Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL 1: NOTIUNI PRIVIND CONCURENTA 1
1.1. Definire 1
1.2. Rolul concurentei economice 1
1.3. Obiectivele concuren?ei 3
1.4. Mecanismele concuren?ei 4
1.5. Protectia concurentei economice 5
1.6. Prevederi privind concurenta in Romania 6
CAPITOLUL 2: CONCUREN?A IN SISTEMUL BANCAR 14
2.1. Concuren?a ?n cadrul sistemului bancar rom?nesc 14
2.2. Pia?a ?i notiunea de concuren?? ?n domeniul bancar 16
2.2.1. Factori care influen?eaz? concuren?a ?n domeniul bancar 16
2.2.2. Puncte slabe ?n manifestarea concuren?ei din domeniul bancar rom?nesc 19
2.3. Conceptul de concuren?? in domeniul bancar 20
2.3.1. Influen?a factorului uman ?n activitatea bancar? 22
2.3.2. Influen?a strategic? a pre?ului ?n alegerea institu?iei bancare 22
2.4. Concuren?a dintre b?ncile rom?ne?ti ?n atragerea ?i p?strarea clien?ilor 24
2.4.1. Concuren?a la nivelul atragerii clien?ilor persoane fizice 24
2.4.2. Concuren?a la nivelul atragerii clien?ilor persoane juridice 25
2.4.3. Rolul calit??ii serviciilor oferite de o banc?, asupra atragerii clien?ilor 26
2.4.4. Calitatea personalului - factor cheie ?n dezoltarea rela?iei cu clientela 28
2.5. Influen?a cre?terii num?rului de sucursale ale b?ncilor asupra mediul concuren?ial din sistemul bancar rom?nesc 29
2.6. Impactul concuren?ei asupra dezvolt?rii sistemului bancar rom?nesc 32
CAPITOLUL 3: STUDIU DE CAZ-CONCUREN?A ?NTRE BRD - GROUPE SOCI?T? G?N?RALE ?I RAIFFEISEN BANK ROM?NIA 34
3.1. Prezentarea Bancii Rom?ne de Dezvoltare - Groupe Soci?t? G?n?rale 34
3.1.1. Istoric ?i evolu?ie BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale 34
3.1.2. Principalele etape ale evolu?iei B?ncii Rom?ne de Dezvoltare, ?n cadrul sistemului bancar rom?nesc 36
3.1.3. Privatizarea B?ncii Rom?ne de Dezvoltare 38
3.1.4. Produse Bancare oferite de BRD Soci?t? G?n?rale 38
3.2. Prezentarea Raiffeisen Bank 40
3.2.1. Scurt istoric, prezentare general?, evolu?ie Raiffeisen Bank Rom?nia 40
3.2.2. Evolu?ia Raiffeisen Bank dup? preluarea B?ncii Agricole 41
3.2.3. Evolu?ia Raiffeisen Bank din punct de vedere al profitului 42
3.2.4. Produse bancare oferite de c?tre Raiffeisen Bank 43
3.3. Concuren?a dintre BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale ?i Raiffeisen Bank Rom?nia 44
3.3.1. Concuren?a BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale / Raiffeisen la nivelul cotelor de pia?? 46
3.3.2. Concuren?a la nivelul pie?ei cardurilor, oferite pe internet de c?tre B.R.D-Groupe Soci?t? G?n?rale ?i Raiffeisen Bank 48
3.3.3. Concuren?a BRD-GSG ?i Raiffeisen la nivelul pre?urilor produselor bancare pe care acestea le ofer? 49
3.3.4. Concuren?a dintre BRD Groupe Soci?t? G?n?rale ?i Raiffeisen Bank la nivelul sectorului de Retail 51
3.3.5. Concuren?a la nivelul strategiei adoptate de cele dou? b?nci 59
3.3.6. Concuren?a dintre cele dou? b?nci ? element cheie a dezvolt?rii sistemului bancar rom?nesc 60
CONCLUZII ?I PROPUNERI 62
BIBLIOGRAFIE 66

Alte date

3.1.4. Produse Bancare oferite de BRD Société Générale {p}

3.2. Prezentarea Raiffeisen Bank {p}

3.2.1. Scurt istoric, prezentare generala, evolutie Raiffeisen Bank Romania {p}

3.2.2. Evolutia Raiffeisen Bank dupa preluarea Bancii Agricole {p}

3.2.3. Evolutia Raiffeisen Bank din punct de vedere al profitului {p}

3.2.4. Produse bancare oferite de catre Raiffeisen Bank {p}

3.3. Concurenta dintre BRD - Groupe Société Générale si Raiffeisen Bank Romania {p}

3.3.1. Concurenta BRD - Groupe Société Générale / Raiffeisen la nivelul cotelor de piata {p}

3.3.2. Concurenta la nivelul pietei cardurilor, oferite pe internet de catre B.R.D-Groupe Société Générale si Raiffeisen Bank {p}

3.3.3. Concurenta BRD-GSG si Raiffeisen la nivelul preturilor produselor bancare pe care acestea le ofera {p}

3.3.4. Concurenta dintre BRD Groupe Société Générale si Raiffeisen Bank la nivelul sectorului de Retail {p}

3.3.5. Concurenta la nivelul strategiei adoptate de cele doua banci {p}

3.3.6. Concurenta dintre cele doua banci – element cheie a dezvoltarii sistemului bancar romanesc {p}

CONCLUZII SI PROPUNERI {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

CAPITOLUL 1: NOTIUNI PRIVIND CONCURENTA

1.1. Definire

Concurenta reprezinta un fenomen deosebit de important pentru viata economica, dar si pentru viata sociala, deoarece ea reprezinta factorul motor care motiveaza, atat afacerile, cat si existenta oamenilor. Este cert ca omul, de cand se naste si pana moare, va incerca sa se adapteze mediului natural, social si economic in care traieste, ceea ce presupune ca va trebui sa cunoasca ce inseamna competitia. În primul rand, va concura cu sine insusi, pentru a-si depasi limitele si pentru a se situa intr-o pozitie favorabila in societate. Apoi, va trebui sa concureze cu alti competitori, evidentiindu-si anumite abilitati, care ii vor permite situarea pe o pozitie avantajoasa.

Daca ne referim la sfera economica, un agent economic va trebui sa se raporteze permanent la ceilalti competitori de pe piata, jocul competitiei fiind cel care va determina locul competitorilor in cadrul pietei. Este cert faptul ca nu hazardul va fi cel care va determina aceasta pozitie ocupata in cadrul unei piete, ci toate resursele si competentele de care dispune un agent economic si pe care le utilizeaza in lupta pentru castigarea unei pozitii dominante pe piata.

1.2. Rolul concurentei economice

Functionalitatea si functionarea economiei de piata, bazate pe libera initiativa si concurenta exclud posibilitatea planificarii centralizate, de catre o instanta „superioara” a activitatii operatorilor economici. Întreprinzatorii isi stabilesc individual, sub imperiul propriilor interese si al restrictiilor impuse de piata, atat obiectivele cat si modalitatile de actiune pentru indeplinirea lor. Pe masura dezvoltarii economice, rationamentul bazat pe cerinta de „a se consuma ceea ce se produce” este inlocuit cu altul, diametral opus, care porneste de la necesitatea de „a se produce ceea ce se consuma”. [1 Most?anu Tatiana , Concur?nta –Abordari t?or?tic? si practic?, ?ditura ?conomica, 2000] Aceasta schimbare determina intreprinzatorii ca in optiunile privind domeniul de plasare a capitalului si in deciziile privind cresterea si diversificarea productiei sa se porneasca de la analiza situatiei concurentiale pe piata corelata cu dinamica previzibila a marimii si structurii cererii de consum. Prin urmare, fiecare agent economic se afla intr-o competitie permanenta pentru acapararea clientelei, competitie care, prin formele si domeniile in care se desfasoara, reprezinta tocmai esenta si formele de concretizare a concurentei economice.

Asemenea competitiei din alte sectoare de activitate (sport, invatamant, cercetare etc.) si concurenta economica reprezinta factorul suprem de stimulare a performantei. În acest caz insa, performanta se concretizeaza in a asigura cel mai bun mod de alocare a resurselor, optimizarea gradului de valorificare a acestora, sporirea profitabilitatii capitalului investit, imbunatatirea calitatii si diversificarea produselor si serviciilor, evolutia pozitiva a preturilor, satisfacerea mai buna a cerintelor de consum.

În economia de piata, concurenta reprezinta motorul dezvoltarii economice.

De intensitatea si acuratetea acesteia depind dinamismul, gradul de viabilitate si de sanatate ale economiei.

Afectarea negativa a concurentei are consecinte nefaste atat asupra modului de alocare si utilizare a resurselor economice cat si asupra calitatii vietii, consumatorii avand la dispozitie mai putine posibilitati de optiune privind diversitatea, calitatea si preturile bunurilor si serviciilor.

Punerea in valoare a virtutilor concurentei, precum si prevenirea sau atenuarea unor posibile efecte nedorite ale acesteia impun promovarea unor politici si legislatii specifice, cuprinzand un ansamblu unitar de principii, norme si instrumente de actiune pentru a asigura buna functionare a pietei, asezarea acesteia pe criterii competitive si manifestarea sa ca parghie esentiala de reglare a productiei sociale. În esenta, politica de concurenta si legislatia care o concretizeaza au scopul: [2 Most?anu Tatiana si colab., Pr?turi si concur?nta. Sint?z?, studii d? caz si aplicatii practic?, ?d. Tribuna ?conomica, Bucur?sti, 2002]

- de a crea, dezvolta si consolida un mediu concurential normal;

- de a preveni manifestarea pe piata a unor practici anticoncurentiale, precum si sesizarea si inlaturarea celor care nu au putut fi prevenite;

- de a preintampina crearea unor structuri in economie generatoare de posibile manifestari anticoncurentiale.

Avand in vedere modalitatile posibile de distorsionare a concurentei pe piata, politica si legislatia in domeniu vizeaza:

- acordurile restrictive si practicile concertate;

- abuzul de pozitie dominanta;

- concentrarile economice;

- ajutorul de stat.

1.3. Obiectivele concurentei

Concurenta desemneaza o anumita situatie a pietei in raport de o serie de variabile si anume: numarul si talia vanzatorilor si cumparatorilor, gradul de diferentiere a bunurilor care satisfac nevoile umane, gradul de transparenta a pietei, gradul de mobilitate al factorilor de productie, facilitati sau restrictii la intrarea in ramura, gradul de libertate a determinarii preturilor raportul cerere si oferta.

Concurenta, forma activa a liberei initiative reprezinta confruntarea deschisa, rivalitatea dintre agentii economici (vanzatori – ofertanti) pentru a atrage de partea lor clientela (cumparatori – solicitanti), in scopul obtinerii de profituri maxime pentru primii si satisfacerea nevoilor in cazul consumatorilor. Ea se desfasoara prin intermediul unor instrumente ale luptei de concurenta specifice, de natura economica si extraeconomica.

Prin efectele pe care le declanseaza, concurenta se poate situa printre legile cele mai importante ale reglarii vietii economice, ale realizarii progresului tehnico – economic al societatii.

Concurenta are loc atunci cand exista libertatea de a patrunde pe o piata si cand, in acelasi timp, pe acea piata exista mai multi vanzatori alternativi. Concurenta poate avea loc intre firme mari sau firme mici, firme rivale putand intra in competitie pe piete locale, regionale, nationale sau chiar pe piete mondiale.

Scopurile cele mai importante ale concurentei sunt:

- satisfacerea dorintelor consumatorilor;

- promovarea inovatiei;

- alocarea eficienta a resurselor;

- limitarea puterii economice si astfel a celei politice;

- justa distributie a veniturilor.

Concurenta se materializeaza prin comportamentul agentilor economici din aceeasi ramura, care urmaresc maximizarea profitului pe seama utilizarii capitalului investit. Fiecare agent economic care actioneaza pe piata libera este preocupat de activitatea firmei sale, astfel incat aceasta sa fie cea mai competitiva dintre toate, iar castigul net sa fie cel mai bun.

Una dintre principalele cai economice de purtare a concurentei pe piata este aceea de a intreprinde actiuni ce reduc nivelul costurilor bunurilor oferite sb cele ale concurentei.