Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Stadiul cercetarilor privind mecanismul tolerantei porumbului la toxicitatea de aluminiu si aciditate

Despre lucrare

lucrare-licenta-stadiul-cercetarilor-privind-mecanismul-tolerantei-porumbului-la-toxicitatea-de-aluminiu-si-aciditate
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-stadiul-cercetarilor-privind-mecanismul-tolerantei-porumbului-la-toxicitatea-de-aluminiu-si-aciditate


Cuprins

CUPRINS
I. INTRODUCERE
II. STADIUL CERCETARILOR PRIVIND MECANISMUL TOLERANTEI PORUMBULUI LA TOXICITATEA DE ALUMINIU SI ACIDITATEA SOLULUI
II.1 OPORTUNITATEA CERCETARILOR
II.1.1 CARACTERIZAREA FIZICA SI CHIMICA A SOLURILOR ACIDE
II.1.2 RASPANDIREA SOLURILOR ACIDE PE GLOB
II.1.3 RASPANDIREA SOLURILOR ACIDE IN ROMANIA
II.1.4 MODALITATI DE VALORIFICARE A SOLURILOR
II.1.4.1 MASURI AGROTEHNICE
II.1.4.2 MASURI AGROCHIMICE
II.1.4.3 MASURI PEDOAMELIORATIVE
II.2 ACTIUNEA ALUMINIULUI ASUPRA ABSORBTIEI, TRANSPORTULUI SI UTILIZARII ELEMENTELOR MINERALE
II.2.1 ABSOBTIA SI UTILIZAREA FOSFORULUI
II.2.2 ABSORBTIA CALCIULUI
II.2.3 ABSORBTIA POTASIULUI
II.3 EFECTELE IONILOR DE ALUMINIU
II.3.1 EFECTELE PREZENTEI IONILOR DE ALUMINIU IN MEDIUL DE CRESTERE
II.3.2 EFECTELE ALUMINIULUI ASUPRA DIVIZIUNII CELULARE, CRESTERII SI ACUMULARII DE SUBSTANTE USCATA
III. CONDITIILE NATURALE PEDOCLIMATICE
III.1 CONDITIILE CLIMATICE DE EXPERIMENTARE
III.2 MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT SI DESCRIEREA ACESTUIA
III.3 AMPLASAREA EXPERIENTELOR IN CAMP
III.4 CARACTERELE ANALIZATE SI MODUL DE NOTARE
IV. REZULTATELE EXPERIMENTALE OBTINUTE SI INTERPRETAREA LOR
IV.1 REZULTATELE EXPERIMENTALE
IV.1.1 HIBRIZII EXTRATIMPURII
IV.1.2 HIBRZII TIMPURII
IV.1.3 HIBRIZI SEMITIMPURII
IV.1.4 HIBRIZI SEMITARDIVI
IV.2 REZULTATELE EXPERIMENTALE
IV.2.1 HIBRIZI EXTRATIMPURII
IV.2.2 HIBRIZII TIMPURII
IV.2.3 HIBRIZI SEMITIMPURII
IV.2.4 HIBRIZII SEMITARDIVI
IV.3 REZULTATE EXPERIMENTALE
IV.3.1 HIBRIZI EXTRATIMPURII
IV.3.2 HIBRIZI TIMPURII
IV.3.3 HIBRIZI SEMITIMPURII
IV.3.4 HIBRIZII SEMITARDIVI

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

INTRODUCERE

Avand in vedere aria larga de raspandire a porumbului, atat in Romania, cat si in alte tari, cultivarea acestuia in zona in care factorii de stres ( toxicitatea ionilor de aluminiu in special, seceta in secundar) produc pierderi insemnate de productie, se poate considera ca o atributie importanta s-ar putea aduce in vederea reducerii pagubelor prin crearea si cultivarea de materiale rezistente. În acest sens, perfectionarile strategice si metodologice ale procesului de creare a liniilor consangvinizate si a hibrizilor de porumb rezistenti ar putea fi considerate de un mare interes practic.

De remarcat este faptul ca desi sunt numeroase cercetari care au abordat problema rezistentei la factorii de stres ai porumbului, exista totusi relativ putine informatii asupra mecanismelor genetice care controleaza procesele fiziologice si genetice ce determina reactiile de toleranta si rezistenta.

Frecventa mare a perioadelor de stres in zona solurilor acide (toxicitatea ionilor de aluminiu, seceta) pune in fata amelioratorilor problema imbunatatirii rezistentei genotipurilor. Sunt necesari hibrizi capabili sa suporte atat toxicitatea ionilor de aluminiu in primele faze de vegetetie, cat si seceta in diferite faze de vegetatie si sa-si mentina tonusul fiziologic in conditiile unor factori de mediu nefavorabili.

Activitatea de ameliorare in directia rezistentei la factorii de stres va trebui orientata spre cateva directii importante:

- studiul sistematic al colectiilor de populatii, soiuri si linii consagvinizate autohtone si straine pentru depistarea surselor de rezistenta genetica;

- crearea de material initial care sa permita obtinerea de linii consagnvinizate cu insusiri valoroase;

- selectia liniilor consagnvinizate pe baza unor insusiri proprii valoroase si de transmitere a acestor insusiri in combinatii hibride;

- experimentarea riguroasa a hibrizilor creati si testarea acestora in diferite areale;

- perfectionarea metodelor de examinare si notare a caracterelor specifice.

În lucrarea de fata sunt sintetizate rezultatele experimentale acumulate in perioada 1998-2002 cu privire la urmatoarele aspecte:

- verificarea reactiei fenotipice a genotipurilor (linii consangvinizate si hibrizi) in relatie cu conditiile pedologice si desimii;

- obtinerea de informatii privind mecanismele genetice implicate in transmiterea ereditara a caracterelor (productia de boabe, decalaj infloritul panicului – aparitia stigmatelor, numarul de stiuleti la 100 plante, numarul de boabe pe stiulete si masa a 1000 de boabe (MMB);

- valoarea liniilor consangvinizate (forme parentale) in relatie cu capacitatea de transmitere reditara a principalelor caractere si insutiri agro-economice;

- evaluarea genetica a contributiei factorilor citoplasmici ai liniilor consangvinizate pentru exprimarea caracterelor agre-economice;

- evaluarea genetica a rolului interactiunilor genetice (c.s.c.), precum si a celor nuclear-citoplasmice.

Analiza datelor din bibliografia consulatta conduce la concluzia ca in legatura cu aspectele amintite exista putine informatii, ceea ce determina necesitatea unei analize genetice care sa contribuie la fundamentarea unei strategii mai eficiente pentru ameliorarea porumbului pe solurile acide-grele, cu un continut ridicat de aluminiu.

CAPITOLUL I

STADIUL CERCET?RILOR PRIVIND MECANISMUL TOLERANTEI PORUMBULUI LA TOXICITATEA DE ALUMINIU

SI ACIDITATEA SOLULUI.

1.1. Oportunitatea cercetarilor

1.1.1.Caracterizarea fizica si chimica a solurilor acide.

În Romania, solurile acide acupa aproximativ 4,7 milioane hectare, avand aria de raspandire in majoritarea regiunilor pedo-climatice, cuprinzand in desfasurarea lor o gama larga de forme de relief, incepand cu Campia Înalta, podisuri, platouri, microdepresiuni si sfarsind cu versantii. Aceste soluri prezinta defecte hidrice pronuntate, fapt ce face ca priodic sa fie afectate de exces de umiditate sau seceta. Fiind soluri umede, reci si acide, sunt in acelasi timp si slab fertile (aproximativ 1,5% humus, 1,0-1,5 mg/100 g. sol fosfor asimilabil, 7,8 mg/100 g. sol K2O si 0,1 % azot) dupa care se realizeaza productii mici si nestabile la majoritatea culturilor. Datorita lipsei de materie organica, aport redus de azot, fosfor, potasiu, microelemente,continitului ridicat de aluminiu mobil, aciditate ridicata, a continitului mare de argila, cat si lipsa unui drenaj normal duc la aplicarea de masuri ameliorative specifice acestor soluri. Solurile acide, prezinta un orizont arabil de 20-22 cm grosime, cu textura mijlocie (luto-argintoasa), sub care se gaseste orizontul eluvial, cu o grosime de 25-30 cm, foarte slab structurat, puternic pseudogleizat, cu continut ridicat de aluminiu si foarte scazut in humus. În adancime, urmeaza orizontul impermeabil cu 60-65% argila care impiedica patrunderea apelor si a sistemului radicular.

Solurile brun roscate

Formarea acestora la noi in tara este stans legata de vegetatia lemnoasa insotita, insa, si de vegetatia erbacee vernala. Materialul rezultat este descompus, in continuare, de microorganisme, remarcandu-se activitatea mult mai intensa a bacteriilor fata de cea a ciupercilor.

Profilul acestui sol de tipul Ao-AB-Bt-C sau Cca, cu orizonturile bine diferentiate intre ele si cu grosimea profilului de peste 2,4 cm.

Structura acestui sol este, in general, mai usoara in orizontul Ao fata de orizontul Bt. Depinde, insa, de roca pe care sau format si intensitatea proceselor de migrare.

Structura, in partea superioara a orizontului Ao, este grauntoasa, iar spre baza poliedrica angulara medie si devine in orizontul Bt prismatica, foarte bine conturata. Datorita continutului mai ridicat in argila al orizontului Bt, acesta prezinta o compactitate mare si o permeabilitate mai redusa fata de orizontul de bioacumulare.

Din aceleasi cauze, densitatea aparenta prezinta valori mici in orizontul Ao, de 1,30-1,35 g/cm3 in orizontul Bt.

Coeficientul de higroscopicitate oscileaza intre 8,2-11,4%, iar coeficientul de ofilire intre 12,6-17,8%, deci inregistreaza valori mari.

Capacitatea de canp pentreu apa din orizontul Ao este mijlocie osciland intre 20,7-26,1% si cu o evidenta tendinta de scadere in orizontul Bt. Aceeasi dinamica pe profilul solului o are si capacitatea de apa utila, cu valori de 7-11,5% in orizontul Ao si mai scazute in orizontul Bt.

Continutul de humus in solurile brun roscate cultivate este mijlociu cu valori cuprinse intre 2,8-3,5% si cu o rezerva de 135-160 t/ha pe adancimea de 0-40 cm. Sub paduri, rezerva de humus este mai mare.

Reactia solului din orizontul Ao este alb acida, cu valorile pH de 6,2-.6,7.

Solurile brun roscate sunt moderat aprovizionate cu substante nutritive avand un continut de azot total de 0,11-0,18%, P2O5 total de 0,09-0,14% si K2O total de 1,56%. Solurile au o textura mjlocie in orizontul de bioacumulare, o capacitate de apa utila plantelor buna, sunt moderat aprovizionate cu substante fertlizate si au un circuit activ al substantelor nutritive. Cu toate acestea fertilitatea naturala a solurilor este mijlocie.

Oferta anului

Reducere 2020