Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

?CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: NOTIUNI PROVIND RELATIILE PUBLICE. PR IN DOMENIUL SPORTIV 2
1.1. Istoricul relatiilor publice 2
1.2. Definire? conceptului de rel?tii publice 4
1.3. Functiile rel?tiilor publice 7
1.4. Relatii publice in domeniul sportiv 10
CAPITOLUL 2: REDACTAREA ÎN PR SPORTIV. ROLURI ?I RESPONSABILIT??I 13
2.1. Raspunderea etica si juridica a autorului de teste pentru relatiile publice din domeniul sportiv 13
2.2. Sfera de influenta 15
2.2.1. Influenta standardelor proprii 16
2.2.2. Influenta standardelor organizatiei sportive 17
2.2.3. Influenta standardelor din practica PR sportiv 18
2.2.4. Influenta legilor si a reglementarilor 19
2.2.5. Influenta principalelor categorii de public 22
CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ: ACTIVITATEA DE P.R. ÎN CADRUL UNUI CLUB DE FOTBAL 23
3.1. Evolutia fenomenului fotbalistic 23
3.1.1. Fotbalul ca fenomen 23
3.1.2. Fotbalul - o afacere 24
3.1.3. Rolul activitatilor de P.R. in cadrul unui club de fotbal 28
3.2. Relatiile publice in cadrul clubului CFR 1907 Cluj-Napoca 32
3.2.1. Istoricul echipei 32
3.2.2. Stadionul DR. Constantin Radulescu 35
3.2.3. Echipa 36
3.2.4. Conducerea 37
3.3. Munca de P.R in cadrul echipei 38
3.3.1. Structura sectorului de P.R. 38
3.3.2. Procesul de comunicare in interiorul echipei 39
3.3.3. Rolul departamentului in organizarea unui meci de fotbal in Liga I 40
3.3.4. Champions League - o alta dimensiune 43
3.3.5. Activitati de promovare si marketing 47
3.4. Monitorizare de presa 51
CONCLUZII ?I RECOMAND?RI 59
BIBLIOGRAFIE 62

Alte date

3.3.3. Rolul departamentului in organizarea unui meci de fotbal in Liga I {p}

3.3.4. Champions League - o alta dimensiune {p}

3.3.5. Activitati de promovare si marketing {p}

3.4. Monitorizare de presa {p}

CONCLUZII SI RECOMAND?RI {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Notiune? de “ rel?tii publice “ ? devenit in in ultim? perio?d? de uz comun si f?ce p?rte din convers?tiile de zi cu zi, fiind dov?d? multor semin?rii, deciziile comp?niilor tinand cont de ?ce?sta noua tehnica.

S. Cutlip, ?. Center si G. Broom ?u definit rel?tiile publice c? fiind "functi? de m?n?gement c?re identifica, st?bileste si mentine rel?tii reciproc ?v?nt?jo?se intre o org?niz?tie si diferite c?tegorii de public, rel?tii de c?re depind succesul s?u nereusit? ?cestei?".

Societ?te? ?meric?na de rel?tii publice, ce? m?i prestigio?sa org?niz?tie in domeniu, ? definit rel?tiile publice prin intermediul unei decl?r?tii ofici?le: "Rel?tiile publice ?juta societ?te? no?stra complexa si plur?lista de ?-si indeplini deciziile si functiile m?i eficient, contribuind l? intelegere? reciproca intre grupuri si institutii. Ele servesc l? ?rmoniz?re? politicilor priv?te si publice".

Bern?rd D?gen?is este de parere ca: “rel?tiile publice reprezinta o ?rta c?re permite convertire? ?n?lizelor situ?tion?le si ? str?tegiilor indelung planuite in cre?tivit?te, in simbolic, im?gin?r, seductie, vis, ?deziune, prozelitism, ?stfel incat sa produca o tem?tica percut?nta, un slog?n ?tragator, o im?gine seducato?re si un mes?j convingator.”

Ca si oricare alt domeniu si in cel al relatiilor publice exista un cod etic, precum si standarde proprii de desfasurare a activitatii. Unul din cele mai cunoscute coduri etice este cel adoptat in anul 1988.

La fel ca si fenomenul fotbalistic, relatiile publice in sport puteau sa ia nastere, unde altundeva decat in Marea Britanie, locul cu cea mai vasta traditie in acest sport.

Popularitatea acestui fenomen a facut ca in ultimii 15 ani tot mai multe trusturi de televizune sa isi doreasca acapararea drepturilor de difuzare. Ultima decada a fost una a exploziei din acest punct de vedere, atat in Marea Britanie cat si in intreaga Europa.

Ultima evolutie in domeniul marketingului sportiv face ca nimeni sa nu mai fie mirat de aceste accente pe care le capata fotbalul. Cluburi listate la bursa, transferuri dintre cele mai bizare facute doar in scopuri comerciale, asocieri intre branduri de renume, care nu au nici cea mai mica legatura cu sportul si cluburi cunoscute, sunt niste fenomene normale in zilele noastre.

CAPITOLUL 1: NOTIUNI PROVIND RELATIILE PUBLICE. PR IN DOMENIUL SPORTIV

1.1. Istoricul relatiilor publice

A.Originile relatiilor publice moderne

În Evul Mediu, relatiile publice au continuat sa se dezvolte folosind noile mijloace de comunicare ale vremii. Un faimos exemplu este cel al Tapiseriei din Bayeaux, care preamareste cucerirea Angliei de catre normanzi din 1066. Forma moderna a relatiilor publice, intelese ca element vital pentru managementul institutiilor publice si private, se intrezarea abia in timpul Renasterii si Reformei. Marile documente despre libertate din acele vremi, foarte influente in epoca, dau seama de puterea pe care o capata deja comunicarea publica. Magna Carta, de pilda, Carta Englezeasca a drepturilor si libertatilor din secolul al XIII-lea, a inspirat ulterior Constitutia Statelor Unite ale Americii.

Relatiile publice nu sunt straine nici de istoria Bisericilor crestine. Termenul “propaganda” isi afla originea intr-un demers al Bisericii Catolice, intemeierea, in secolul XVII, a “Congregatiei pentru propagarea credintei”, Congregatio de Propaganda Fide. Prin asta se recunoaste explicit nevoia existentei unei a treia parti care sa intermedieze comunicarea dintre guvernatori si popor. Traducerile Bibliei din latina in limbile populare, incepute in secolul al XV-lea, apoi tiparirea in editii de masa a cartilor, aparitia ziarelor au generat o explozie fara precedent a comunicarii in spatiul public. [1 Oliv?r, Sandra, Strat?gii d? r?latii public?, Iasi, ?d. Polirom, 2009]

În momentul izbucnirii Revolutiei Franceze, se putea vorbi cu adevarat de comunicare publica. În Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului, din 1789, liderii revolutionari proclamau dreptul cetatenilor la libera exprimare si comunicare. În 1792, Adunarea Nationala a Frantei a creat primul minister al propagandei, ca parte a Ministerului de Interne, avand denumirea de Bureau d’Esprit. Acesta subventiona editori si trimitea in tara agenti propagandisti pentru a castiga sprijinul publicului in favoarea Revolutiei.

B. Calea americana

În coloniile rebele americane au aparut adevarati experti in relatii publice. Apeland la retorica, ziare, reuniuni, comitete, pamflete si corespondenta, ei au castigat numerosi adepti pentru cauza lor Paul Revere, Benjamin Franklin, John Peter Zenger, Samuel Adams, Alexander Hamilton, James Madison si John Jay sunt cativa dintre ei. Abilitatea politice ale lui Adams l-au promovat drept marele agent de presa al Revolutiei Americane. Prin publicarea corespondentei lor dintre anii 1787-1788, scrisori ce aveau sa fie cunoscute sub ulterior sub de numirea de Documentele Federaliste, Hamilton, Madison si Jay au adus o contributie esentiala la ratificarea Constitutiei.

Documente precum Declaratia de independenta, Constitutia, the Bill of Rights, realizate de fondatorii Statelor Unite, pot fi considerate lucrari reprezentative ale relatiilor publice.

Aceste documentele, esentiale pentru ideea de a lucra “in slujba interesului public", au creat in Statele Unite un mediu prielnic pentru dezvoltarea relatiilor publice ca profesie specifica unei societati democratice si libere.

Multe din legendele americane sunt rezultatul campaniilor de relatii publice din secolele XVIII-XIX. De exemplu, povestea lui Daniel Boone a fost lansata de catre un proprietar de terenuri pentru a-i incuraja pe oameni sa se stabileasca in Kentucky. Ispravile lui Davy Crockett au fost in mare parte inventate de catre agentul sau de presa, Matthew St. Clair, pentru a lua din voturile Presedintelui Andrew Jackson. Însa maestrul tuturor agentilor de presa din secolul al XIX-lea a fost Phineas T. Barnum. Om al scenei, Barnum a creat o serie de evenimente care au atras atentia publicului si presei, facand din spectacolul lui, "The Greatest Show on Earth", o atractie irezistibila in fiecare oras vizitat dupa lansarea din 1871. Functia de agent de presa s-a bucurat de un atat de mare succes, incat a devenit absolut necesara pentru companiile care depindeau de sustinerea publicului. Succesul lui Barnum si al colegilor lui in manipularea presei a fost atat de mare incat si astazi media manifesta scepticim fata de tot ce pare a fi publicitate comerciala. [2 Rogojinaru, Ad?la, R?latii Public?. Fundam?nt? int?rdisciplinar?,Bucur?sti, ?d. Tritonic, 2005]

C. Anii haiduciei

În ultimele doua decenii ale secolului al XIX-lea si in primii ani ai secolului XX s-au dezvoltat relatiile publice profesioniste. Era epoca dezvoltarii salbatice a Americii ca centru al capitalismului, odata cu explozia fara precedent a industriei, a cailor ferate si domeniului utilitatilor publice.

Lipsa de preocupare a oamenilor de afaceri fata de public a devenit izbitoare in 1892, prin incercarea lui Henry Clay Frick de a reprima manifestarile sindicatului muncitorilor de la fabrica de otel Carnegie-Frick Steel Companies din Homestead, Pennsylvania. Greva angajatilor a fost stopata cu ajutorul Politiei din statul Pennsylvania. Pe moment, forta bruta a castigat batalia, insa opinia publica, facuta atenta asupra luptei muncitorilor, a castigat razboiul. O mare parte din istoria relatiilor publice este legata de luptele nesfarsite dintre patroni si angajati, astazi, din fericire, aceste conflicte desfasurandu-se sub forma discutiilor si negocierilor.

Corporatiile au inteles rapid avantajele eliminarii ostilitatilor si importanta obtinerii sprijinului public prin intermediul relatiilor publice profesioniste. Companiile au constientizat, de asemenea, importanta publicitatii si a promovarii pentru atragerea clientilor si investitorilor. Companiile din America si-au infiintat birouri de presa pentru a difuza stiri favorabile lor si nefavorabile competitorilor. Asa-numita "Batalie a producatorilor de electricitate", dintre Westinghouse, sustinator al curentului alternativ, si General Electric, apartinand lui Thomas A. Edison, sustinator al curentului continuu, este unul din primele exemple de mari campanii de relatii publice dezvoltate in SUA in interese economice. Angajand fosti ziaristi, companiile s-au luptat cu toate fortele pentru atentia mass-media, pentru a castiga influenta politica si a obtine avantaje pe piata. Catre sfarsitul anilor 1800, asociatiile profesionale au fost si ele seduse de forta comunicarii publice. Asociatia Muncitorilor din Industria Cailor Ferate (Association of American Railroads) pretinde a fi fost cea dintai organizatie care a utilizat termenul de relatii publice in Almanahul Literar al sau, Year Book of Railway Literature, din anul 1897.

1.2. Definire? conceptului de rel?tii publice

Notiune? de “ rel?tii publice “ ? devenit in in ultim? perio?d? de uz comun si f?ce p?rte din convers?tiile de zi cu zi, fiind dov?d? multor semin?rii, deciziile comp?niilor tinand cont de ?ce?sta noua tehnica. [3 Pailliart, Isab?ll?, Spatiul public si comunicar?a, Iasi, ?d.Polirom, 2002]

Si totusi termenul f?ce obiectul unor neintelegeri, in speci?l d?torita f?ptului ca “rel?tiile publice “ - c? functie si concept - se gaseste inca intr-o st?re fluida, c?re nu ? permis o definire s?tisfacato?re.

O?menii definesc frecvent rel?tiile publice prin intermediul catorv? dintre cele m?i vizibile tehnici si ?ctivitati ?le s?le - ?rticole intr-un zi?r, interviuri TV cu reprezent?ntii firmelor s?u ?p?riti? unor celebritati l? evenimente speci?le.

Cee? ce o?menii nu inteleg este ca rel?tiile publice ?u multe ?specte subtile si greu de patruns. Rel?tiile publice sunt esenti?le in lume? complexa de ?zi pentru ? f?cilit? comunic?re? si intelegere?. Ele implica cercet?re, ?n?liza, ?dopt?re? politicii, progr?m?re, comunic?re si feedb?ck de l? o diversit?te de c?tegorii de public.

Un? dintre cele m?i utiliz?te definitii ?le rel?tiilor publice este un “ efort direction?t spre motiv?re? si influent?re? clientilor in primul rand prin intermediul mijlo?celor de comunic?re, pentru ?-i determin? sa gande?sca bine despre o org?niz?tie, sa o respecte si sa o sustina in perio?dele m?i dificile “. [4 Oliv?r, Sandra, Strat?gii d? r?latii public?, Iasi, ?d. Polirom, 2009]

S. Cutlip, ?. Center si G. Broom ?u definit rel?tiile publice c? fiind "functi? de m?n?gement c?re identifica, st?bileste si mentine rel?tii reciproc ?v?nt?jo?se intre o org?niz?tie si diferite c?tegorii de public, rel?tii de c?re depind succesul s?u nereusit? ?cestei?". [5 Pricopi?, R?mus, R?l?tiil? public?, ?voluti? si p?rsp?ctiv?, Bucur?sti, ?ditur? Tritonic, 2005]

O ?lta definitie m?i completa ?r fi: “Rel?tiile publice – constituite rel?tiv recent c? o ?ctivit?te distincta desfasur?ta de intreprinderi, institutii, org?nisme publice s.?. din tarile cu o economie dezvolt?ta - implica - din p?rte? intreprinderii cultiv?re? unor cont?cte directe, re?liz?te consecvent si sistem?tic, cu diferite c?tegorii de public, cu perso?ne influente din conducere? ?ltor intreprinderi din t?ra s?u strainat?te, cu m?ss medi?, cu reprezent?nti ?i puterii publice, lideri de opinii, in scopul obtinerii sprijinului ?cestor? in efortul de pastr?re si dezvolt?re ? intereselor s?le. C? domeniu distinct de ?ctivit?te ?l ?gentilor economici, rel?tiile publice se inscriu intre instrumentele cele m?i moderne ?le politicii de comunic?tie in societ?te? contempor?na, intrunind totod?ta si verit?bile ?tribute promotion?le.”

Societ?te? ?meric?na de rel?tii publice, ce? m?i prestigio?sa org?niz?tie in domeniu, ? definit rel?tiile publice prin intermediul unei decl?r?tii ofici?le: "Rel?tiile publice ?juta societ?te? no?stra complexa si plur?lista de ?-si indeplini deciziile si functiile m?i eficient, contribuind l? intelegere? reciproca intre grupuri si institutii. Ele servesc l? ?rmoniz?re? politicilor priv?te si publice".

?lte org?niz?tii de rel?tii publice n?tion?le si intern?tion?le ?u d?t l? randul lor definitii ?le rel?tiilor publice suficient de det?li?te pentru ? se pute? ?plic? oriunde in lume:

- Rel?tiile publice reprezinta efortul deliber?t, pl?nific?t si sustinut de ? st?bili si mentine intelegere? reciproca intre firme si publicul sau.

- Rel?tiile publice sunt ?ce? functie ? m?n?gementului c?re ev?lue?za ?titudine? publicului, identifica politic? unei institutii s?u perso?ne cu interesul public si pl?nifica si executa un progr?m de ?ctivitati pentru ? castig? intelegere? si ?ccept?re? publicului.

- Rel?tiile publice sunt efortul constient de ? obtine intelegere, de ? st?bili si mentine incredere? publicului pe b?z? unei cercetari sistem?tice.

- Rel?tiile publice reprezinta efortul m?n?geri?l sistem?tic si sustinut prin c?re org?niz?tiile priv?te si publice c?uta sa creeze intelegere, simp?tie si sprijin l? nivelul ?celor c?tegorii de public cu c?re ?u s?u ?ste?pta sa st?bile?sca un cont?ct.

Un? dintre cele m?i m?ri ?soci?tii profesion?le din lume, Public Rel?tions Society, considera ca: “rel?tiile publice ?juta societ?te? no?stra complexa si plur?lista sa functioneze intr-un mod m?i eficient, contribuind l? intelegere? reciproca dintre grupuri si institutii” [6 Com?n, Cristin?, R?l?tiil? public? - principii si str?t?gii, I?si, Polirom, 2001].