Sep 01 2024
Previziuni asupra inflatiei cu ajutorul modelelor econometrice
Postat de licenteoriginale • In Stiinte Economice
Cuprins
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
Extras din document
CuprinsCapitolul 1
ANALIZA ECONOMICA A INFLATIEI
1.1 Inflatia in teoria economica 5
1.2 Definitii si concepte ale inflatiei 8
1.3 Clasificari ale inflatiei 10
1.4 Cauzele inflatiei 17
1.5 Efectele (costurile) inflatiei 23
Capitolul 2
TEORIA CARE FUNDAMENTEAZA MODELUL ECONOMIC
2.1 Modele serii de timp 30
2.1.1 Relatii estimative de cointegrare 31
2.1.2 Heteroscedasticitatea conditionata autoregresiv 32
2.2 Modelul ARCH 35
2.2.1 Definirea modelului ARCH de ordin p 35
2.2.2 Teste statice pentru modele de tip ARCH 36
2.2.3 Modelul ARCH (1) 38
2.3 Modelul W.H.Greene pentru inflatie 42
Capitolul 3
APLICATIE INFORMATICA 46
3.1 Date initiale 44
3.2 Programul utilizat 45
3.3 Rezultatele rularii programului 48
Capitolul 4
CONCLUZII 54
BIBLIOGRAFIE 56
3
Alte date
?{p}{p}
?
CAPITOLUL I
Analiza economica
a inflatiei
1.1 Inflatia in teoria economica
Fenomenul inflationist s-a facut simtit in viata oamenilor inca de la inceputuri sub diverse forme, care au afectat intr-o mare masura bunul mers al vietii economice, sociale si politice.
În literatura de specialitate, inflatia se desfasoara ca fiind o crestere generalizata a preturilor in conditiile in care puterea de cumparare pe piata scade. Acest lucru se exprima in termeni monetari prin faptul ca preturile bunurilor si serviciilor cresc, cantitatea de bani (fizici si de cont) creste, iar puterea de cumparare a unei unitati monetare scade.
Putem spune deci, ca inflatia ar putea fi legata in mod direct de aparitia banilor in relatiile de schimb pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii. Totusi, chiar si inainte de aparitia banilor, putem vorbi de o forma primara a inflatiei, in sensul ca forma de schimb bazata pe “troc” nu permitea primirea “restului” rezultat din operatia de vanzare-cumparare, deoarece erau raporturi stabilite sub forma cutumiara intre bunuri, pe parcursul a zeci si sute de ani, fara sa se aiba in vedere elementele calitative.
Este stiut faptul ca primul obiectiv al tuturor politicilor economice a fost stabilitatea preturilor, la care s-a adaugat foarte repede echilibrul balantei de plati. Daca nu ar fi existat probleme legate de aceasta stabilitate a preturilor de la inceputul societatii omenesti, acest obiectiv nu ar fi stat in centrul atentiei politicilor economice promovate de toate curentele de doctrina economica. Aceasta prezenta in randul obiectivelor de politica economica ne demonstreaza ca problema stabilitatii preturilor s-a pus inaintea structurarii primelor idei si curente de doctrina economica.
În sens restrans, putem vorbi despre inflatie din momentul aparitiei banilor de hartie pusi in circulatie de bancile centrale de emisiune, ca un instrument in mana statului de a face fata cheltuielilor publice mai mari decat veniturile aferente. Principala consecinta a unei asemenea practici a fost marirea preturilor la bunurile si serviciile din economie, urmata de somaj, conflicte sociale etc.
În sens larg, pana la aparitia banilor, societatea omeneasca s-a confruntat cu o pseudoinflatie prin troc, deoarece a existat fenomenul “deprecierii” unitatilor de schimb de pe piata, in timp ce, dupa aparitia banilor, aceasta a cunoscut o inflatie prin bani (monede) , datorata scaderii puterii de cumparare a detinatorilor de moneda din metal pretios prin diferite tehnici.
Pierre Bezbakh, in lucrarea sa “Inflatie, dezinflatie, deflatie”, prezinta criza economica si politica din sec. al III-lea, prin care a trecut Imperiul Roman de Apus, cand majorarea preturilor marfurilor si a remunerarii fortei de munca au fost considerabile. Încercarile de refacere a stabilitatii preturilor de imparatul Dioclitian din anul 301 e.n. se soldeaza cu un esec total, chiar in conditiile pedepsei cu moartea a celor care incalcau “Edictul preturilor maximale” prin majorarea abuziva a acestora. Reforma monetara a lui Constantin (306-337 e.n.) prin care s-au pus in circulatie bani noi a dus la restabilirea increderii in acestia. Fenomenul nu este definit ca fiind inflatie, ci numai ca o maladie a economiei, in care “moneda buna” este scoasa din economie de “moneda rea”. Pentru sec. al XVI-lea, autorul este de parere ca nivelul preturilor a crescut cu 400%. Motivatia aparitiei acestei cresteri este urmatoarea: ”Daca inflatia din secolul al III-lea se explica, in parte, prin penuria de metal, cea din secolul al XVI-lea isi are sursa, dimpotriva, in abundenta de aur si argint provenita din coloniile americane ale Spaniei si Portugaliei.”
1.2 Definitii si concepte
ale inflatiei
În 1975, D.E.W.Laidler si M.J.Parkin definesc inflatia ca fiind “fenomenul de crestere continua a preturilor sau de depreciere continua a preturilor sau de depreciere continua a valorii banilor”. Anterior, in 1963, M.Bronfenbrener si F.D.Holzman prezentasera patru definitii, preluate de H.Frisch in lucrarea sa (“Teorii ale inflatiei”):
1. Inflatia este o stare de generalizare a excesului de cerere, in care “prea multi bani alearga dupa prea putine lucruri.”
2. Inflatia reprezinta o crestere a rezervelor banesti sau a veniturilor, fie in suma totala, fie pe cap de locuitor.
Ambele definitii sunt de tip cauzal.
În primul caz inflatia se pune in legatura cu cererea manifestata pe piata bunurilor de consum; in cel de-al doilea ea este explicata ca fiind rezultatul modificarii ofertei de bani.
În unele dezbateri recente, M.Friedman a facut cunoscuta definitia cauzala de tip monetarist: ”Inflatia este pretutindeni si intotdeauna un fenomen monetar…si poate fi determinata numai de o crestere mai rapida a cantitatii de bani decat a productiei.”
3. Inflatia reprezinta o crestere a nivelului preturilor avand si urmatoarele caracteristici sau conditii aditionale: este anticipata cu lipsa de precizie; duce (prin cresterea costurilor) la noi cresteri de preturi; nu sporeste gradul de ocupare a fortei de munca si nici productia reala; este mai rapida decat o asa-numita “rata inofensiva”; se manifesta ca “fenomen banesc”; se masoara prin preturi nete, adica prin preturi din care au fost scazute impozitele si/sau este reversibila;
4. Inflatia reprezinta o scadere a valorii banilor in raport cu alte monede, masurata prin cursurile de schimb valutar ori prin pretul aurului sau indicata de un exces de cerere pentru aur sau pentru valuta la cursurile oficiale.
Cea de-a patra definitie subliniaza rolul evolutiilor externe in evolutia nivelului general al preturilor. Inflatia se masoara prin miscarile cursului valutar, aceasta metoda fiind potrivita, in anumite situatii, pentru economiile deschise.
Aceste definitii acopera majoritatea aspectelor inflatiei, fiecare din ele scotand in evidenta atat aspecte diferite, cat si un aspect comun, si anume, acela ca inflatia se face cunoscuta prin bani si prin pret la nivelul consumatorilor si prin dezechilibre cronice la nivel macroeconomic.
1.3 Clasificari ale inflatiei
Documente similare
· Previziuni asupra inflatiei cu ajutorul modelelor econometrice· Creditul neguvernamental tendinte si previziuni.doc
· Economii deschise si elemente de baza in constructia modelelor
· Implementarea modelelor de diagnoza, premisa a eficientei programelor de schimbare organizationala
· Studiul econometric al inflatiei
· Reflectarea modurilor de manifestare a inflatiei
· Analiza nivelului si evolutiei ratei inflatiei in Romania
· Evolutia inflatiei determinate de indicele pretului de consum la nivelul Rom?niei
· Analiza nivelului si evolutiei ratei inflatiei in Romania in perioada 1990 - 1999
· Analiza nivelului si evolutiei ratei inflatiei in Romania in perioada 1990-1999