Pagina documente » Recente » Statutul Juridic al Jurnalistilor in Situatii de Conflict Armat

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

CUPRINS
Introducere 3
Capitolul 1 CONSIDERA?II INTRODUCTIVE 5
1.1. Definirea ?i con?inutul statului de jurnalist. Evolu?ie a conceptului 5
1.2. Dreptul la informa?ie ? drept fundamental al omului 8
1.3. Etica jurnalistic? 10
1.3.1. Jurnali?ti, editori, proprietari 10
1.3.2. Func?ia jurnalismului ?i dimensiunea etic? a activit??ii sale 12
1.3.3. Situa?ii conflictuale ?i cazuri de protec?ie special? 13
1.4. Libertatea presei 14
1.4.1. Drepturi ?i ?ndatoriri ?n activitatea jurnalistic? 17
1.5. Principalele instrumente juridice 18
1.5.1. Conven?ia de la Haga (1907) 18
1.5.2. Conven?ia de la Geneva (1929) 19
1.5.3. Conven?iile de la Geneva din 1949 19
1.5.4. Protocolul adi?ional I din 1977 la Conven?iile de la Geneva din 1949 19
1.5.5. Instrumente juridice auxiliare 20
Capitolul 2 JURNALI?TI ?N SITUA?II DE CONFLICT ?I DE TENSIUNE 23
2.1. Riscurile comunic?rii mediatice ?n timpul conflictelor 23
2.1.1. Alterarea neutralit??ii media 23
2.1.2. Tratarea neechilibrat? a unor subiecte 23
2.1.3. Transmiterea ?live? 24
2.1.4. Riscuri legate de practica jurnalistic? 25
2.2. Protec?ia jurnali?tilor ?n situa?ii de conflict ?i de tensiune 28
2.2.1. Protec?ia securit??ii fizice a jurnali?tilor 29
2.2.2. Drepturile ?i condi?iile de lucru ale jurnali?tilor care lucreaz? ?n situa?ii de conflict ?i de tensiune 30
2.2.3. Investigarea 32
2.3. Principiile de la Johannesburg privind siguran?a na?ional?, libertatea de exprimare ?i accesul la informa?ie 33
2.3.1. Principii generale 34
2.3.2. Restr?ngeri ale libert??ii de exprimare 36
2.3.3. Restr?ngeri ale libert??ii de informare 37
2.3.4. Statul de drept ?i alte chestiuni 38
Capitolul 3 PROTEC?IA JURNALI?TILOR ?N TEATRELE DE CONFLICT ARMAT 40
3.1. Pericolele exercit?rii profesiei de jurnalist ?n zonele de conflict armat 40
3.2. Protec?ia acordat? jurnali?tilor ?n zonele de conflict armat 43
3.2.1. Jurnalistul ? persoan? civil? 44
3.2.2. Coresponden?ii de r?zboi 45
3.2.3. Jurnalistul ? resortisant al unui stat nebeligerant 46
3.3. Identificarea jurnali?tilor afla?i ?n misiune profesional? ?n zonele de conflict armat 46
3.4. ?Sacrificiul? profesiei de jurnalist 48
Capitolul 4 STUDIU DE CAZ: ASPECTE ALE MEDIATIZ?RII CONFLICTULUI DIN KOSOVO (1999) ?NTR-UN DOCUMENTAR TV: ?KOSOVO. BLESTEMUL R?ZBOIULUI? 53
4.1. Ipotezele de cercetare a mediatiz?rii conflictului 54
4.2. Situa?ia din Kosovo (1999) 55
4.3. Registre de discurs abordate de documentarul BBC 58
4.4. Aspecte privind durata mediatiz?rii 60
4.5. Analiza mediatiz?rii conflictului din Kosovo. Comentarii ?i imagini ?n documentarul BBC 69
4.5.1. Analiza de con?inut a comentariilor din documentarul BBC 69
4.5.2. Analiza de con?inut a imaginilor din documentarul BBC 73
4.6. Construirea realit??ii mediate ?n documentarul BBC. Concluzii 73
CONCLUZII FINALE ?I PROPUNERI 76
Bibliografie 80

EXTRAS DIN DOCUMENT

2.2.1. Protectia securitatii fizice a jurnalistilor {p}

2.2.2. Drepturile si conditiile de lucru ale jurnalistilor care lucreaza in situatii de conflict si de tensiune {p}

2.2.3. Investigarea {p}

2.3. Principiile de la Johannesburg privind siguranta nationala, libertatea de exprimare si accesul la informatie {p}

2.3.1. Principii generale {p}

2.3.2. Restrangeri ale libertatii de exprimare {p}

2.3.3. Restrangeri ale libertatii de informare {p}

2.3.4. Statul de drept si alte chestiuni {p}

Capitolul 3 PROTECTIA JURNALISTILOR ÎN TEATRELE DE CONFLICT ARMAT {p}

3.1. Pericolele exercitarii profesiei de jurnalist in zonele de conflict armat {p}

3.2. Protectia acordata jurnalistilor in zonele de conflict armat {p}

3.2.1. Jurnalistul – persoana civila {p}

3.2.2. Corespondentii de razboi {p}

3.2.3. Jurnalistul – resortisant al unui stat nebeligerant {p}

3.3. Identificarea jurnalistilor aflati in misiune profesionala in zonele de conflict armat {p}

3.4. „Sacrificiul” profesiei de jurnalist {p}

Capitolul 4 STUDIU DE CAZ: ASPECTE ALE MEDIATIZ?RII CONFLICTULUI DIN KOSOVO (1999) ÎNTR-UN DOCUMENTAR TV: „KOSOVO. BLESTEMUL R?ZBOIULUI” {p}

4.1. Ipotezele de cercetare a mediatizarii conflictului {p}

4.2. Situatia din Kosovo (1999) {p}

4.3. Registre de discurs abordate de documentarul BBC {p}

4.4. Aspecte privind durata mediatizarii {p}

4.5. Analiza mediatizarii conflictului din Kosovo. Comentarii si imagini in documentarul BBC {p}

4.5.1. Analiza de continut a comentariilor din documentarul BBC {p}

4.5.2. Analiza de continut a imaginilor din documentarul BBC {p}

4.6. Construirea realitatii mediate in documentarul BBC. Concluzii {p}

CONCLUZII FINALE SI PROPUNERI {p}

Bibliografie {p}

Introducere

Lucrarea de fata are la baza o problema reala cu care populatia in ansamblu si „universul” media se confrunta de fiecare data cand undeva in lume are loc un conflict armat.

În mod paradoxal, transmiterea live a unui conflict, eveniment care aduce, fara indoiala, in prim-planul atentiei evolutia spectaculoasa a tehnologiei, nu a insemnat, insa, si o evolutie in ceea ce priveste libertatea presei si accesul neingradit la informatie. În aceste conditii au inceput sa fie transmise in direct razboaiele de catre televiziune. Tocmai aceasta a demonstrat, insa, incapacitatea comunicativa a televiziunii. Televiziunea a „informat” intr-un sens brut care nu a folosit cu nimic telespectatorilor, informatia multa, de peste tot, a condus de fapt la dezinformare. Avalansa de stiri, chiar „necoapte”, transmisa in direct si in „timp real” a facut telespectatorii sa fie isterici in iluzia lor ca erau informati.

Ceea ce voi incerca sa clarific pe parcursul acestui document este statutul juridic al jurnalistilor ce redau publicitatii situatii inedite din teatrele de operatii (corespondeti de razboi), desi, in opinia mea, despre acest subiect, va ramane in continuare destul de discutat.

De ce am ales acest subiect ca tema a lucrarii mele de licenta? Deoarece l-am considerat a fi interesant si de actualitate. Cea mai importanta resursa pe baza careia se iau deciziile intr-o societate este informatia. În zilele noastre, reteaua informationala este o conditie esentiala a supravietuirii in plan social. Presa apare ca agent de mediere a informatiei de la sursa la cetatean, avand rolul de a o transforma intr-o formula accesibila tuturor. Libertatea informatiei implica si libertatea comunicarii intre cetateni si reprezentantii lor, constituind astfel un gir al democratiei, o conditie a ajustarii deciziilor politice la interesul public. Presa are rolul de a intermedia aceasta comunicare, constituind un medium de transmitere a mesajelor de la public la conducatori si invers.

Pe de alta parte, dupa cum spune o binecunoscuta zicala romaneasca, „cu o floare nu se face primavara”, dar consider ca orice pas inspre o anumita directie este o etapa in atingerea destinatiei, a scopului propus. Cum realitatea prezentata de media este una (re)construita mediatic, in unele situatii, evenimente mai putin importante pot fi transformate, prin intermediul mass media, in „crize”, in timp ce, alteori, crizele autentice pot fi aplanate sau minimizate tocmai prin absenta mediatizarii lor. Uneori poate sa apara tendinta de a minimiza, de a omite sau chiar de a prezenta distorsionat actiunile acelor forte care ar putea sa ii puna in pericol propria stabilitate, la fel cum in lipsa unor subiecte care sa se vanda, ele pot sa recurga la practici precum transformarea unor evenimente mai putin importante in „crize”, prin definirea lor ca atare si prin acordarea unei atentii nemeritate acestora. O asemenea situatie este posibila prin introducerea de catre jurnalisti a acelor elemente de „refractie” intre realitatea ca atare si realitatea prezentata de mass-media. Conform acestei viziuni, media creeaza realitatea, deoarece evenimentele mediate sunt obiectul unor forme speciale de „interventie” sau de „filtrare”.

Ceea ce vreau sa demonstrez este ca orice individ are dreptul la informatie, iar aceasta trebuie sa fie conform realitatii, obiectiva, in niciun caz sa nu contina pareri personale expuse ca „axiome” sau anumite atitudini specifice oamenilor din media.

Pentru individ, dreptul la informatie reprezinta nu numai posibilitatea, dreptul de a recepta informatia, dar si aptitudinea juridica de a pretinde o informatie de calitate, conforma cu criteriile adevarului si onestitatii.

Aceasta lucrare deschide perspectiva unor posibile cercetari empirice ale riscurilor comunicarii mediatice in timp de conflict, fiind utila in special prin delimitarea unor tipuri de riscuri care pot sa apara in astfel de situatii. Studiul de fata poate sa reprezinte o introducere, un punct de plecare pentru o cercetare ulterioara mai ampla, focalizata asupra riscurilor din timpul conflictelor. O astfel de cercetare poate fi realizata inclusiv cu privire la societatea romaneasca actuala, deoarece riscurile sunt conexe tuturor tipurilor de conflicte – sociale, economice, politice, morale etc. – nu doar conflictelor armate.

Capitolul 1

CONSIDERATII INTRODUCTIVE

1.1. Definirea si continutul statului de jurnalist. Evolutie a conceptului

Adevarurile istorice comunica faptul ca statutul jurnalistului a constituit o preocupare in teoretic si practic, cu mai mult de un secol in urma. Primele uniuni nationale ale jurnalistilor au luat nastere in 1880 si primul Congres international al oamenilor de presa s-a tinut in 1894. La mijlocul anilor ‘20-‘30 ai secolului trecut, Biroul International al Muncii si Societatea Natiunilor au pus bazele primei organizatii internationale a jurnalistilor, care isi propunea sa se ocupe de documentele speciale pentru jurnalisti si de infiintarea unei institutii denumite Curtea Internationala de Onoare. Aceste eforturi au fost paralizate de razboiul care se apropia, dar un nou avant printre jurnalisti a avut loc dupa ce de-al doilea razboi mondial, ducand la infiintarea Organizatiei Internationale a Jurnalistilor (OIJ) in 1946.

Perioada imediat urmatoare poate fi caracterizata ca fiind al doilea moment de varf cu un consens larg raspandit printre profesionistii de la est la vest. Tipic acestei situatii a fost cel mai inalt statut posibil, multumita OIJ, care a sponsorizat Conferinta Natiunilor Unite a Libertatii de Informatie de la Geneva, in primavara anului 1948.

„Razboiul rece” a dus la poticniri, in ciuda unor afirmatii si rezolutii credibile, promitatoare. Din pacate, miscarea internationala a jurnalistilor s-a impartit in mai multe fractiuni.

Pe la mijocul anilor ’50, au existat incercari semnificative de a promova interesele profesionale pe baze internationale largi, prin intalniri ale jurnalistilor din intreaga lume: Helsinky-1956, Baden-1960, Mediteraneene-1961. Dupa modelul acestora, organizatii regionale ale jurnalistilor au luat fiinta in Africa, in lumea araba si in America Latina. Acesti pasi au avut semnificatii in anumite conditii politice, dar nu au contribuit realmente la imbunatatiri majore la nivel global in ceea ce priveste statutul jurnalistilor sau intelegerea drepturilor si responsabilitatilor. Este de notat ca „razboiul rece” a paralizat o parte din activitatile ONU [1 Organizatia Natiunilor Unite] si UNESCO [2 Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura.]. Prima si ultima initiativa majora pe care a avut-o UNESCO de-a lungul acestei perioade a fost incercarea din 1948-1949 de a infiinta un Institut International al Presei si

Oferta anului

Reducere 2020