Pagina documente » Stiinte Economice » Sisteme de asistare a deciziilor

Cuprins

lucrare-licenta-sisteme-de-asistare-a-deciziilor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-sisteme-de-asistare-a-deciziilor


Extras din document

CUPRINS
1 Decizia si procesul decizional in management 3
1.1 Caracteristici fundamentale ale deciziei 3
1.2 Clasificarea deciziilor 4
1.3 Elemente ale procesului decizional 6
1.4 Modele decizionale 8
1.5 Informatia - element esential in cadrul procesului decizional 10
1.6 Metode si tehnici aplicate in cadrul procesului decizional 12
2 Rolul si necesitate sistemelor informatice pentru management 17
2.1 Taxonomia sistemelor informationale (SI) din perspectiva procesului decizional 19
3 Sisteme de informare pentru management (SIM) 21
3.1 Definitie 21
3.2 SIM Integrat 21
3.3 SIM in timp real 22
3.4 SIM distribuit 22
4 Sisteme suport de decizie (SSD) 23
4.1 Definitii 23
4.2 Concepte fundamentale in SSD 23
4.3 Tipologia SSD 24
4.4 Caracteristici ale SSD 25
4.5 Componente ale SSD 26
4.6 Eficienta utilizarii SSD in management 28
5 Sisteme suport pentru decizii de grup (SSDG) 29
5.1 Definitie 29
5.2 Obiective 29
5.3 Model referinta pentru SSDG 30
6 Sisteme suport de decizii pentru executivi (SSDE) 33
6.1 Definitii 33
6.2 Caracteristici ale SSDE 34
6.3 Continutul si principiile care stau la baza SSDE 35
6.4 Efectivitatea unui SSDE 36
7 Sisteme expert si bazate pe cunostinte (SE) 39
7.1 Definitii 39
7.2 Concepte de baza in SE 39
7.3 Functiunile SE in procesul decizional 40

Alte date

?

Sistemul decizional al firmei.

Perspective economice si informatice



1 Decizia si procesul decizional in management

Pentru o buna perioada de timp managementul a fost considerat o adevarata arta, talent insusit prin invatarea din incercari si erori. O varietate de stiluri individuale, deseori bazate pe creativitate, rationament uman, intuitie si experienta au fost folosite in rezolvarea problemelor de acelasi tip, si aceasta in defavoarea metodelor cantitative si a abordarilor stiintifice. Complexitatea afacerilor si a mediului de desfasurare a acestora a crescut insa simtitor in ultimele decenii. Exista cateva cauze majore care au determinat aceasta crestere a complexitatii - numarul de solutii posibile foarte mare; dificultatea prezicerii consecintelor pe termen lung datorita cresterii gradului de incertitudine, efectele erorilor in luarea deciziilor pot fi dezastruoase datorita complexitatii operatiilor si reactiei in lant pe care o eroare poate sa o cauzeze in diverse sectoare ale nivelelor micro si macroeconomic.

Una din caracteristicile oricarui sistem socio-economic, in cadrul carora se inscrie si firma, o constituie finalitatea, adica tendinta de a evolua in vederea realizarii anumitor obiective. Admitand universalitatea legii entropiei, potrivit careia in natura ordinea tinde sa se transforme in dezordine, inseamna ca starea entropica este caracteristica si sistemelor socio-economice. În aceste conditii, societatile comerciale, ca sisteme, trebuie sa se adapteze permanent influentei unor factori perturbatori - exogeni sau endogeni – care se opun sau ingreuneaza realizarea obiectivelor prestabilite. Aceasta adaptare, autoreglare a functionarii firmei se realizeaza prin intermediul activitatii managerilor care in esenta reprezinta o inlantuire de decizii interdependente.

Decizia constituie punctul central al activitatii de management intrucat ea se regaseste in toate functiile acestuia, si mai mult, integrarea firmei in cadrul mediului depinde de calitatea deciziei. În acelasi timp, calitatea procesului decizional influenteaza reducerea costurilor, eficienta folosirii fondurilor, cresterea profitului etc.

Referitor la locul deciziei in procesul de management, consideram ca aceasta nu reprezinta o functie intrucat rezultatul procesului decizional se concretizeaza in cadrul fiecarei functii a managementului. Astfel, in domeniul previziunii, ca functie a managementului, rezultatul procesului decizional se concretizeaza in variante de strategie, de plan sau de program.

1.1 Caracteristici fundamentale ale deciziei

Decizia, componenta primara a sistemului decizional, constituie un element esential al managementului, fiind instrumentul sau specific de exprimare. În fond, nivelul calitativ al conducerii unei organizatii se manifesta prin deciziile elaborate si aplicate.

Decizia de conducere reprezinta procesul de alegere a unei linii de actiune in scopul realizarii unor obiective, prin a carei aplicare se influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane decat decidentul [Nicolescu98].

Deciziile manageriale, spre deosebire de deciziile generale, se refera la misiunea, strategiile si politica pe termen lung ale firmei, coordonarea principalelor domenii de activitate, atingerea eficientei dorite, solutionarea si medierea conflictelor, masuri de maxima importanta pentru viitorul firmei.

În practica decizia manageriala imbraca doua forme: actul decizional si procesul decizional. Actul decizional se refera la situatii decizionale de complexitate redusa, cu caracter repetitiv sau in care variabilele implicate sunt foarte bine cunoscute de catre decident. Procesul decizional implica un consum mare de timp, pe parcursul careia se culeg si analizeaza informatii, se consulta persoane in vederea conturarii situatiei decizionale. În esenta procesul decizional consta intr-un ansamblu de etape prin intermediul carora se pregateste, adopta, aplica si evalueaza decizia manageriala.

Pentru a conduce la realizarea obiectivelor stabilite deciziile manageriale trebuie sa indeplineasca o serie de criterii, dintre care cele mai importante sunt considerate urmatoarele:

? Fundamentarea stiintifica a deciziei. Aceasta conduce la evitarea improvizatiilor si a subiectivismului in procesul de luare a deciziilor.

? Legalitatea deciziei. Adoptarea deciziei trebuie facuta doar de catre persoane care sunt investite cu drept legal si imputernicire in acest sens.

? Completitudinea deciziei. Decizia trebuie sa cuprinda toate elementele necesare intelegerii corecte si implementarii acesteia.

? Oportunitatea deciziei. Este de preferat o decizie buna luata in timp util unei decizii foarte bune luate cu intarziere.

? Eficienta deciziei. Se urmareste obtinerea unui efect cat mai bun pentru un anumit efort.

? Coordonarea deciziei. Se asigura astfel ca deciziile privind diferitele departamente ale organizatiei sa fie compatibile intre ele si sa conduca la realizarea obiectivului de ansamblu al intreprinderii.

1.2 Clasificarea deciziilor

Simon grupeaza deciziile functie de masura in care procesul decizional poate fi pre-planificat, in decizii programate respectiv neprogramate [Simon77].

Tip de decizie

Caracteristici

Programate Structurate

Repetitive, de rutina, reguli si procese decizionale cunoscute, deseori automate, de obicei presupun "lucruri" mai degraba decat oameni, pot fi delegate la nivele inferioare ale organizatiei.

Neprogramate

Nestructurate

Noi, nerutiniere, regulile de decizie nu sunt cunoscute, au un grad ridicat de incertitudine, nu pot fi delegate la nivele inferioare, pot implica "lucruri", dar intotdeauna implica oameni.



Aceste doua categorii trebuie considerate ca doua extreme ale domeniului decizional. În realitate exista o serie de decizii care poseda caracteristici din ambele grupe.

O alta clasificare a deciziilor se poate face functie de gradul de cunoastere al decidentului referitor la rezultatul diferitelor alternative. Astfel, exista decizii in conditie de certitudine, risc si incertitudine.

În cazul conditiilor de certitudine si risc exista diferite tehnici de optimizare, insa in cazul incertitudinii, teoretic nu exista suficiente date pentru ca decizia sa se poata lua. Motivul consta in faptul ca, prin definitie, luarea deciziei inseamna alegerea intre alternative, iar daca acestea nu sunt cunoscute, alegerea nu se poate face. In practica insa, decizia se ia prin utilizarea rationamentului si a informatiilor disponibile, estimarii valorilor si a probabilitatilor de aparitie a rezultatelor posibile. Astfel, practic, incertitudinea se transforma in risc.

Starea rezultatului

Explicatii

Certitudine

Exista un singur rezultat pentru fiecare alternativa si exista cunostinte complete si exacte referitoare la el.

Risc

Exista mai multe rezultate posibile pentru fiecare alternativa si fiecareia pot fi atasate o valoare si o probabilitate de realizare a rezultatelor.

Incertitudine

Numarul rezultatelor, valorile si probabilitatile nu sunt cunoscute.

Exista o anumita legatura intre nivelul pe care se situeaza managerul care ia decizia si tipul deciziei: de regula deciziile structurate se iau la nivelul de jos si cele nestructurate la nivelele de varf, dar aceasta nu este o regula absoluta. Fiecare nivel de management are necesitati informationale diferite. Tabelul de mai jos ilustreaza acest lucru.

Nivele manageriale

Caracteristicile deciziilor

Caracteristicile informatiilor

Strategic