Despre lucrare

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Cuprins

Cuprins
Introducere .......... .2
Capitolul I. Problema reprezentativitatii functionarilor publici .3
I.1.Functionarii publici si reprezentativitatea.15
Capitolul II. Sistemul de merit versus reprezentativitatea functionarilor publici .15
II.1. Sistemul de merit...........15
II.2.Sistemul de merit versus reprezentativitatea functionarilor publici..30
Capitolul III.Sistemul de merit versus reprezentativitatea functionarilor publici in Rominia...........32
III.1.Reprezentativitatea minoritatilor.............36
III.2.Populatia dupa etnie la Recensamintul populatiei si locuintelor din 18 martie 2002 in judetul Bistrita-Nasaud.......43
III.3Sugestii pentru sporirea reprezentativitatii minoritatii in administratia publica locala...........48
Cuprins

EXTRAS DIN DOCUMENT

?Problema reprezentativitatii functionarilor publici

?Introducere

Tema lucrarii este reprezentativitatea functionarilor publici, lucrarea fiind structurata pe trei capitole. În Romania nu se face discriminare, insa romii sunt marginalizati din aceasta cauza dorindu-se integrarea lor in societatea romaneasca si, din punctul nostru de vedere in structura administratiei publice locale. Tema aleasa este importanta deoarece romii reprezinta o problema care implica in mod obligatoriu atentie sporita din partea Guvernului. Se vrea venirea in sprijinul acestei etnii prin promovarea si implemenatarea unor actiuni afirmative care sa-i priveasca pe romi in mod direct, in toate domeniile vietii sociale si nu in ultimul rand sa li se dea sansa egala.

În capitolul I am discutat despre problema reprezentativitatii functionarilor publici si despre strategiile de recrutare si selectare a acestora. Politica reprezentativitatii poate fi inspirata de dorinta de a realiza un foarte mare grad al oportunitatii egale.

Nivelurile reprezentativitatii pot fi studiate din trei unghiuri diferite. Primul ramane pe o democratie a formelor pasive si active ale reprezentativitatii. A doua se bazeaza pe opinia demografica si intelesul reprezentativitatii. Reprezentativitatea in relatie cu cele trei trihotomii reflecta extinderea spre fiecare opinie si interes sustinut de catre serviciul civil care corespunde celor prevazute in societate. În final o distinctie poate fi facuta in oportunitatea egala si oglindirea imaginii reprezentativitatii. Conceptia reprezentativitatii active si pasive a fost introdusa pentru prima data de Frederick Mosher. Dihotomia relateaza nivelul activitatii prevazute de functionari, care este dependent de un anumit grad al reprezentativitatii. Reprezentativitatea apartine caracteristicilor personale si sociologice ale oficialilor guvernului. Serviciul civil este considerat a fi reprezentativ cand caracteristicile personale ale functionarilor oglindesc structura societatii.

În capitolul II am prezentat sistemul de merit versus reprezentativitatea functionarilor publici.

Recrutarea si selectarea se bazeaza pe merit, pe aptitudinile si deprinderile de care are nevoie un candidat pentru a se inscrie la concursul pentru ocuparea postului de functionar public. Meritul este un termen care exprima valoarea potentialului angajatului intr-o organizatie specifica. Acesta combina educatia lui sau a ei, experienta si indemanarea ca lucruri relevante pentru perfectionarea unei bune slujbe. Sistemul de merit repprezinta o structura organizationala in care meritul este protejat si sustinut. Exista doua tipuri ale sistemului de merit: Sistemul de merit explicit care are o baza legala si organizatiile care sunt responsabile pentru ele au originea in elementele specifice ale legislatiei si Sistemul de merit implicit bazat pe comportamentul obisnuit sau traditional.

În capitolul III am incercat sa urmaresc daca in Romania exista o reala reprezentativitate a functionarilor publici, dat fiind faptul ca societatea noastra cunoaste o anumita diversitate etnica, lingvistica.

Metoda de cercetare pe care am utilizat-o este analiza de documente, in special cele referitoare la reprezentarea femeilor si a minoritatilor (cu precadere cea rroma) in structura administratiei publice.

Capitolul I

Problema reprezentativitatii functionarilor publici

Strategiile de recrutare a functionarilor publici includ grafica cu privire la piata muncii externa sau interna ,iar aceasta recrutare poate fi deschisa sau inchisa, respectiv intrarilor laterale. Sistemele europene, in instanta, sunt notabile pentru sustinerea sistemelor inchise unde numai nivelul de intrare permite sistemelor unei cariere prin mai multe limite laterale carierei de mijloc, accesul spre pista rangului administrativ. S.U.A. in opozitie isi indreapta atentia spre a fi un sistem deschis de recrutare ceea ce teoretic permite accesul lateral tuturor rangurilor de servicii civile; in alt punct de vedere in practica este mult mai putina mobilitate in cariera, in cazul Listelor Generale decat s-ar putea altfel sa fie (M.Gregor 1974), pe langa aceasta in privinta principalelor definitii a serviciului civil de munca al SUA, sunt in fapt multe departamente si agentii care opereaza individual cu sistemele de munca inchise.

Imediat relatat conceptul de sistem grafic de recrutare este problema reprezentativitatii. Reprezentativitatea se refera la o gazda a graficului variabil asociat cu o masura in care birocratia publica este cuprinsa ,populatiei deservita de guvern. În termeni mai duri reprezentativitatea .masoara congruenta populatiei generale si a serviciului civil de recrutare si selectare ,indicand partile cumulative tinute de functionarii publici comparate cu partile tinute de publicul general, caracterizata prin clasa, sex, etnie si infatisare rasiala. Interesant o concluzie paradoxala rezulta (Meier 1975; Krislov si Rosembloom 1981)sistemele serviciului civil erau in sens larg foarte reprezentative .În plus exista foarte multe diferente intre tari (Smith, 1984) cum a fost vazut in incercarile personalului administratiei SUA de a se targui cu egala doctrina a angajatilor; preferinta Marii Britanii este pentru intelectual dar nu neaparat pentru elitele sociale; preferinta Frantei este atat pentru social cat si pentru elitele intelectuale ;si preferintele Olandei si ale Germaniei privesc egalitarismul in recrutare, selectare si managementul in temele administrative.

Ceea ce a fost dezbatut totusi, este daca reprezentativitatea este esentiala pentru grafica serviciului civil (Krislov si Rosenmbloom 1981).Revendicarile teoretice se indreapta in doua directii. O parte a revendicarilor apartin efectelor reprezentativitatii pe actiuni birocratice si includ multe presupuneri disputate (Krislov si Rosembloom 1981, cap. II) aceea asemenea factorilor reprezentativi ca elite sociale implicand responsabilitati si compasiunea politicii administrative si mediteaza implementarea politicii publice. A doua parte a revendicarilor a fost atent cercetata; aceasta priveste reprezentativitatea ca o variabila dependenta datorita manipularii recrutarii birocratice servind politicii directe si terminandu-se prin manipularea structurii si mobilitatii sociale .Exista rapoarte ale serviciului civil de recrutare fiind utilizate ca instrumente ale politicii sociale (Wise si Jonzon 1991), unde scopul de a furniza multe oportunitati mobile pentru grupurile sociale in interesul obtinerii de rezultate marete. Un timp chestiunea reprezentativitatii. ramane una dintre cele mai interesante si fierbinti probleme dezbatute de serviciul civil ,foarte mici eforturi de cercetare sunt necesare pentru a stabili efectele unui grad mai mare sau mic al reprezentativitatii, problema ramanand o mare enigma in cercetarile serviciului civil .

Selectare – alegerea din elesteul recrutarii a unei persoane care serveste serviciului civil ,are nevoie de o forma de viata a selectarii proiectelor sistemului. Proiectul selectarii se concentreaza pe locul si durata slujbei unde fiecare specifica indemanare si abilitate care sunt cerute ,sau criteriul selectiei este bazat pe cariera in fiecare caz specific, indemanarea si abilitatea sunt mult mai putin importante decat evidenta pe termen lung a potentialului instruirii. În plus, fiecare program este pe rand subiectul strategiei de risc in management, in care criteriul de selectare este bazat pe responsabilitatea celor doua tipuri de erori care pot fi facute .În cazul primei erori o seama de candidati, oferind impresie credibila vor fi ,in fapt executanti de proasta calitate pentru care remediul va fi o buna dezvoltare a sistemului in afara stagiului .În cel de-al doilea caz criteriul selectarii este bazat pe respingerea persoanelor care dau dovada de o conducere incorecta prevestind un esec in munca. E limpede ca selectarea din sistem a elitei serviciului civil sa nu fie periclitata de cele doua tipuri de erori ,dar sa se caute sa se previna primul tip de greseala .

I.1. Functionarii publici si reprezentativitatea

Tema asemeni unei actiuni afirmative, emanciparea politicii, propuneri politice si contexte sociale ale functionarilor, au captivat intotdeauna publicul si imaginatia politica. Aceste teme formeaza o parte integrala a dezbaterii asa-numitei, reprezentativitatii in administratia publica. În aceasta dezbatere este necesar a fi distinse doua chestiuni importante. În primul rand trebuie ca politica guvernului sa fie indreptata spre o marire a nivelului reprezentativ al serviciului civil si in al doilea rand daca e asa cum se poate ca acest obiectiv sa fie realizat cat mai bine? Deseori aceasta natura a controversei asociata cu aceste probleme este determinata in fapt de aceea ca valorile subliniate sunt considerate fundamentale pentru persistenta sistemului guvernamental. Accesibilitatea, eficienta, legitimitatea si responsabilitatea guvernului sunt gandite a fi de interes financiar. Este surprinzator ca interesul din punct de vedere teoretic al acestui subiect a decazut considerabil de la mijlocul anilor 1970.Absenta unei definitii clare a fost un factor ,din alt punct de vedere este adevarat pentru multe alte concepte ale administratiei publice variatele interpretari a ceea ce este gandit prin reprezentativitate. Problema a devenit mult mai acuta cand s-au facut cercetari pe intelesul si semnificatia reprezentativitatii in perspective comparative. Privind problema dintr-un punct mult mai pozitiv divergentele intre intelesurile reprezentativitatii pot servi la un punct de plecare pentru analize. Raspunsurile la intrebari difera in functie de societatile in discutie. Dintr-un punct mai larg de vedere, intinsul sir de idei si politici ale reprezentativitatii sunt rezultatul diferentelor valorilor politice, sociale si administrative. Aceste valori reflectand un program institutional au un important raport functional al sistemului serviciului civil in societatile respective. Problema reprezentativitatii are un caracter mai vast care corespunde sansei operationale si colective, precum si nivelului constitutional. Acest capitol priveste in primul rand dihotomia dintre reprezentatia pasiva si cea activa. Aceasta discutie apartine comportamentului functionarilor dat de un anumit nivel al reprezentativitatii. În continuare noi consideram trei dimensiuni diferite ale reprezentativitatii, demografice, ale opiniei si ale interesului reprezentativitatii. În final conceptele de oportunitati egale si imaginea reprezentativitatii sunt examinate. Ele definesc modul in care reprezentativitatea este relatata societatii. În problema reprezentativitatii, atentia trebuie pusa pe faptul cum diferentele valorilor politice, sociale si administrative influenteaza modul in care reprezentativitatea este perceputa.

Mediul reprezentativitatii : politic si social

Este bine stabilit in cercetarile despre reprezentativitate accentul pe termenul birocratia reprezentativa a americanului J.Donald Kingsley care a publicat un studiu sub acest nume in anul 1994. Munca sa este concentrata in primul rand pe discrepanta dintre fondul social al serviciului civil britanic, pe de o parte si al populatiei ca intreg, pe de alta parte. În inima lui Kingsley este legata convingerea ca faimoasa neutralitate si impartialitate a serviciului civil a fost imaginara. Termenul de birocratie reprezentativa a fost introdus ca un criticism la ideea neutralitatii serviciului civil, din punctul de vedere al nevoilor si dorintelor societatii. Linia argumentarii problemei reprezentativitatii poate fi dezvoltata pentru multe alte natiuni putand implica diferite subiecte in diferite perioade. În istoria administratiei publice americane este des mentionat faptul ca revolta lui Jackson Sonian de la inceputul secolului al XX - lea , poate fi vazuta ca o reactie a dezvoltarii venei aristocratice si elitiste in compozitia administratiei. În SUA expresia guvernul din popor pentru popor a fost mai populara decat in multe alte tari. Notiunea reprezentativitatii in notiunea serviciului civil a avut o importanta simbolica atat in nivelul actiunii constitutionale cat si colective. Discutiile trecute si prezente arata ca in variate societati exista mari diferente privind cat de importanta este problema reprezentativitatii. Caracterul acestei asa-zise probleme trebuie sa fie acceptat pentru ca reprezentativitatii poate fi vazuta atat ca un puternic fenomen sociologic cat si ca un fenomen normativ sau politic. Reprezentativitatea trebuie vazuta impotriva fondului conceptului de baza al motivului de a fi al statului si mult mai specific schimbului de relatii dintre populatie si stat. În natiunile industrializate din Apus sistemele si traditiile politice si administrative ale SUA si Europei Continentale arata cateva diferente remarcabile .Argumentele privind legitimitatea si responsabilitatea actiunii guvernului in promovarea reprezentativitatii sunt special relevante in SUA. În Natiunile Unite si Europa Continentala si cu referinta la serviciul civil si nu la punctele politice, neutralitatea este inca un crez oficial. Cercetari comparative pe reprezentativitate sunt redate doar prin concentrarea si importanta reprezentativitatii intr-un anumit mediu politic guvernamental si social.

Argumentatiile din spatele reprezentativitatii

O prima explicare pentru relevanta reprezentativitatii. este de a fi gasita in ceea ce priveste legitimitatea actiunii guvernului in relatie cu responsabilitatea. Aceasta concentreaza atat atentia politica cat si stiintifica a comunitatii de la mijlocul secolului al XX-lea Conceptia unei stricte dihotomii intre dominantii politice si ai administratiei atat in administratia publica cat si in gandirea politica. Interesul pronuntat si agregarea au fost percepute ca o prerogativa doar pentru sistemul politic. În aceeasi perioada s-a inregistrat un declin relativ in importanta atat a studiului legal formativ al guvernului cat si al celui stiintific. Cresterea popularitatii a mai multor orientari empirice ale stiintei politice au deschis un nou mod de abordare in functionarea guvernului. Este clar ca presarea asupra interesului constituie doar un singur aspect al problemei .O alta functie elementara folosita de serviciul civil consta in colectarea informatiilor necesare pentru procesul de constituire a politicii. Daca compozitia serviciului civil are o baza limitata posibilitatea este ca doar unele semnale selectate in societate vor fi primite si transmise catre sistemul administrativ. Pericolul descris nu este doar unul iminent in vizorul capacitatii politice al serviciului civil, in alegerea nivelului colectiv; acesta poate fi considerat in special relevant privind implementarea politica la nivel operational. Implementarea legislatiei contine vagi norme legale care pot cauza un anumit dezacord al ambivalentei despre corecta maniera a adjudecarii in sensul unei corecte interpretari a acestor norme implicate. În consecinta interpretarea obiectivelor unor anumite politici depinde de atitudini, expertize si in ultimul rand de valorile oficiale prevazute. Oficialii se pot dovedi accesibili si responsabili doar in nevoile si dorintele unui segment particular al societatii de care ei apartin. În controlul mecanismelor formal administrativ-politic pentru limitarea abuzului puterii de catre functionari este esential in intelegerea rolului reprezentativitatii. Reprezentativitatea este vazuta ca un substitut pentru controlul formal, presupunerea este aceea ca legitimitatea administratiei publice este subminata de inadecvarea in controlul formal si de aceea ca responsabilitatea este mai putina decat este de dorit. Acceptarea actiunii guvernului poate fi intarita ori sporita de o buna reprezentativitate in serviciul civil. Conexiunea dintre promovarea unei mai mari reprezentativitati a serviciului civil si garantarea legitimitatii actiunii guvernului poate fi inteleasa ca urmand: - incluziunea in intregul spectru social al serviciului civil, garanteaza ca semnalele relevante vor fi percepute .

De regula pentru a evita partinitoarea clasa de mijloc atitudinea functionarilor trebuie sa fie in acord cu opiniile sustinute in societate. Cand compozitia serviciului civil este mai mult sau mai putin in acord cu aceea a societatii in termenii compozitiei demografice, opiniilor si intereselor atunci acceptarea si controlul activitatilor administrative vor fi sporite. Ideea este aceea ca in acest fel reprezentativitatea devine un cec valabil in uzul sau abuzul puterii de catre serviciul civil. Reprezentativitatea va umple in acest caz spatiul in controlul serviciului civil. Îmbunatatirea in perceperea loialitatii serviciului civil de catre societate este elementul cheie in argumentarea legitimitatii si responsabilitatii. Reprezentativitatea este vazuta ca o cale de asigurare a responsabilitatii administrative (Mosher 1982).

Viziunea asupra reprezentativitatii intalnita in SUA este mai mult egalitara decat in tarile europene. Sistemul politic si administrativ in SUA este mai puternic caracterizat prin pluralism decat in cazul Europei.Ca urmare sunt sustinute diferente intre sistemul european si cel american cu privire la relatiile dintre administratie si societate. În SUA pluralismul pune problema legitimitatii si responsabilitatii a multor probleme urgente. Oficialii guvernului din variate agentii ofera mai multa autonomie in a se ocupa de segmentele relevante ale populatiei. Partile integrante ale sistemului administrativ-politic sunt mai putin bine dezvoltate in comparatie cu sistemele europene. În consecinta functionarii americani sunt mai putin orientati spre politica generala a guvernului si mai mult spre politica specifica domeniului si clientilor lor (Self 1977). Pe langa documentele derivate din legitimitatea actiunii guvernului responsabilitatea serviciului civil, o alta linie de argumentari trebuie luata in considerare. Oportunitatea egala, acest argument trebuie vazut in relatie cu compozitia serviciului civil in perioada celui de-al doilea razboi mondial. Ideea din spatele consideratiei unei oportunitati egale este cea a individualitatii respectiv a grupurilor carora acestia apartin in societate, sau de a avea o oportunitate egala care sa fie prevazuta in pozitia administrativa. În simplul fapt oportunitatea egala implica legitimitatea administratiei publice. În aceasta conexiune este sustinut ca mediul sectorului public este un fel de public corect in care fiecare membru al societatii trebuie sa aiba acces. În unele tari (Germania si Olanda) acest drept a fost chiar inclus in Constitutie. Dintr-un punct de vedere normativ, serviciul public este vazut ca o buna oportunitate pentru cetateni in aplicarea intereselor publice. Avantajul pentru cetateni se leaga de o realizare personala sau de contributia acestora la serviciul public. O paralela poate fi schitata in democratie in clasicul si democraticul sau sens. În a concluziona, analizand diferentele reprezentativitatii privind sistemul serviciului civil trebuie sa exploram spre ceea ce reprezentativitatea prezinta o problema in relatie cu responsabilitatea, pe de o parte si oportunitatea egala, pe de alta. Primul sens implica dubii privind eficienta controlului politic egal si democratia in serviciul civil (Meier 1975). Politica reprezentativitatii poate fi inspirata de dorinta de a realiza un foarte mare grad al oportunitatii egale, aceasta nu este bineinteles o situatie oarecare. Amandoua elementele pot fi observate simultan intr-un sistem al serviciului civil particular. Este necesar sa aflam unde sunt plasate, deoarece aceasta are importante consecinte. În cazul examinarii acestor consecinte atentia trebuie sa fie axata pe variate moduri pe care expresia reprezentativitatii o poate lua.

Tipologia conceptului de reprezentativitate in relatia cu serviciul civil

Nivelurile reprezentativitatii pot fi studiate din trei unghiuri diferite .Primul ramane pe o democratie a formelor pasive si active ale reprezentativitatii. A doua se bazeaza pe opinia demografica si intelesul reprezentativitatii. Reprezentativitatea in relatie cu cele trei trihotomii reflecta extinderea spre fiecare opinie si interes sustinut de catre serviciul civil care corespunde celor prevazute in societate. În final o distinctie poate fi facuta in oportunitatea egala si oglindirea imaginii reprezentativitatii. Conceptia reprezentativitatii active si pasive a fost introdusa pentru prima data de Frederick Mosher. Dihotomia relateaza nivelul activitatii prevazute de functionari, care este dependent de un anumit grad al reprezentativitatii. Reprezentativitatea apartine caracteristicilor personale si sociologice ale oficialilor guvernului. Serviciul civil este considerat a fi reprezentativ cand caracteristicile personale ale functionarilor oglindesc structura societatii. Reprezentativitatea pasiva sau descriptiva nu implica atribute ale comportamentului functionarilor. Forma activa a reprezentativitatii ,pe de alta parte implica activitatea oficialilor guvernului care sunt in ton cu interesele a ceea ce ei au constituit. Un punct major al discutiei este deasupra si sub conditiile reprezentativitatii pasive care leaga sau ar trebui sa lege actualul mod de comportament care este reprezentativitatea activa. Înainte de a intra in relatie cu aceasta trebuie sa ne axam pe cea de-a doua divizie inclusa intre gradul reprezentativitatii demografice. Aceste conceptii de mai sus arata un grad considerabil al similaritatii la Mosher. Diferenta dintre ele este ca cea din urma clasificare defineste cu precizie ceea ce este reprezentat si cum reprezentarea activa este manifestata sau urmarita. Gradul demografic al reprezentativitatii joaca un important rol in discutiile despre operarea si rezultatele procedurii recrutarii in sistemul serviciului civil in mai multe state apusene sau neapusene. În aceasta manifestare particulara a reprezentativitatii compozitia serviciului civil in comparatie cu segmentarea existenta in cadrul societatii este accentuata. Structura demografica a serviciului civil poate fi dispusa intr-un anumit numar de zone din punctul de vedere al: educatiei, etniei, limbii, originii, religiei, afilierii politice si spatiului socio-economic (van Der Meer 1991, van Riper 1958, Masher 1982).Aceste teme sunt considerate relevante dependente in stratificarea societatii si in munca sistemului politic si administrativ.

Opinia reprezentativitatii se refera la congruenta in vederile si valorile in societate, pe de o parte si vederile in serviciul civil, pe de alta parte. Interesul reprezentativitatii implica faptul ca serviciul civil este obiectiv identic cu acel al grupurilor in societate. În cazul acesta putem vorbi de congruenta politica dintre serviciul civil si populatie. Într-o interpretare activa a interesului reprezentativitatea congruenta politicii va insemna ca functionarii vor juca ca sponsori pentru interesele grupurilor carora le sunt atasati. Am mentionat ca exista o relatie intre formele pasive si active ale reprezentativitatii. Meier in 1993 puncteaza pe socializarea experientei ca o explicare in teoria birocratiei reprezentative. Experientele socializarii sunt relatate intr-un spatiu personal, aceste parti ale socializarii se leaga similar de atitudinile politice relevante si pe de alta parte de deciziile politicii similare cu cele ale populatiei care sunt luate, daca acestea participa la toate deciziile (Meier 1993 si Nigro 1976).

Din aceasta perspectiva reprezentativitatea demografica poate fi considerata sinonima cu cea pasiva, opinia reprezentativitatii se refera la similitudinile in atitudinea politicii; interesul reprezentativitatii este vazut ca un echivalent pentru reprezentativitatea activa .O observatie finala trebuie sa fie facuta privind un fel de opinii sau chiar interese ale reprezentativitatii care trebuie necesar sa fie rezultatul unui mare grad al reprezentativitatii demografice. Cercetarile au aratat ca pe de alta parte serviciul civil nu este considerat o adevarata oglinda a societatii. Într-un sens demografic o remarcabila corespondenta poate fi observata intre opiniile serviciului civil si cele ale societatii (Lewis 1990). În concluzie, majore diferente pot fi observate intre activele si pasivele forme ale reprezentativitatii. Slabele relatii dintre spatiul demografic, opinie si intelesul reprezentativitatii cauzeaza severe probleme metodologice. Ceea ce o persoana spune (opinia) nu este necesar in acord cu ceea ce persoana respectiva face (interesul). Nici una dintre ele nu este in mod necesar determinata de catre mediul educational sau demografic. Din acest punct de vedere fiecare concept al reprezentativitatii presupune propria metodologie si propria abordare.

Asadar s-a avut in vedere problema cercetarii reprezentativitatii in sistemul serviciului civil dintr-o perspectiva comparativa si a punctat faptul ca distinctia trebuie facuta intre reprezentativitatea pasiva si cea activa, pe de o parte si punctul demografic, opinia si interesul reprezentativitatii pe de alta parte. S-a facut de asemenea o distinctie intre oglinda si oportunitatea egala a reprezentativitatii. Examinarea conexiunii dintre aceste expresii diferite a aratat relevanta lor in studierea sistemului serviciului civil. Rezultatele diviziunii pot fi de mare folos in raspunsul la doua intrebari centrale:

? ce forme ia reprezentativitatea in sistemul serviciului civil?