Pagina documente » Stiinte Economice » Pozitia si rolul Bancii XYZ in Sistemul Bancar din Romania. Plata facturilor la ATM

Cuprins

lucrare-licenta-pozitia-si-rolul-bancii-xyz-in-sistemul-bancar-din-romania.-plata-facturilor-la-atm
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-pozitia-si-rolul-bancii-xyz-in-sistemul-bancar-din-romania.-plata-facturilor-la-atm


Extras din document

CUPRINS
CAP 1 ROLUL SISTEMULUI BANCAR IN CADRUL SISTEMULUI FINANCIAR
1.1 Arhitectura sistemului bancar;
1.1.1 Bancile de sistem;
1.2 Caracteristicile sistemului bancar;
CAP 2 RESTRUCTURAREA iN SISTEMUL BANCAR
2.1 Liberalizarea financiara in Rominia;
2.1.1 Viziuni asupra reformei sistemului bancar;
2.2 Caracteristicile principale ale reformei in sistemul bancar;
2.3 Slabiciuni ale reformei in sistemul bancar;
2.4 Prioritati ale reformei sistemului bancar;
2.4.1 Consolidarea financiara;
2.4.2 Armonizarea cu cadrul legal, institutional si de supraveghere al Uniunii Europene;
CAP 3 CONTRIBUTIA B.T. iN SISTEMUL BANCAR
3.1 Scurt istoric al B.T.;
3.2 Produse B.T. oferite clientilor persoane fizice si persoane juridice;
3.3 Mijloace de plata electronice oferite de BT;
3.4 Strategia de dezvoltare a B.T.;
STUDIU DE CAZ;
BIBLIOGRAFIE

Alte date

?

INTRODUCERE

Actuala conjunctura mondiala se caracterizeaza prin spectaculoase transformari ale raporturilor intre state prin aparitia unor fenomene economice aparent contradictorii, cum sunt globalizarea relatiilor de schimb, internationalizarea capitalurilor si a fluxurilor monetare si informationale, dar si tendinta de concentrare a economiilor nationale in centre economice, monetare si chiar politice zonale, aflate intr-o competitie informal recunoscuta si asumata si, de asemenea prin amplificarea fara precedent atat a rolului unor structuri suprastatale in planul general al politicii mondiale (Organizatia Natiunilor Unite in primul rand, cu diversele sale subsisteme specializate), al politicii monetare globale (Fondul Monetar International, Banca Mondiala, bancile internationale), al politicilor economice si monetare zonale (in primul rand cristalizarea si concretizarea conceptelor ce stau la baza Uniunii Europene), cat si rolul si importanta unor structuri private in domeniul financiar si comercial, cum ar fi corporatiile transnationale si bancile comerciale internationale.

În aceste conditii, intelegerea si asumarea locului si rolului unei economii nationale in contextul economic mondial, precum si stabilirea strategiilor de dezvoltare sunt chestiuni ce tin numai de o anumita orientare contextuala in domeniul politic si economic, fiind vorba chiar de o asezare a natiunii respective in istoria perioadelor urmatoare. Aflata, datorita conjuncturii actuale si in circumstantele modificarilor de substanta ce se desfasoara in economia continentala si mondiala, in centrul politicilor de restructurare si de dezvoltare economica, functionarea eficienta, pe baze moderne, a sistemului bancar din Romania reprezinta una din conditiile fundamentale ale strategiei de aderare a tarii noastre la structurile Uniunii Europene.

Întelegerea cat mai corecta si profunda a situatiei actuale si a evolutiei sistemului bancar presupune: (i) recunoasterea legaturii naturale dintre sistemul bancar si economie; (ii) identificarea raspunsului la acele probleme (viziunile asupra restructurarii sistemului); (iii) intelegerea perioadei de preaderare: este o perpetuare a solutiilor eronate (preaderare esuata) sau un efort de adaptare, mai lenta sau mai rapida, a solutiilor corecte (tranzitia si preaderarea reusita, integrare in structurile europene cu corolarul ei – dezvoltarea economica).

Evaluarea reformei sistemului bancar romanesc este conceputa in aceasta lucrare atat prin apelul la un set de parametri si standarde ce caracterizeaza performanta sistemului bancar, cat si prin reportarea modelului de reforma, a eficientei si provocarilor de viitor care privesc sistemul bancar romanesc, la problematica similara din celelalte tari in tranzitie din Europa.

CAP 1- ROLUL SISTEMULUI BANCAR IN CADRUL SISTEMULUI FINANCIAR

Gestiunea bancara poate fi definita ca fiind ansamblul de operatiuni cu privire la atragerea de fonduri disponibile de la public, in conturi de numerar sau in titluri negociabile, platite la vedere sau la termen, in vederea pastrarii si fructificarii, iar pe de alta parte, acordarea de credite solicitantilor, precum si efectuarea de alte plasamente ce au ca scop obtinerea de venituri. Gestiunea unei banci consta in realizarea in conditii de eficienta a unor functii sau activitati diferite, cu respectarea anumitor echilibre menite sa asigure perenitatea institutiei [1 Berea A.A. Paul „Modernizarea sistemului bancar”, Editura Expert, Bucuresti, 2003, pag. 49.].

În perioada contemporana locul si rolul bancilor in economie sunt strans legate de calitatea lor de intermediar principal in relatia economii – investitii, relatie hotaratoare in cresterea economica.

Conceptele moderne privind dezvoltarea economica considera viitorul ca un rod al fructificarii rezultatelor prezentului, obtinerea de economii ale agentilor economici sau persoanelor reprezentand venituri neconsumate in perioada curenta si destinate utilizarii in viitor. În cadrul acelorasi concepte, investitiile, reprezinta o alta realitate a economiei ce exprima expansiunea agentilor economici, „ce se grabesc” sa-si maximizeze profiturile.

Locul si rolul bancilor in mediul economic, structura lor este determinata si de creatia monetara, factor specific al functionalitatii in economie. Bancile s-au afirmat esential ca institutii monetare, ca intermediar financiar, a caror caracteristica principala este posibilitatea de a pune in circulatie creante asupra lor insele, care sporesc masa mijloacelor de plata si volumul circulatiei monetare.

Rolul bancilor in economie este evidentiat de functiile indeplinite de acestea ca agenti economici si ca factori de modelare economica:

? Atragerea disponibilitatilor monetare, temporar disponibile ale diferitilor agenti economici prin oferta de titluri secundare si conditii de depozitare avantajoase din punct de vedere al remunerarii, lichiditatii, sigurantei;

? Acordarea si distribuirea de mijloace banesti suplimentare diferitilor agenti economici in vederea completarii capitalurilor proprii;

? Crearea instrumentelor de credit ale circulatiei monetare;

? Sporirea si diversificarea ofertei de servicii financiare pentru clienti (persoane fizice sau juridice).

O alta functie a bancilor este aceea a creatiei economice. Aceasta functie se manifesta pe plan financiar si pe plan tehnic.

I. Pe plan financiar ea se exprima prin urmatoarele forme:

a) Participarea bancilor la capitalul financiar al societatilor comerciale. Conform prevederilor legale, in Romania participarea unei societati bancare la capitalul unei firme al carui obiect nu are legatura cu activitatea bancara nu poate depasi 20% din valoarea capitalului firmei sau companiei respective (conform art. 48 lit. A din Legea bancara nr. 58/1998), iar aceasta trebuie sa aiba ca obiect desfasurarea de activitati financiare.

b) Acordarea de credite in vederea obtinerii calitatii de asociat sau de imprumuturi participative in favoarea societatii comerciale la care banca participa cu capital.

c) Acordarea de credite bancare societatilor comerciale. Împrumuturile acordate de banca unui singur debitor nu pot depasi „cumulate” 20% din fondurile proprii ale bancii respective.

II. Pe plan tehnic, functia de creatie monetara se manifesta prin urmatoarele forme:

a) Bancile joaca rolul de consilier financiar al agentilor economici in cautare de resurse financiare si mijloace de investire a resurselor.

b) Bancile acorda asistenta societatilor comerciale in cazuri de majorare a capitalurilor acestor societati, prin garantarea emisiunilor de actiuni.

În evolutia bancilor s-a afirmat mult timp un singur timp de banca, cea comerciala (de depozit). Treptat, s-au creat conditii si s-a simtit nevoia unei specializari a bancilor pe anumite functii sau activitati si, pe aceasta baza de structurare a comunitatii bancare intr-un sistem integrat.

1.1. Arhitectura sistemului bancar

Totalitatea bancilor care functioneaza intr-o economie, incadrandu-se intr-o ierarhie bine stabilita, construiesc sistemul bancar. Stabilitatea acestuia reprezinta un obiectiv al tuturor politicilor macroeconomice, astfel incat reglementarea si supravegherea bancara sunt deosebit de importante.

Sistemele bancare sunt structurate pe doua nivele:

? Banca Centrala

? Banci de sistem sau de rang secundar.

Aceasta impartire nu a existat de la inceputuri. Nu exista o delimitare clara in atributii a bancii centrale fata de celelalte banci, insa cu timpul, nevoia unui monopol asupra emisiunii monetare si necesitatea supravegherii bancare a dus la structurarea actuala.

1.1.1. BANCA CENTRAL?

Procesul de separare a atributiilor bancilor centrale de cele ale bancilor de sistem a variat de la tara la tara si a survenit in momente diferite. De obicei, organizarea bancii centrale presupune o institutie unica ce detine, insa, sucursale sau agentii in subdiviziunile teritoriale. Exceptie fac tarile federale, cazul S.U.A. unde banca centrala este federalizata, detine la nivelul districtelor sale cate o banca federala de rezerve, in total fiind 12 astfel de unitati bancare federale.

Capitalul bancilor centrale, in momentul actual, este in toate cazurile reprezentat de stat, cu o singura exceptie: cele 12 banci federale americane al caror capital este detinut de bancile comerciale ale districtului respectiv.

Activitatea bancilor centrale, gestionarea si aplicarea politicilor monetare sunt coordonate de catre organisme alcatuite in functie de raportul dintre puterea politica si banca de emisiune, respectiv in functie de independenta acestora.

Banca centrala indeplineste, din punct de vedere al sistemului bancar atributia de, ’’banca a bancilor’’ [2 Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 99 din 27.12.2006 – privind organizarea si functionarea institutiilor bancare ], avand in consecinta urmatoarele functii principale:

1. Functia de emisiune monetara .

Începand cu jumatatea secolului XIX, banca centrala a detinut monopolul asupra emisiunii monetare aproape in toate tarile. Ea este singura care emite bancnote cu putere liberatoare legala pe baza principiilor de convertibilitate in vigoare de-a lungul timpului.

Emisiunea monetara este in prezent separata de rezerva de aur, nu doar in unele tari, ci pe plan generalizat. S-au eliberat si se aplica alte mecanisme de limitare a emisiunii monetare. În acest sens, banca de emisiune apeleaza la o serie de parghii monetare si de credit specifice, urmarind prin aceasta transpunerea in practica a obiectivelor unor politici monetare adecvate.

Emisiunea monetara reprezinta cea mai importanta operatiune pasiva a bancii centrale. Prin aceasta se are in vedere emisiunea monedei scripturale (bani de cont) si a cantitatii de numerar corespunzatoare structurii masei monetare.

Operatiunile de activ si de pasiv ale bancii centrale se regasesc in cadrul bilantului, structurate dupa destinatia plasamentelor si originea resurselor.

2. Functia de coordonare a politicii monetare.

Politica monetara adoptata trebuie sa se impleteasca cu celelalte elemente ale politicii economice. Aceasta functie reflecta locul vital al bancilor intr-o economie. Interventiile pe piata monetara vor avea ca scop mentinerea masei monetare si a ratei dobanzii in limitele dorite.

3. Functia de banca a statului.

Bancile de emisiune sunt indeobste „casierul” statului, in conturile lor reflectandu-se executia bugetului de stat. Totodata, statul este pentru banca de emisiune unul din principalii beneficiari de credite. Titlurile de credit emise de catre stat in postura sa de debitor (bonuri de tezaur, titluri de renta, obligatiuni) ocupa un rol important printre activele bancilor de emisiune.