Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

SISTEM INFORMATIC PENTRU
CONTABILITATEA FINANCIARA
Cap. I iNTREPRINDEREA- LOCUL SI ROLUL INFORMATIONAL
I.1 Dezvoltarea tehnicii de calcul si cresterea nevoii de informatii
I.2 Sistemul informational si intreprinderea
I.3 Contabilitatea si sistemul informational al intreprinderii
I.3.1 Introducere in problematica contabilitatii
I.3.2 Contabilitatea financiara in Rominia
I.3.3 Perspective in dezvoltarea contabilitatii in Rominia
I.3.4 Sistemul informational contabil
I.4 Necesitatea automatizarii fluxurilor informationale in cadrul
unitatii economice
I.5 Reglementari legale privind utilizarea sistemelor informatice
in contabilitate
Cap.II ANALIZA SISTEMULUI INFORMATIONAL LA
SOCIETATEA COMERCIALA ELVEST SA
II.1 Prezentarea societatii comerciale ELVEST SA
II.2 Analiza critica a sistemului informational existent
II.3 Necesitatea si oportunitatea realizarii unui nou sistem informatic
Cap.III PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND
CONTABILITATEA FINANCIARA
III.1 Conceperea sistemului informatic
III.1.1 Definirea obiectivelor sistemului informatic
III.1.2 Proiectarea intrarilor si iesirilor sistemului informatic
III.2 Proiectarea bazei informationale
III.2.1 MCD
III.2.2 MLD.Baze relationale
Cap. IV REALIZAREA SISTEMULUI INFORMATIC PRIVIND
CONTABILITATEA FINANCIARA
IV.1 Programarea orientata obiect scurta prezentare
IV.2 Proiectarea sistemului de meniuri
IV.3 Elaborarea programelor
Cap. V ANALIZA EFICIENTEI SISTEMULUI INFORMATIC REALIZAT

Alte date

?

?Cap. I. ÎNTREPRINDEREA - LOCUL SI ROLUL INFORMATIONAL

I.1. Dezvoltarea tehnicii de calcul si

cresterea nevoii de informatii

Noi toti traim in prezent sentimentul unei urgente, deoarece revolutia tehnologica care ne inconjoara si tehnologia societatii informationale ce a patruns deja in multe activitati, fac parte din viata noastra cotidiana.

Însa, o dezvoltare autentica a unei societati nu este posibila, decat daca se bazeaza pe un ansamblu de tehnologii evoluate, dupa cum progresul acestor tehnologii nu ar putea fi conceput in afara unui proces social, dinamic, evolutiv.

Din Evul Mediu si pana in prezent, istoria tehnicii de calcul este legata si conditionata de cateva mari descoperiri stiintifice. Astfel, revolutia cauzata de inventia lui Gutenberg, la inceputul secolului al XVI-lea, a insemnat trecerea de la manuscris la tipar, ceea ce a facilitat intensificarea circularii informatiei scrise si a stat cateva secole mai tarziu, la baza construirii perifericelor de iesire ale calculatoarelor electronice. Însa, primul calculator mecanic a fost construit de Blaise Pascal si consta din roti dintate conectate in serie ce efectuau operatii de adunare si scadere, afisand rezultatele in cele sase ferestre ale sale. Un rol deosebit in dezvoltarea tehnicii de calcul ii revine si lui Leibnitz Gottfried, matematician si fizician englez, care in 1671 a construit prima masina de calcul capabila sa realizeze cele 4 operatii aritmetice.

Un moment important in dezvoltarea tehnicii de calcul l-a constituit inventarea in S.U.A. de catre inginerul Herman Hollerith a masinii de tabulat care functiona pe baza introducerii datelor initiale cu ajutorul cartelelor perforate. Acesta si-a infiintat si propria sa companie care sa produca la scara industriala astfel de masini, companie care mai tarziu, in 1924 avea sa devina International Business Machines (I.B.M.) Corporation.

Între 1930 si 1946 un numar important de descoperiri stiintifice in domeniul matematicii, fizicii, ingineriei electrice si statisticii, facute de universitari, au contribuit la aparitia primului calculator electronic ENIAC, in 1946, creat de catre John Manéhly, fizician de la Universitatea din Pensylvania si J. Prosper Eckert, inginer la aceeasi universitate.

Din acest moment si pana in zilele noastre, toate inventiile in domeniul tehnicii electronice de calcul au fost organizate in cinci generatii de calculatoare electronice in functie de nivelul tehnologic, de modul de utilizare si tratare, de limbajele folosite si de obiectele tratate.

Prima generatie (1938-1953) s-a caracterizat prin utilizarea tuburilor electronice. Aceste prime calculatoare au fost destinate calculelor stiintifice si comerciale, programarea realizandu-se in limbaj masina, avand la dispozitie aproximativ 100 instructiuni simple.

În generatia a doua (1954-1963) s-a folosit tranzistorul pentru realizarea circuitelor logice, calculatoarele din aceasta generatie posedand aproximativ 100 instructiuni complexe, memorie magnetica si dispozitive periferice.

Generatia a treia (1964-1973) este definita prin utilizarea circuitelor integrate, calculatoarele caracterizandu-se prin posibilitati sporite de adresare a memoriei principale si secundare, diversificarea dispozitivelor periferice, sisteme de operare complexe, disponibilitatea a numeroase limbaje de nivel inalt si foarte inalt.

Calculatoarele generatiei a patra (1974-prezent) sunt construite pe baza circuitelor integrate pe scara larga si foarte larga (LSI si VLSI), iar prin folosirea microprocesorului si a microprogramarii se confera masinilor un set complex de instructiuni si un grad sporit de flexibilitate.

Prezentul si viitorul apropiat apartin generatiei a cincea si se caracterizeaza prin circuite integrate specializate, multiprocesoare paralele si prelucrarea cunostintelor.

Într-un asemenea context, al unui real progres tehnic si tehnologic, desi costurile echipamentelor de calcul si comunicatie scad semnificativ, echipamentele fiind miniaturizate, performantele ( viteza de lucru, capacitatea de memorare, etc.) sunt majorate la maxim. Odata cu cresterea complexitatii si a performantelor produselor si serviciilor cerute de societatea moderna nu mai este suficienta numai " aplicarea sistematica a cunostintelor", ci se impune tot mai mult necesitatea folosirii inovative a acestora.

În aceasta societate informationala, postindustriala, in conditiile in care numarul "gulerelor albe" a depasit numarul "gulerelor albastre", adica cea mai mare parte a fortei de munca nu mai produce bunuri, ci munceste cu informatia, nici una din activitatile omului lucrator sau ganditor nu se poate realiza fara informatie. Pentru eficientizare, aceasta informatie trebuie perceputa de fiecare in mod critic, intr-o continua evolutie. Informatia curatita, adaptata, interpretata, selectata si transformata devine cunostinta, iar cunostintele reprezinta unul dintre cele mai importante produse ale muncii omenesti. Informatia pe care omul o poate gandi ca operand in afara lui si in numele lui devine unul dintre "ingredientii" fundamentali ai evolutiei tehnologiei si societatii si de aici nevoia tot mai crescanda de informatii care sa fie prelucrate si interpretate.

Prin realizarile sale tehnologice omul a urmarit tocmai acest lucru: sa creeze instrumente care sa inregistreze, stocheze si prelucreze informatii, el urmand a-si concentra atentia asupra luarii deciziilor. Ba chiar, si pentru luarea anumitor decizii s-au creat astfel de instrumente.

Definita ca un element de noutate in raport cu cunostintele prealabile, informatia reprezinta aspectul cel mai comunicativ al realitatii, ea putand fi transferata cu usurinta de pe un suport pe altul, ceea ce face posibila nu numai transmiterea ei printr-un sistem de comunicatii, ci si codificarea si decodificarea ei.În felul acesta, in cadrul sistemelor de comunicatie apare o legatura de tip informational in care, dupa ce trece de pe un suport pe altul, informatia ajunge la un destinatar capabil sa recunoasca si sa actioneze in cadrul programului de functionare a sistemului caruia ii apartine.

Informatia este absolut necesara atat pentru organizarea substantei si energiei in sisteme complexe si ordonate in spatiu si timp, cat si pentru functionarea adecvata a acestor sisteme in medii extrem de variate.

În concluzie, notiunea de informatie are astazi doua intelesuri : primul este ca informatia este privita ca idee, concept, relatie, lucru, ca o comunicare care poarta in sine urma unui fapt, eveniment sau proces oarecare; cel de al doilea este ca informatia este privita ca un sir de caractere ale unui alfabet dat si care se poate prelucra prin procedee formale automatizate.

I.2. Sistemul informational si Intreprinderea

Orice societate, fie ca este vorba de societate la nivel micro sau macroeconomic, fie ca este la nivelul intregii lumi, nu poate exista fara informatii si fara comunicarea lor. Obtinerea si transmiterea informatiei presupun existenta unui sistem care sa asigure atat culegerea si prelucrarea datelor, cat si diseminarea lor. Sistemul este (sau ar trebui sa fie) grefat pe structura organizationala a societatii in care functioneaza, presupunand un ansamblu organizat de resurse necesare atingerii obiectivelor pentru care a fost creat.

În ultimul timp, a devenit o realitate dependenta dintre nevoia de informatii, existenta unui sistem care sa asigure furnizarea acestora si dezvoltarea societatii, in general.Sistemul care poate oferii informatiile cerute este sistemul informational, un adevarat producator si distribuitor de informatii. El este cel care preia datele din mediul intern si extern al organizatiei in care functioneaza, le prelucreaza si le distribuie celor care au nevoie de informatiile obtinute, sub diferite forme.

Are loc, astfel, un ciclu, care poate fi comparat cu ciclul economic " Bani - Marfa - Bani " , in care elementele componente sunt :

INFORMATIE (DAT?) - DECIZIE - INFORMATIE .

Asa cum se observa, “materia prima “ vehiculata in cadrul sistemului informational o reprezinta informatia, indiferent de numele sub care apare: "informatie", "data", "decizie". Dar informatia este mai mult decat atat. Ea reprezinta puntea de legatura intre subsistemul informational si celelalte subsisteme din cadrul oricarei societati.

Daca ar fi sa privim sistematic societatea contemporana si fluxul de informatii ce se desfasoara in interiorul ei, am oberva ca acesta se realizeaza pe 2 nivele:

? Un prim nivel e reprezentat de informatiile care circula intre subsistemele ce compun societatea (printre care se afla si subsistemul economic);

? Un alt nivel il constituie fluxul de informatii ce circula in cadrul aceluiasi subsistem, intre diferitele nivele de organizare ce il compun.

În ceea ce priveste subsistemul economic, celula elementara de organizare o constituie unitatea economica, adica intreprinderea, la nivelul careia au loc formarea si vehicularea informatiilor primare din economia unei tari.

Întreprinderea este principalul furnizor de informatii al domeniului economic.

Schematic fluxul de informatii din cadrul unei intreprinderi se prezinta astfel :

Fig.1.1 Fluxul informational in cadrul intreprinderii

Schema ne arata importanta informatiei si a sistemului informatic, legatura ce exista intre aceste subsisteme ale intreprinderii. Sistemul informational este cel care prelucreaza datele oferite de sistemul operational pentru a le trimite sub forma de informatii sistemului de conducere. Mai departe, acesta emite decizii, care sunt transmise tot prin intermediul sistemului informational, sistemului operational pentru a le pune in practica, rezultand astfel alte date, si ciclul se repeta.

Rezulta ca fundamentarea deciziilor la nivelul conducerii intreprinderii (care corespunde subsistemului decizional) are la baza informatiile provenite de la nivelul sistemului informational. Acest lucru are o insemnatate deosebita pentru activitatea unitatii economice, intrucat bunastarea ei depinde intr-o proportie covarsitoare de rapiditatea cu care se iau decizii si de corectitudinea lor, decizii care au la baza tocmai informatiile furnizate de catre sistemul informational.