Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I
BURSA - PREZENTARE GENERALA 4
1.1. CE ESTE BURSA? 4
1.1.1. Conceptul de bursa 4
1.1.2. Tipuri de burse 5
1.1.3. Functiile si rolul bursei 6
1.2. PRODUSE BURSIERE 9
1.2.1. Valorile mobiliare primare 9
1.2.2. Valorile mobiliare derivate si sintetice 12
1.3. PIETELE BURSEI DE VALORI. CONDITII SI PROCEDURI
DE ADMITERE PE PIATA BURSIERA 17
1.3.1. Conditii si proceduri de admitere pe piata bursiera 17
1.3.2. Piata oficiala bursiera 17
1.3.3. Piata secundara bursiera 19
1.3.4. Piata in afara cotarii 20
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PIETEI BURSIERE 22
2.1. CARACTERISTICI ALE ORGANIZARII PIETEI BURSIER 22
2.1.1. Membrii bursei 22
2.1.2. Functionarea burselor de valori 23
2.1.3. Managementul bursei de valori 24
2.2. AGENTII PIETEI BURSIERE 27
2.2.1. Societatea de bursa 29
2.2.2. Agentii de bursa 29
2.3. SCURT ISTORIC AL BURSEI DE VALORI BUCURESTI 32
2.4. ORGANIZAREA BURSEI DE VALORI BUCURESTI 33
CAPITOLUL III
COTAREA VALORILOR MOBILIARE 37
3.1 iNSCRIEREA VALORILOR MOBILIARE LA COTA BURSEI 37
3.2. COTAREA VALORILOR MOBILIARE 40
3.2.1. Caracteristicile activitatii de intermediere 40
3.2.2. Organizarea unei societati de servicii de investitii financiare 41
3.3. ORDINELE DE BURSA 44
3.4. TEHNICILE DE COTARE 48
3.5. FORMAREA CURSULUI BURSIER 52
CAPITOLUL IV
SISTEMUL DE TRANZACTIONARE AL BURSEI DE
VALORI BUCURESTI 55
4.1. CARACTERISTICI ALE SISTEMULUI DE TRANZACTIONARE 55
4.2. TIPURI DE ORDINE 57
4.2.1. Ordine comune 57
4.2.2. Ordine conditionate 58
4.2.3. Restrictii de timp 59
4.2.4. Termeni speciali de executie a ordinelor 59
4.3. STARILE PIETEI 60
CAPITOLUL V
TRANZACTII BURSIERE 63
5.1. TIPURI DE TRANZACTII BURSIERE 63
5.2. TRANZACTII LA VEDERE 64
5.3. TRANZACTII iN MARJA 66
5.4. TRANZACTII LA TERMEN 68
5.4.1. Tranzactii pe piata cu reglementare lunara 69
5.4.2. Tranzactiile la termen ferm 71
5.4.3. Tranzactii la termen conditionat 73
5.4.3.1. Tranzactii cu prima 73
5.4.3.2. Tranzactii cu optiuni 74
5.4.3.3. Alte tranzactii la termen conditionat 78
5.5. TRANZACTII PARTICULARE 79
CAPITOLUL VI
INDICII BURSEI DE VALORI BUCURESTI 81
6.1. INDICELE BET 81
6.2. INDICELE BET - C 82
6.3. INDICELE BET-FI 83
CAPITOLUL VII
ACTIVITATEA BURSEI DE VALORI BUCURESTI iN 2004 84
7.1. CADRUL ECONOMIC GENERAL SI PERFORMANTELE
PIETEI BURSIERE iN 2004 84
7.1.2. Performantele pietei bursiere in anul 2004 84
7.2. ACTIVITATEA BURSEI DE VALORI BUCURESTI 86
7.3. OBIECTIVELE BURSEI DE VALORI BUCURESTI iN 2005 90

Alte date

?

CAPITOLUL I

BURSA – PREZENTARE GENERAL?

1.1. Ce este bursa?

1.1.1. Conceptul de bursa

În limbajul comun cuvantul bursa este utilizat in doua intelesuri diferite. Unul, precis delimitat, se refera la alocatia baneasca oferita de catre stat, institutii sau firme pentru elevi, studenti, cercetatori, etc. (bursa de studii) si trimite etimologic la „saculetul” folosit in Evul Mediu pentru pastrarea banilor (bursa in limba medievala, provenind din grecescul byrsa care a dat bourse in franceza, bolso in spaniola, borserra in italiana si bursa studenteasca la noi).

Al doilea sens include o serie de variante semantice, prin termenul de bursa indicandu-se in mod curent:

? piata in genere, adica locul unde se efectueaza schimburi comerciale sau, mai exact, ansamblul tranzactiilor cu marfuri sau valori. Aceasta acceptiune este reflectata de corespondentul englezesc al notiunii de schimb (exchange) si desemneaza orice fel de piata, indiferent de obiectul tranzactiilor sau modul de functionare;

? tranzactii cu anumite categorii de bunuri, servicii sau valori si/sau nivelul preturilor in operatiunile respective de schimb, de exemplu: bursa aurului, bursa valutara, bursa operelor de arta sau bursa sportivilor profesionisti;

? piata avand un mod de existenta si functionare aparte. Sintagma bursa neagra, de exemplu, se refera la o forma clandestina si „salbatica” a pietei, reprezentand relatii de schimb care se sustrag normelor legale privind actele si faptele de comert.

Cel mai frecvent insa, termenul desemneaza o institutie a economiei de piata – bursa – ca forma de organizata de schimb pentru marfuri si valori. [1 Ioan Popa: “Bursa”, Ed. Adevarul, Bucuresti, 1993, p. 11-12]

Bursa este o piata pe care se ofera si se desfac, dupa o procedura speciala, marfuri sau valori mobiliare. Denumirea institutiei bursiere se pare ca provine de la numele unei vechi familii de hangii, Van der Bursen, care a infiintat la Bruges, in Flandra, Belgia de azi, un local numit Hotel de Bourses, in holul caruia se negociau periodic metale pretioase (aur, argint, platina), precum si hartii de valoare.

Cel mai frecvent, termenul de bursa desemneaza o institutie a economiei de piata care se bucura de interes in lumea afacerilor, in masura in care asigura un cadru organizat pentru realizarea tranzactiilor si un sistem de principii si norme care sa garanteze incheierea si executarea contractelor, in conditii de exactitate, corectitudine si transparenta.

Bursa se prezinta ca o institutie care dispune de spatii pentru tranzactii, unde se concentreaza cererea si oferta de valori mobiliare, realizandu-se negocierea, incheierea tranzactiilor si executarea contractelor in mod deschis, in conformitate cu un regulament cunoscut. Acest mod de organizare a activitatii bursiere presupune centralizarea tranzactiilor prin intermediul unui mecanism care asigura accesul direct si continuu al clientilor la informatiile de pe piata si la efectuarea operatiunilor, exclusiv in cadrul acestui mecanism. În mod traditional, acesta s-a realizat prin concentrarea ordinelor de vanzare si cumparare intr-un anumit spatiu – ringul bursei – si efectuarea tranzactiilor de catre un personal specializat – agentii de bursa Într-o lucrare din domeniul dreptului se apreciaza ca „bursele sunt institutii unde se negociaza (se vand si se cumpara) valori mobiliare sau marfuri, dupa o procedura anumita si numai de catre anumiti intermediari sub supravegherea unor autoritati”. [2 Thomas Curtean, Virgil Popescu, Teodor Ancuta, Iulian Lupu, Sanda Nan, Adina Finciu, Cristian Ilia: “Futures si optiuni – Manualul brokerului”, Ed. Bursa Monetar – Financiara si de Marfuri Sibiu, 1997, p. 6]

Bursa de valori, alaturi de piata extrabursier?, piata interdealeri sau “la ghiseu “ (engl. OTC - Over the Counter Market), este piata secundara publica, pe care se negociaza titluri financiare inscrise la cotare care raspunde nevoilor de lichiditate ale investitorilor. Termenul de piata secundara, arata clar distinctia de piata financiara primara, pe care are loc crearea de titluri financiare de emitenti publici sau privati si plasarea titlurilor emise, intr-un anumit interval de timp. Aceasta piata indeplineste, ca si cea primara, un rol de concentrare a cererii si ofertei de titluri, dar a unei cereri si oferte derivate, care se manifesta dupa ce piata titlurilor s?a constituit [3 http://www.kmarket.ro: “Ghidul incepatorului pe piata financiara a Romaniei”].

Bursa de valori este o parte a pietei financiare, locul unde au loc tranzactiile cu titluri financiare care sunt deja in circuitul public, tranzactii intre cei care economisesc intr-o economie, ca urmare a dorintei unora de a cumpara titluri si a altora de a vinde titluri financiare pe care le detin. [4 Carmen Corduneanu: “Piete financiare si operatiuni bursiere”, Ed. Mirton, Timisoara, 1996, p. 181]

Existenta bursei de valori asigura in mod indirect existenta si dezvoltarea pietei primare si informatii utile emitentului si investitorilor de pe piata financiara primara.

Afirmatia ca bursa este o piata publica, are ca scop diferentierea de pietele care pot sa apara ca urmare a negocierilor directe, dintre persoanele fizice detinatoare de titluri sau dintre banci si marii investitori.

Din acestea se poate concluziona ca bursele sunt piete specifice, mecanisme de concentrare a cererii si ofertei pentru anumite categorii de marfuri ori pentru valori, in scopul realizarii de tranzactii intr-un cadru organizat si in mod operativ, in conditii de libera concurenta.

1.1.2. Tipuri de burse

În functie de varietatea tranzactiilor pe care le mijlocesc, bursele pot fi generale si specializate. În cadrul burselor generale se tranzactioneaza o gama variata de marfuri si hartii de valoare. Bursele specializate mijlocesc tranzactii numai cu marfuri sau numai cu hartii de valoare.

Dupa obiectul tranzactiilor, se disting:

? Burse de marfuri;

? Burse complementare comertului international (ex: bursele de asigurari precum Lloyd’s din Londra sau bursele de navlu);

? Bursele de valori mobiliare;

? Burse valutare sau burse de devize.

Existenta si functionarea burselor de valori mobiliare sunt conditionate de emisiunea si utilizarea valorilor mobiliare ca active financiare, ca si de diversificarea produselor bursiere in calitatea lor de instrumente de plasament al capitalurilor disponibile si de acoperire a riscurilor.

Din punct de vedere al regimului juridic, identificam:

? Burse de stat, a caror mod de functionare si organizare sunt stabilite prin lege (Franta, Belgia);

? Burse private, care constituie asociatii de persoane fizice si/sau juridice, create pentru constituirea si exploatarea unei piete bursiere. Acestea sunt create conform reglementarilor legale. Cele mai cunoscute burse de acest tip sunt: bursa din New York – New York Stock Exchange, bursa din Oslo (Norvegia), bursa Tokio Stock Exchange (Japonia), bursele din Toronto si Montreal (Canada);

? Burse autoreglementate, care au dreptul de a-si stabili limitele admise de cadrul legal, modul de organizare si functionare, prin elaborarea si adoptarea statutului si regulamentului.

Din punct de vedere al accesului la calitatea de membru al bursei, identificam:

? Burse deschise, al caror membrii se impart, in membrii fondatori (care au participat la crearea institutiei) si membrii asociati (cooptati ulterior). Aceste burse nu au numarul de locuri limitat; ex: Nasdaq Stock Market

? Burse inchise, care au prin statut, numarul de locuri limitat, iar o alta persoana pentru a dobandi calitatea de membru trebuie sa obtina un loc din partea unui membru titular (prin mostenire, cumparare, inchiriere sau in alt mod); ex: NYSE are 1366 de membrii

Calitatea de membru al bursei, difera de la tara la tara, conform reglementarilor legale. Acestea pot fi:

- numai persoane fizice autorizate ca agenti oficiali, cum este de regula in cazul burselor de stat;

- persoane fizice si juridice care indeplinesc conditiile legale (Marea Britanie, Olanda, Germania)

- numai persoane juridice (Japonia).

1.1.3. Functiile si rolul bursei

Bursa raspunde la trei tipuri de nevoi, apropiate, si totusi distincte: nevoi de ordin macroeconomic, nevoi de ordin microeconomic si nevoi de ordin individual (pentru posesorii de titluri sau pentru cei care detin economii disponibile pentru a fi investite).

Satisfacerea acestor trebuinte da continut rolului pe care bursele de valori il indeplinesc si care gaseste expresia in urmatoarele functii [5 Victor Stoica, Eduard Ionescu: “Piete de capital si bursele de valori”, editia a II – a, Ed. Economica, Bucuresti, 2002, p.

81-83]:

a) Functii macroeconomice: