveasca toate tipurile de echipamente. Întrucat amenajarea acopera forme de o mare diversitate, este necesar ca aceasta sa se integreze intr-un sistem de obiective economice, sociale si spatiale.

Analiza amenajarilor turistice nu poate reda clar efectele globale ale circulatiei turistice din diferite zone. De aceea, este necesara o viziune de ansamblu a tuturor actiunilor de amenajare care sa surprinda toate aspectele implicate intr-o astfel de activitate.

Turismul romanesc are posibilitati largi de dezvoltare dispunand de resurse – atat naturale cat si antropice – deosebit de valoroase in acest sens. Varietatea peisagistica, numeroasele realizari ale poporului roman pe linii culturale, arhitecturale, etnografice si folclorice, au dat posibilitatea realizarii unor programe turistice foarte atractive pentru turistii romani, dar si pentru cei straini.

Posibilitatile de practicare a turismului in tara noastra se pot largi printr-o imbunatatire a calitatii serviciilor oferite si a dotarilor necesare oferirii unor servicii de agrement diverse. În multe din statiunile montane ale Romaniei, cu toate ca resursele naturale sunt extrem de atractive atat prin originalitate cat si prin diversitate, circulatia turistica nu atinge cote prea mari. Acest lucru impune conceperea si punerea in practica a programelor de reamenajare a dotarilor (baza materiala de cazare, alimentatie, agrement), dar si realizarea unor amenajari care sa permita o valorificare optima a zonelor respective.

Pentru valorificarea acestui potential turistic montan a fost construita in perioada 1928 – 1990, o retea de cabane care asigura pe traseele turistice montane principale, serviciile de cazare, masa si securitatea turistilor.

O retea de poteci, marcate / nemarcate permit accesul la aceste cabane, inclusiv la cele amplasate in zone izolate si la altitudine mare.

În ariile montane cu o circulatie turistica mare s-au construit teleferice, atat pentru facilitarea accesului cat si pentru practicarea sporturilor de iarna.

Turismul montan bistritean detine un potential de mare complexitate, in care se inscriu cu precadere, diversitatea si pitorescul peisajelor alpine, formele de relief carstic, glaciare, domeniul schiabil - prezenta lucrare dorind sa reliefeze aceste atractii turistice de mare valoare pentru turismul montan, inclusiv, cel de la cabane, precum si propunerea unor masuri pentru dezvoltarea acestei activitati in zona montana a judetului Bistrita – Nasaud.