Pagina documente » Stiinte Economice » Riscul in activitatea de creditare

Cuprins

lucrare-licenta-riscul-in-activitatea-de-creditare
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-riscul-in-activitatea-de-creditare


Extras din document

CUPRINS
1. Creditarea, parte componenta de baza a tehnicii si operatiunilor bancare.
1.1 Necesitatea diversificarii operatiunilor, tehnicilor, produselor si serviciilor bancare. Pag. 3
1.2 Principiile activitatii de creditare. Pag. 9
1.3 Creditarea agentilor economici. Pag. 10
2. Riscurile bancare si gestiunea lor
2.1 Definirea riscurilor bancare Pag. 13
2.2 Importanta gestiunii riscurilor bancare. Pag. 14
3.Riscul in activitatea de creditare
3.1 Rolul calitatii portofoliului de credite bancare Pag. 17
3.2 Politica de creditare Pag. 18
3.3 Riscul individual de creditare Pag. 24
3.4 Gestiunea riscului de credit global Pag. 40
4. Operatiuni bancare privind garantia creditelor
4.1 Evaluarea riscului in activitatea de creditare Pag. 46
4.2 Determinarea formelor de garantie a creditelor Pag. 49
4.3 Garantii reale Pag. 50
4.4 Garantii personale Pag. 52
4.5 Alte garantii Pag. 53
4.6 Asigurarea activelor imprumutatilor constituite
garantie a creditelor Pag. 54

Alte date

?

Capitolul 1.

Creditarea, parte componenta de baza

a tehnicii si operatiunilor bancare

1.1 Necesitatea diversificarii operatiunilor, tehnicilor, produselor si serviciilor bancare

Bancile comerciale constituite in Romania dupa 1989 sunt societati pe actiuni si au caracter universal adica realizeaza toate produsele si serviciile bancare pentru toate ramurile, sectoarele si segmentele economiei nationale. Nu mai exista deci banci ingust specializate. Cel putin in aceasta perioada de trenzitie. De exemplu, inainte de cel de-al doilea razboi mondial specializarea ajunsese asa de departe in sectorul bancar incat existau banci organizate special pentru credite ipotecare.

Este necesara in aceasta perioada diversificarea cat mai mare a bancilor, serviciilor si produselor lor din urmatoarele motive:

? concurenta altor banci

? nevoia de apropiere a bancilor de agentii economici serviti

? diversificarea atributiilor si rolul bancilor in economia de piata

? diversificarea activitatilor economice in economia de piata in comparatie cu limitarea sectoarelor economice existente inainte de 1990

? gasirea unor noi forme de atragere a resurselor banesti necesare bancilor comerciale

? diversificarea plasamentelor

? constituirea, dezvoltarea si consolidarea bursei de valori

? participarea bancilor comercile la constituirea capitalului social al unor societati comerciale

? participarea bancilor comerciale romanesti la circuitul mondial al informatiei bancare (SWIFT banci corespondente, participarea la tranzactii financiar-valutare internationale)

? platile interne si internationale au fost diversificate

? cibernetizarea informatiei

? sporirea participarii bancilor la viata economica si sociala a tarii

? utilizarea publicitatii ca mijloc de promovare a produselor si serviciilor bancare

? alinierea structurii functionale si evidentei bancilor comerciale la standarde internationale

? diferentierea dobanzii

? diversificarea instrumentelor de depozite, atragerea economiilor populatiei (carnete de economii, depozite bancare, conturi personale, participarea la licitatii, emisiuni de actiuni, obligatiuni, ipoteci, cambii alte hartii de valoare) plati internationale pe baza de carti VISA

? cumparari vanzari de aur si alte materiale pretioase

? angajarea unor operatiuni de leasing

? gestionarea unor credite in valuta si alte organisme internationale.

Numai printr-o dezvoltare foarte mare a produselor si serviciilor bancile comerciale pot fi luate in consideratie in competitia pentru ocuparea unui loc in randul bancilor moderne.

Politica de diversificare face parte din politica bancilor comerciale. Ea este inscrisa in deciziile luate la nivelul cel mai inalt al conducerii bancilor comerciale, dar totodata se acorda o larga autonomie unitatilor teritoriale. Este vorba deci de includerea diversificarii produselor si serviciilor bancare in programele strategice ale bancilor comerciale. La cele mai multe din aceste banci, diversificarea produselor si serviciilor este inscrisa ca un obiectiv prioritar.

Diversificarea produselor si serviciilor apare ca urmare a faptului ca actualmente, bancile comerciale romanesti sunt banci de afaceri si banci de dezvoltare.

Ca urmare a acestei diversificari a produselor si serviciilor, in bancile comerciale a fost necesara o reorganizare si restructurare a compartimentelor functionale, care au devenit mai transparente si eficace pe langa faptul ca sunt in mai mare masura anexate pe nevoile clientilor, ceea ce a contribuit in final la reducerea costurilor.

Prin diversificarea produselor si serviciilor, bancile comerciale contribuie din plin la infaptuirea politicii financiar-monetare si valutare a tarii. Astfel, diversificandu-se instrumentele de plata utilizate la bancile comerciale, poate fi diminuat sau chiar eliminat blocajul financiar. Prin participarea la licitatiile valutare, bancile comerciale contribuie la stabilirea zilnica a raportului dintre moneda nationala si valutele straine (deci a cursului valutar). Temperand cererea de credite (fie macar pentru faptul ca nu exista destule resurse), bancile comerciale contribuie la limitarea inflatiei. La aceasta reducere a inflatiei contribuie si faptul ca bancile acorda diferentiat credite, in functie de gradul de bonitate al agentilor economici. Cooperarea mai mare intre banci faciliteaza operatiunile de investitii si de imprumut, realizandu-se studii de fezabilitate si participand la elaborarea si punerea in aplicare a proiectelor de investitii si de creditare. Tot in cadrul relatiilor de cooperare se poate aprecia ca se va pune un accent mai mare pe problemele de intermediere financiara si bancara.

Bancile comerciale se sprijina in activitatea de creditare, nu atat pe capitalul propriu (care are o pondere mica), cat mai ales pe capitalul de piata financiar-monetara. Sub acest raport se poate afirma ca banca este o institutie ce lucreaza cu banii altora. Cererile de credite sunt asa de mari, incat capitalul propriu si fondul de rezerva nu pot face fata. Capitalul si fondurile proprii sunt numai "plamadeala" in care au loc complexe operatiuni bancare. Aceastea folosesc si ca o prima de asigurare pentru acoperirea riscurilor ce le implica plasamentele fiecarei banci. Considerand ca banca este numai o institutie care imprumuta, ea trebuie mai intai sa-si asigure resursele de alimentare cu fonduri care, ulterior, sa fie utilizate drept credite. Preocuparea de a constitui resurse este tot atat de importanta ca acea de a le plasa, deci de a acorda creditele. Agentii economici pot fi in urmatoarele raporturi fata de banca:

? au capital disponibil care cauta plasament si fructificare

? au nevoie de capital pentru activitatea curenta sau pentru investitii, pe care il cauta in schimbul fructificarii.

Banca are menirea si de a lega agentii economici sau persoanele fizice cu spirit intreprinzator, cu persoane fizice sau juridice care dispun de mijloace banesti. Resursele bancii pot fi diferite in functie de provenienta, scop, conditii, termen, piata monetara.

Ele constituie obligatii ale bancii de aceea sunt inscrise in partea dreapta a bilantului, deci in pasiv. Operatiunile bancare legate de constituirea resurselor se mai numesc din aceasta cauza operatiuni pasive. Prin faptul ca lucreaza cu resurse straine, raspunderea bancilor este mult mai mare. Aceasta se rasfrange si asupra celor care au dat capitalul spre plasare, pentru ca riscul apartine si acestora.

Dupa modul de constituire a resurselor in economiile de piata, bancile pot fi de depozite de rescont, bancii de emisiune si de inscrisuri financiare, obligatiuni, inscrisuri ipotecare, banci de emisiune (banca centrala). Actualmente bancile comerciale din tara noastra au caracter universal si resursele de creditare sunt formate din:

1. Pasive interne compuse din:

? disponibilitati si depozite in lei ale clientilor bancii

? depozite ale persoanelor fizice romane

? sume in tranzit intre unitatile bancilor

? depozite publice guvernamentale si asimilate acestora (depozitele si disponibilitatile persoanelor juridice romane care sunt unitati bugetare)

? pasive interbancare care cuprind disponibilitatile (finantarea interbancara) si credite interbancare (refinantare BNR)

? fondurile proprii ale bancii (capitalul social, fondul de rezerva, de risc, alte fonduri)

2. Pasivele externe concretizate in disponibilitati la vedere si depozitele in valuta ale persoanelor fizice si juridice, nerezidente, reflectate in conturile: