Pagina documente » Stiinte Economice » Sistemul fiscal din Romania. Armonizarea sistemului fiscal romanesc cu sistemele fiscale din tarile U

Cuprins

lucrare-licenta-sistemul-fiscal-din-romania.-armonizarea-sistemului-fiscal-romanesc-cu-sistemele-fiscale-din-tarile-u
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-sistemul-fiscal-din-romania.-armonizarea-sistemului-fiscal-romanesc-cu-sistemele-fiscale-din-tarile-u


Extras din document

Cuprins:
CAPITOLUL 1
Evolutia sistemului fiscal________________________________________3
1.1. Sistemul fiscal inainte de primul razboi mondial 4
1.2. Sistemul fiscal in perioada interbelica 7
1.3. Sistemul fiscal dupa cei de-al doilea razboi mondial _9
CAPITOLUL 2
Sistemul fiscal rominesc in perioada post-decembrista 10
2.1 Trasaturile sistemului fiscal mostenit din perioada comunista 10
2.2 Demararea reformei fiscale si adincirea crizei 11
2.3 Evolutia discontinua a sistemului fiscal ___ 13
2.4 Date statistice privind evolutia sistemului fiscal
incepind cu anul 2000 14
2.5 Necesitatea restructurarii sistemului fiscal____________________________ 23
CAPITOLUL 3
Structura sistemului fiscal rominesc_________________________________ 25
3.1. Sistemul de impozite si taxe care compun sistemul fiscal; elemente comune
specifice acestora 28
3.2 Metode si tehnici de impunere utilizate in Rominia 30
3.3 Aparatul fiscal_________________________________________________ 33
3.3.1. Aparatul central al Ministerului Finantelor Publice 34
3.3.2. Directia generala a controlului fiscal 36
3.3.3. Garda financiara _ 37
3.3.4. Organele financiare teritoriale 38
CAPITOLUL 4
Politica fiscala 39
4.1 Conceptul de politica fiscala 39
4.2 Coordonatele functionale ale politicii fiscale 39
4.2.1. Politica fiscala si economia cererii
(teoria keznesista) 39
4.2.2. Politica fiscala ti economia cererii
(legea Arthur B. Laffer)_______________________________ 42
4.3. Cadrul general in care se desfasoara politica si
reforma fiscala in Rominia 44
4.4. Integrarea politicii fiscale in strategiile economice 46
4.5. Politica fiscala in perioada de tranzitie 48
CAPITOLUL 5
Presiunea fiscala in Rominia si implicatiile acesteia asupra
Sistemului fiscal rominesc__________________________________ 54
5.1. Nivelul si factorii de influenta ai presiunii fiscale 54
5.2. Limite ale presiunii fiscale 57
5.3. Probleme provocate de cresterea presiunii fiscale 61
5.3.1. Riscurile de diminuare ale eforturilor productive 61
5.3.2. Rezistentele politice 61
5.3.3. Frauda si evaziunea fiscala _ 61
5.3.4. Riscul de inflatie prin fiscalitate 67
5.3.5. Exigentele concurentei internationale 68
5.4. Presiunea fiscala in Rominia__________________________________ 68
5.4.1. Presiunea fiscala individuala___________________________ 68
5.4.2. Presiunea fiscala la nivelul firmei________________________ 69
Concluzii si propuneri____________________________________________ 71
Bibliografie____________________________________________________ 78

Alte date

?CAPITOLUL 1

EVOLUTIA SISTEMULUI FISCAL DIN ROMÂNIA

În cadrul finantelor publice ale unei tari, fiscalitatea se delimiteaza ca un sistem de percepere si incasare a impozitelor si taxelor printr-un aparat specializat, precum si ca un ansamblu coerent de legi care reglementeaza impunerea contribuabililor si fundamenteaza juridic impozitele si taxele.

Relevand importanta deosebita pe care o au finantele intr-un stat, pe orice treapta de dezvoltare s-ar afla acesta, odata cu aparita statului, au aparut si primele elemente de finante ca: impozite, taxe, cheltuieli, biruri, tributuri, dari, datorie publica.

Fiscalitatea reprezinta totalitatea impozitelor si taxelor, a reglementarilor de natura fiscala, precum si a aparatului fiscal ce vine sa influenteze direct sau mdirect activitatea unui agent economic devenit contribuabil. Definitia de mai sus are un caracter limitativ. In domeniul fiscal sunt vehiculate mai multe notiuni. Alaturi de notiunea "fiscalitate" este utilizata cea de "fisc". Fiscul este definit ca administratie in sarcina careia revin calculul, perceperea si urmarirea platii impozitelor si taxelor datorate statului de catre contribuabili. Aria de cuprindere a intregii activitati fiscale este data de sistemul fiscal definit ca totalitatea impozitelor si a altor venituri pe care statul prin organele sale specializate le percepe in baza surselor legislative.

In lucrarea "Cele dintai sarcini fiscale: tributul si birul", aparuta in "Convorbiri literare" nr. 3, martie 1943, I. Lupascu scrie despre fisc: "Fiscul s-a nascut dintr-un interes superior al colectivitatii si actiunea lui a impins colectivitatea catre forma organica sociala cea mai inchegata, dar numai atat timp cat nu s-a exagerat".

Pe teritoriul tarii noastre, aparitia si evolutia impozitelor se caracterizeaza ca un proces complex si de durata. Primele date istorice dateaza din secolul al VH-lea i.Hr., cand in coloniile grecesti din Dobrogea existau colegii speciale, formate din economi, casieri si impartitori care administrau finantele publice.

Conform literaturii de specialitate, in evolutia sistemului fiscal se pot evidentia trei mari perioade:

1.Sistemul fiscal inainte de primul razboi mondial (pana la 1918);

2.Sistemul fiscal in perioada interbelica (1919 - 1940);

3.Sistemul fiscal dupa cel de-al doilea razboi mondial, incluzand perioada comunista (1945 - 1989).

1.1. Sistemul fiscal inainte de primul razboi mondial (pana la 1918)

In viata poporului roman, primul impozit (dare in bani) consemnat de documente dateaza de pe vremea cnezilor, in secolul al XllI-lea. El reprezinta taxele vamale incasate in moneda timpului respectiv, cele dintai mijloace de a strange bani pentru voievozi.

In secolul al XlV-lea, pe langa taxele vamale e consemnata dijma, cunoscuta in timpul lui Mircea cel Batran sub denumirea de vama si perceputa in natura. Un secol mai tarziu apare birul, impozit in bani, singurul venit al vistieriei si impozitul cel mai vechi al Tarilor Romane. El reprezinta o dare personala, pe cap de locuitor si perceputa in raport cu posibilitatea de plata a contribuabilului si platibila numai de "poporul de jos".

In tarile romanesti, taxele vamale au constituit un important izvor de venituri pentru domnie, ele fiind aplicate la toate categoriile de marfuri importate, exportate sau in tranzit. Mai tarziu, ca urmare a conventiilor sau privilegiilor comerciale incheiate de domnii romani cu alte capetenii sau sefi de state taxele vamale au fost modificate. Pana in a doua jumatate a secolului al XV-lea, politica vamala a statelor romanesti, fiecare in parte sau unificate, s-a caracterizat prin existenta si aplicarea unor taxe al caror nivel era imiform, ceea ce evidentiaza caracterul unitar al acestor tari romanesti.

In perioada 1541-1683 in Transilvania veniturile statului se imparteau in doua mari categorii. Din prima categorie taceau parte veniturile provenite de pe urma operatiunilor monetare, taxelor si exploatarile de mine si de saline. Din a doua categorie taceau parte veniturile provinciale care proveneau din impozitele platite de fiecare gospodarie.

Dupa anul 1712 dateaza si primul act financiar de tip modern care apartine lui Voda Mavrocordat. Acesta a prezentat sfatului domnesc asa-niimita "sama" sau "bancile visteriei", act care reprezenta o dare de seama cu privire la natura veniturilor si cheltuielilor tarii.

Prin reformele lui Constantin Mavrocordat sistemul de impunere a fost unificat, astfel incat fiecare contribuabil trebuia sa plateasca o singura dare stabilita in tidula de bir. De asemenea, prin aceste reforme se suprima unele dari cum ar fi darile platite de cler potrivit asezamantului. Darea fixata in 1740 la 10 lei trebuie platita in patru sferturi care erau repartizate pe sate si pe unitati impozabile.

Datorita abuzurilor administratiei si pretentiilor mereu sporite ale Turciei, sistemul nu s-a putut respecta astfel incat peste trei decenii s-a ajuns la 12 sferturi. In tarile romane domnii fanarioti promovau o politica de ruina economica prin instituirea regimului fiscal de nemiloasa spoliere. Exploatarea fiscala impusa de regimul fanariot era cu mult mai apasatoare decat cea decurgand din relatiile de dependenta feudala ceea ce genereaza ca in programul revolutiei de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu sa se revendice reducerea taxelor, desfiintarea vamilor din interiorul tarii si mentinerea numai a celor de la granita precum si revenirea la sistemul de plati in patru sferturi.

Odata cu adoptarea Regulamentelor Organice, activitatea de control a veniturilor si cheltuielilor este trecuta din competenta domnului in cea a Adunarii obstesti ordinare. In acelasi timp, domnul avea obligatia de a da seama de felul in care asigura gestiunea financiara a statului. Prin Regulamentele Organice se desfiinteaza toate darile preexistente introducandu-se altele noi. Au fost luate si alte masuri de modernizare a finantelor statului: separarea vistieriei de camara domnului, desfiintarea rasurii, desfiintarea vamilor interne inclusiv dintre Tara Romaneasca si Moldova, promovarea unui inceput de politica protectionista.

In aceste Regulamente Organice apare pentru prima data cuvantul "buget" care provine din vechea limba franceza, unde cuvantul "bouge" sau "bougette" desemna o punga de piele sau punga de bani. Termenul a fost preluat in Anglia odata cu cuceririle normande si de acolo s-a raspandit in toata lumea cu semnificatia lui financiara.

Veniturile bugetare erau asigurate pe baza unui sistem de venituri care purta, insa, o puternica amprenta feudala. Astfel, taranii, indiferent de situatia lor materiala, plateau un impozit de 30 de lei pe cap de familie, numit capitatie, negustorii, industriasii si meseriasii plateau un impozit specialdenumit "patenta", iar boierii si clerul erau scutiti de dari. In paralel s-au introdus si impozite indirecte pe care le plateau toate clasele si categoriile sociale, cum ar fi cele pe circulatia marfurilor. Alte elemente noi ale activitatii financiare tin de introducerea contabilitatii publice, de interdictia fixarii unor prestatii pentru locuitori fara o baza legala, de introducerea sistemului pensiilor. In Transilvania, in perioada 1691-1848, sistemul fiscal este alcatuit prin preluarea unor elemente ale sistemului feudal si prin introducerea unor elemente noi, impuse de tranzitia catre societatea capitalista.

In programul revolutiei de la 1848 se introduc si revendicari privind sistemul impozitarii ca: desfiintarea clacii, desfiintarea corvezilor, contributia fiscala generala.

În 1858, prin Conventia de la Paris au fost introduse in domeniul financiar-bugetar principiile: "nullum impsitum sine legae" si "unitatea bugetara si executarea provizorie pe baza bugetului precedent".

In februarie 1847 este suprimata taxa dintre Tara Romaneasca si Moldova creandu-se astfel un teritoriu comercial si vamal unic prin introducerea in 1848 a tarifului vamal comun al Principatelor. Prin adoptarea Legii vamilor in 1860 se aplicau taxe vamale "ad valoram" de 5% la import si export. in 1852 este desfiintata taxa vamala de export, dar in 1866 se reintroduce taxa de 3%, in 1868 taxa scade Ia 1%; din 1866 se restabileste taxa vamala la import de 7,5%; din 1863 se aplica taxa portuara de 0,5%. Din anul 1876 se aplica primul tarif vamal de import al Romaniei, primul tarif vamal din tara noastra fiind introdus in 1875. Se constata o tendinta protectionista cuprinzand taxe vamale extrem de mari la importurile de produse cerate de manufacturile romanesti ca piei tabacite,fama, confectii1. Tariful vamal din 1866 prevedea posibilitatea introducerii unei suprataxe de 30% pentru marfurile provenite din tarile care foloseau acelasi sistem. In 1862, odata cu unificarea administrativa s-au pus bazele unui inceput de organizare financiara in scopul unificarii fiscale a ambelor Principate, la 31 martie 1862 votandu-se o serie de legi privind unificarea impozitului funciar, unificarea contributiilor de poduri si sosele, unificarea contributiilor personale.

In 1864 apare "Codul Controlorilor", cu referire la controlori generali si ajutori de controlori. Impozitele din perioada 1859-1866 se pot grapa astfel: impozite directe si impozite indirecte, impozite insuficiente pentru a echilibra bugetul, astfel incat aproape toate exercitiile bugetare din vremea Iui Cuza au fost deficitare.

In perioada 1866-1916, in Romania existau urmatoarele impozite:

A. Impozite directe, incluzand:

? impozitul funciar agricol si pe cladiri (in cazul cand proprietatea era exploatata de catre proprietar, impozitul era de 5%, daca era arendata impozitul era de 6%, iar in cazul proprietarilor absenteisti cota se fixa la 12%);

? -caile de comunicatie;

? impozitul suplimentar;

? impozitul asupra venitului din valori mobiliare;

? impozitul pe salariu, introdus in 1877 (desfiintat intre 1891 si 1900);

? taxele militare, introduse in 1900 prin legea pentru recrutarea armatei.

B. Impozite indirecte:

? taxele de timbru si inregistrare, votate in 1872; -impozitul pe bauturile spirtoase, incepand din 1867; -impozitul pe lux si pe cifra de afaceri, infiintat in 1921; -impozitul pe automobile.

C. Impozite pe consumatie:

? impozitul asupra zaharului, introdus in 1898; -impozitul asupra produselor petroliere, din 1899; -impozitul pe spectacole.

D. Monopolurile statului:

? monopolul sarii (1862);

? monopolul tutunului, reinfiintat in 6 februarie 1872;

? monopolul chibriturilor, infiintat prin Legea din 1866;

? monopolul cartilor de joc (1866);

_____________________

1 Dan D. Saguna, Dan Coman Sova, Simona Iliescu - Procedura fiscala, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1996-pg. 25

? monopolul prafului de pusca (1880);

? monopolul hartiei de tigarete (1900).