Pagina documente » Drept » Protectia penala patrimoniala. Aspecte privind infractiunea de furt simplu si furt calificat

Despre lucrare

lucrare-licenta-protectia-penala-patrimoniala.-aspecte-privind-infractiunea-de-furt-simplu-si-furt-calificat
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-protectia-penala-patrimoniala.-aspecte-privind-infractiunea-de-furt-simplu-si-furt-calificat


Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL I
CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRACTIUNEA DE FURT CALIFICAT CA INFRACTIUNE CONTRA PATRIMONIULUI
SECTIUNEA I
SCURT ISTORIC PRIVIND REGLEMENTARILE REFERITOARE LA PROTECTIA PENALA PATRIMONIALA
SECTIUNEA II
NOUL CADRU JURIDIC GENERAL INSTITUIT PRIN CONSTITUTIA DIN 1991 SI PRIN LEGEA NR.140/1996 SI IMPLICATIILE SALE ASUPRA REGLEMENTARILOR PENALE iN MATERIA INFRACTIUNII DE FURT CALIFICAT PRIVITA CA INFRACTIUNE CONTRA PATRIMONIULUI.
SECTIUNEA III
ELEMENTE DE DREPT COMPARAT
CAPITOLUL II
ASPECTE COMUNE PRIVIND INFRACTIUNEA DE FURT SIMPLU SI FURT CALIFICAT
SECTIUNEA I
CONDITII PREEXISTENTE
A.OBIECTUL INFRACTIUNII
a.Obiectul juridic
b.Obiectul material
B. SUBIECTII INFRACTIUNII
a. Subiectul activ. Participatia penala
b. Subiectul pasiv
SECTIUNEA A II-A
CONTINUTUL CONSTITUTIV
A. LATURA OBIECTIVA
a. Elementul material
b. Cerinte esentiale
c. Urmarea imediata. Raport de cauzalitate
B. LATURA SUBIECTIVA
SECTIUNEA A III-A
ANALIZA CIRCUMSTANTELOR
a.) SAViRSIREA FURTULUI DE DOUA SAU MAI MULTE PERSOANE iMPREUNA.
b.) SAViRSIREA FURTULUI DE CATRE O PERSOANA AViND ASUPRA SA O ARMA SAU O SUBSTANTA NARCOTICA.
c.) FURTUL SAViRSIT DE CATRE O PERSOANA MASCATA, DEGHIZATA SAU TRAVESTITA
d) FURTUL COMIS ASUPRA UNEI PERSOANE INCAPABILE DE A-SI EXPRIMA VOINTA SAU DE A SE APARA
e) SAViRSIREA FURTULUI iNTR-UN LOC PUBLIC
f) FURTUL SAViRSIT iNTR-UN MIJLOC DE TRANSPORT iN COMUN
g) SAViRSIREA FURTULUI iN TIMPUL NOPTII
h) FURTUL SAViRSIT iN TIMPUL UNEI CALAMITATI
i) FURTUL COMIS PRIN EFRACTIE, ESCALADARE SAU PRIN FOLOSIREA FARA DREPT A UNEI CHEI ADEVARATE ORI A UNEI CHEI MINCINOASE
j) SAViRSIREA FURTULUI AUPRA PRODUSELOR PETROLIERE SAU GAZELOR NATURALE DIN CONDUCTE, DEPOZITE SAU CISTERNE
k) FURTUL COMIS ASUPRA UNUI BUN CARE FACE PARTE DIN PATRIMONIUL CULTURAL
l) FURTUL UNUI ACT CARE SERVESTE PENTRU DOVEDIREA STARII CIVILE, PENTRU LEGIMITARE SAU IDENTIFICARE
m) CiND FURTUL A PRODUS CONSECINTE DEOSEBIT DE GRAVE
SECTIUNEA IV
FORME , MODALITATI, SANCTIUNI
A. FORME
a) TENTATIVA
b) CONSUMAREA
c) EPUIZAREA
B. MODALITATI
a. MODALITATI NORMATIVE
b. MODALITATI FAPTICE
C. SANCTIUNI
a. PEDEAPSA PRINCIPALA
b. PEDEAPSA COMPLIMENTARA
CAPITOLUL AL III-LEA
ALTE ASPECTE REFERITOARE LA INFRACTIUNEA DE FURT CALIFICAT PRIVITA CA INFRACTIUNE CONTRA PATRIMONIULUI
SECTIUNEA I
ASPECTE DE CRIMINOLOGIE PRIVIND INFRACTIUNEA DE FURT CALIFICAT
SECTIUNEA A II-A
ASPECTE DE PROCEDURA PENALA PRIVIND CERCETAREA INFRACTIUNII DE FURT CALIFICAT
CONSIDERATII GENERALE
PROBLEME PE CARE TREBUIE SA LE LAMUREASCA CERCETAREA
a. Locul si timpul savirsirii furtului.
b.Modul de operare folosit pentru savirsirea infractiunii.
c. Bunurile, valorile care au fost sustrase si persoana prejudiciata, precum si celelalte urmari ale savirsirii infractiunii.
d. Faptuitorii si contributia fiecaruia la savirsirea infractiunii.
e.Destinatia bunurilor si valorilor sustrase si posibilitatea recuperarii prejudiciului cauzat.
f. Existenta concursului de infractiuni.
g.Conditiile si imprejurarile care au determinat, favorizat sau inlesnit savirsirea furtului.
PRIMELE ACTIVITATI CARE SE INTREPRIND PENTRU ADMINISTRAREA PROBELOR
ALTE ACTIVITATI CARE SE INTREPRIND PENTRU ADMINISTRAREA PROBELOR

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INFRACTIUNEA DE FURT CALIFICAT CA INFRACTIUNE CONTRA PATRIMONIULUI

SECTIUNEA I

SCURT ISTORIC PRIVIND REGLEMENT?RILE REFERITOARE LA PROTECTIA PENAL? PATRIMONIAL?

Legislatiile penale din cele mai vechi timpuri au incriminat si sanctionat sever faptele savarsite impotriva patrimoniului.

Înca din perioada sclavagista erau pedepsite cu asprime furtul, talharia si jaful; mai putin cunoscute erau alte forme de lezare a proprietatii, cum ar fi inselaciunea si abuzul de incredere care erau considerate ca delicte civile.

În perioada feudala se extinde treptat represiunea penala cuprinzand in sfera sa toate faptele prin care se puteau aduce atingeri patrimoniului.

De regula, furturile marunte se pedepsesc cu biciuirea, insa, la al treilea furt se aplica pedeapsa cu moartea (tres furtilius). [1GH.Nistoreanu, V.Dobrinoiu, Al.Boroi, I.Pascu, I.Molnar, V.Lazar "Drept Penal.Partea speciala ", Editura EUROPA NOVA , Bucuresti, 1999, pag.189.

]

Daca furturile erau grave se putea aplica pedeapsa cu moartea de la primul furt.

Aceasta asprime a pedepselor arata frecventa infractiunilor si gravitatea lor; impotriva unor fapte ca acestea stapanirea era silita sa recurga la cele mai inumane pedepse.

Sistemele de drept moderne, desi au eliminat unele din exagerarile anterioare au mentinut un regim destul de sever pentru anumite forme de activitate infractionala indreptata impotriva patrimoniului; totodata au extins cadrul incriminarilor si la alte fapte specifice relatiilor economice din societatea moderna.

În vechiul drept romanesc existau, de asemenea, reglementari foarte detaliate referitoare la aceste infractiuni. Astfel, pravilele lui Vasile Lupu si Matei Basarab, Codicele penale ale lui Alexandru Sturza in Moldova si a lui Barbu Stirbei in Muntenia, contineau dispozitii cu privire la infractiunile contra patrimoniului. [2 V.Dongoroz, S.Kahane, I.Oancea, I.Fodor, N.Iliescu, C-tin Bulai, R.Stanoiu, V.Rosca "Explicatii teoretice ale Codului penal roman.Partea speciala", vol.III, Editura Academiei Romane, Bucuresti 1971, pag.454.

]

Codul penal roman din 1864, desi copiat in mare parte dupa Codul penal francez, cuprindea in capitolul referitor la "Crime si delicte contra proprietatii"numeroase incriminari inspirate, de aceasta data, din Codul penal prusac (art.306-380) privitoare la apararea patrimoniului menite sa asigure cu mijloace mai severe ocrotirea acestuia.

Codul penal roman din 1936 cuprindea aceasta materie in Cartea II, Titlul XIV intitulat "Infractiuni contra patrimoniului "sistematizat in cinci capitole astfel: Cap.I-Furtul ; Cap.II-Talharia si pirateria; Cap.III-Delicte contra patrimoniului prin nesocotirea increderii; Cap.IV-Stramutarea de proprietati ;Cap.V-Jocul de noroc, loteria si specula contra economiei publice.

Dupa cum se poate observa Codul penal din 1936 a restrans in limitele sale firesti, toate infractiunile contra patrimoniului grupandu-le pe despartaminte in functie de obiectul juridic.

Paralel cu prevederile Codului penal de la 1864 cat si de la 1936 au existat si anumite infractiuni contra patrimoniului prevazute in legi speciale, ca de pilda, in Codul Justitiei Militare, in Codul Comercial, in Codul Silvic, in Codul Marinei Comerciale si altele. [3 Gh.Nistoreanu, opera citata, pag.190. ]

În perioada anilor 1944-1989, s-au produs unele schimbari importante legislative in toate domeniile dreptului, dar, mai cu seama in cel al Dreptului penal, in conformitate cu ideologia vremii si cu modul de a concepe existenta proprietatii, reglementari similare cu ale tuturor tarilor care se situau pe aceeasi pozitie. În acest context a fost adoptat Decretul nr.192 din 1950 in continutul caruia s-a definit notiunea de "obstesc" si implicit si aceea de "avut obstesc".Prin acest act normativ a fost introdus in Titlul XIV al Codului penal din 1936, un nou capitol cu denumirea "Unele infractiuni contra avutului obstesc"caruia, ulterior, i s-au adus modificari; mai ales in privinta agravarii pedepselor.

Actul normativ sus citat a marcat momentul in care apare pentru prima oara o ocrotire discriminatorie a patrimoniului, dupa cum acesta era considerat "particular"sau "obstesc".

De aceea in Titlul III al acestui Cod penal, au fost prevazute infractiuni contra avutului particular, iar in Titlul IV infractiunile contra avutului obstesc.

Comparand aceste reglementari cu cele ale Codului penal anterior, observam ca in cuprinsul Codului penal in vigoare numarul incriminarilor in aceasta materie este mai redus ca urmare a unei concentrari a acestora in texte incriminatoare mai corespunzatoare, asa incat unele fapte care in Codul penal anterior se incadrau in texte multiple si diferentiate, in actualul cod sunt prevazute in acelasi text. [4 Gh. Nistoreanu, opera citata, pagina 190.]

Autorii Codului penal de la 1968 n-au facut si nici nu aveau cum sa faca altfel decat sa consacre mai departe aceasta conceptie de ocrotire diferentiata a patrimoniului.

SECTIUNEA II

NOUL CADRU JURIDIC GENERAL INSTITUIT PRIN CONSTITUTIA DIN 1991 SI PRIN LEGEA NR.140/1996 SI IMPLICATIILE SALE ASUPRA REGLEMENT?RILOR PENALE ÎN MATERIA INFRACTIUNII DE FURT CALIFICAT PRIVIT? CA INFRACTIUNE CONTRA PATRIMONIULUI.

Constitutia Romaniei prevede in continutul sau si norme cu caracter de principii constitutionale referitoare la proprietate. Astfel, sunt stabilite formele fundamentale de proprietate, si anume: publica si privata; de asemenea sunt aratati cei carora le apartin bunurile facand parte din fiecare forma de proprietate; astfel proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. [5 Constitutia Romaniei din 1991 in art.135 alin.2 prevede :"Proprietatea este publica sau privata ", iar in alin.3 arata :"Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale".]

Pornind de la aceste prevederi si de la necesitatea punerii de acord a legii penale atat cu principiile constitutionale cat si cu relatiile de astazi ale societatii romanesti, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr.140/1996 de modificare si completare a Codului penal prin care, pe langa alte substantiale modificari, se prevede o reglementare noua in materia infractiunilor contra patrimoniului. Astfel, s-a modificat denumirea [6 Legea 140/1996 de modificare si completare a Codului penal publicata in M.O.nr.289 din 14.XI.1996.] Titlului III din "Infractiuni contra avutului personal sau particular in" Infractiuni contra patrimoniului", iar Titlul IV "Infractiuni contra avutului obstesc", in forma care a avut-o la adoptarea Codului penal de la 1969 in cadrul Titlului IV este reformulata si trecuta printre incriminarile care fac parte din Titlul III al Codului penal.

De asemenea, prin Legea nr.140/1996 s-a modificat continutul legal al art.209, Cod penal "Furtul calificat" prin introducerea literelor c). si d). in cadrul alin.1, introducerea literelor a).si b). in cadrul alin.2 si introducerea unui nou alineat, respectiv alineatul 3. [7 Modificarile art.209 "Furtul calificat" aduse prin Legea nr.140/1996:Art.209,

alin.1,lit.c "de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita ", lit.d:"asupra unei persoane aflata in imposibilitatea de a se apara sau de a-si exprima vointa", alin.2,lit.a "produsele petroliere sau gazele naturale din conducte , depozite ori cisterne ", lit.b"un bun care face parte din patrimoniul cultural", alin.3"furtul care a produs consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10-20 ani , interzicere de drepturi"]

SECTIUNEA III

ELEMENTE DE DREPT COMPARAT

Oferta anului

Reducere 2020