Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

C U P R I N S
INTRODUCERE .1
CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND ORGANIZAREA SISTEMELOR DE DISTRIBUTIE........4
1.1. CONCEPTUL DE DISTRIBUTIE. FUNCTIILE SI ROLUL DISTRIBUTIEI.........4
1.2. DISTRIBUTIA FIZICA (LOGISTICA MARFURILOR)....7
1.2.1. NOTIUNE SI OBIECTIVE............7
1.2.2 STRUCTURA SISTEMULUI LOGISTIC............9
1.3. OBIECTIVE STRATEGICE iN DISTRIBUTIE. CRITERII DE
ALEGERE A STRATEGIEI DE DISTRIBUTIE.............12
1.4. ANGROSISTII........14
1.5. DETAILISTII. FORMELE DE ViNZARE....16
CAPITOLUL 2. CANALE DE DISTRIBUTIE.....19
2.1.CONCEPTUL DE CANAL DE DISTRIBUTIE19
2.2 TIPURI DE CANALE DE DISTRIBUTIE SI STRUCTURA
ACESTORA............21
2.3.ALEGEREA SI ORGANIZAREA CANALELOR DE
DISTRIBUTIE.........24
2.4. INTERMEDIARII IN CADRUL CANALELOR DE
DISTRIBUTIE.........28
2.4.1. TIPOLOGIA INTERMEDIARILOR SI ROLUL LOR iN DISTRIBUTIA MARFURILOR........28
2.4.2. FUNCTIILE INTERMEDIARILOR...31
2.5.CONFLICTE LA NIVELUL UNUI CANAL DE DISTRIBUTIE...........43
CAPITOLUL 3. PREZENTAREA S.C. MATEX S.A. DEVA.35
3.1.SCURT ISTORIC AL S.C.MATEX S.A.DEVA35
3.2.PREZENTAREA S.C. MATEX S.A.DEVA IN FORMA ACTUALA......35
3.3.STRUCTURA ORGANIZATORICA..............36
3.4.MICROMEDIUL DE MARKETING37
CAPITOLUL 4. POLITICA DE DISTRIBUTIE LA S.C.MATEX S.A. DEVA...39
4.1.DISTRIBUTIA PRODUSELOR PE PIATA INTERNA SI
EXTERNA.39
4.2.EVOLUTIA ViNZARILOR.........41
4.3.CANALE DE DISTRIBUTIE........42
4.4.PROMOVAREA DISTRIBUTIEI LA S.C. MATEX S.A......43
4.5.POSIBILITATILE DE iMBUNATATIRE A DISTRIBUTIEI PRODUSELOR..............45
4.6.ANALIZA REACTIILOR BENEFICIARILOR FIRMEI LA
ACTUALUL SISTEM DE DISTRIBUTIE......46
CONCLUZII SI PROPUNERI..............56
BIBLIOGRAFIE...58
2
LUCRARE DE LICENTA Pag.

Alte date

?{p}

LUCRARE DE LICENTA Pag.

{p}

?INTRODUCERE

Distributia mondiala de astazi nu seamana desigur, cu comertul de ieri, doar resorturile si mecanismele actiunii umane sunt aceleasi. Distributia si distribuitorii au inlocuit din motive istorice, in limbajul tehnic, comertul si comerciantii.

În mitologia latina, Mercur este in acelasi timp zeul negustorilor si zeul hotilor, ceea ce explica in mare masura statutul social inferior care era atribuit negustorului in cea mai mare parte a tarilor. Comerciantul, suspectat, ca intotdeauna, de imoralitate pentru faptul de a castiga bani fara a fi productiv, se vede acuzat ca a participat activ la organizarea “pietei negre” in timpul razboiului.

În antichitate si mai tarziu in Evul Mediu, locuitorii Cretei, fenicienii, venetienii erau in acelasi timp mari calatori, dar si mari negustori. Pana la revolutia industriala nevoile de schimb erau limitate, caci productia era artizanala, la cerere. Mutatiile economice, sociale, tehnologice vor fi motorul evolutiei comertului, sub impulsul unor oameni inventivi si temperamentului unor aventurieri care vor pune bazele istoriei distributiei moderne.

Pornind de la coordonatele proiectate anterior, consideram utila prezentarea succinta a evolutiei distributiei moderne.

Principalele repere in evolutia distributiei mondiale sunt urmatoarele:

a). “Le Bon Marché”: 1852

În 1852 Aristide Boucicout se asocia cu Justin Videau, proprietarul unui magazin de noutati cu o suprafata de 100 m2 cu numele de “Bon Marché”. In acest magazin A. Boucicout isi va pune in aplicare propriile principii:

- intrarea era libera; trebuie sa existe intotdeauna lume in magazin caci “viata atrage viata”;

- pretul fixat trebuia sa fie clar marcat pe produse, ceea ce mareste increderea clientilor;

- marja comerciala redusa (13,5%);

- utilizarea reclamei in mod sistematic;

- posibilitatea de a returna marfa; aceasta masura urmarea sa invinga ultima rezistenta din partea clientului;

- se practica reducerea de pret: in acest magazin se afla originea promovarii prin pret;

- magazinul beneficia de o ambianta placuta.

Boucicout a fost, astfel, cel care a stabilit elementele politicii comerciale a magazinului, care sunt inca la baza magazinului modern:

- accesibilitatea magazinului care completeaza reusita sa localizare geografica;

- marimea combinata cu sortimentul oferit;

- pretul si promovarea chiar daca aceasta nu se face prin pret;

- serviciile oferite, unele dintre ele devenind inseparabile de orice implantare a unui magazin;

- informarea consumatorului prin publicitate;

b) Woolworth:1879

Frank Winfield Woolworth, fiul unui fermier, lucrand intr-un “General store” pe malul lacului Ontario ajunge la o constatare interesanta: “clientilor le place sa atinga ceea ce cumpara si cumpara ceea ce ating”. Aceasta constatate il determina sa-i propuna patronului sa vanda intr-un raion specific, liber, accesibil clientilor, o suta de articole, in mod obisnuit nevandabile, cu mentiunea “totul la 5 centi”. Formula este un succes si pornind de la aceasta experienta F.W. Woolworth decide sa deschida si alte astfel de magazine. Avand si esecuri el foloseste invatamintele desprinse si anume:

- magazinele trebuie amplasate pe arterele cele mai animate ale orasului;

- cand este posibil se va renunta la angrosisti cumparandu-se marfa direct de la producator;

- oferirea unei cat mai mari varietati de articole la un pret unic.

c). King Cullen, 1930

Daca magazinul in liber serviciu (cu autoservire) a fost inventat in Statele Unite ale Americii in 1916 de catre Clarence Saunders, lui Michäel Cullen ii revine paternitatea primului “supermarché” deschis la New York in 1929. Convins de faptul ca preturile prea mari indeparteaza numerosi clienti, aceasta a avut ideea de a reduce marjele comerciale facand economii la cheltuielile cu personalul. Michäel Cullen descria trasaturile caracteristice a ceea ce avea sa devina supermarché-ul prin:

- preturile reduse;

- cheltuielile generale mici;

- posibilitatea de parcare a masinilor;

- vanzarea in liber serviciu, etc.

d). Primul Hipermarché: 1963

Primul hipermarché a fost deschis la 15 iunie 1963 la Sainte Geneviève des-Bois in regiunea pariziana. Initiativa a venit din partea unui comerciant din Annecy, Marcel Fournier, care asociindu-se cu membrii familiei Defforey va deschide in anul 1960 un supermarché de 650 m2 la periferia orasului. Magazinul situat la parterul unui imobil in constructie denumit Carrefour va avea ca insigna ... Carrefour. In fata succesului inregistrat, cei doi asociati decid sa deschida in 1963 un hipermarché, la Saint Geneviève des-Bois avand o suprafata de 2500m2, investitia totala ridicandu-se in acel moment la 5 milioane franci.

Hipermarché-ul este un magazin care se caracterizeaza printr-o suprafata de vanzare mai mare de 2500m2 , putand ajunge pana la 24000m2 cum este cazul magazinului Carrefour amplasat la Portet-sur-Garonne. Desigur aceste limite comporta discutii de la o tara la alta insa trasaturile caracteristice sunt identice:

- gestiune descentralizata;

- liber serviciu cu exceptia unui numar redus de raioane;

- asortiment larg cu produse caracterizate printr-o rotatie rapida ;

- preturi foarte competitive, practicandu-se marjele compensate (“o insula de pierdere intr-un ocean de profit”);

* * *

Lucrarea de licenta de fata, trateaza o problema de distributie a produselor la S.C. Matex S.A. din Deva.

Aceasta lucrare este structurata pe patru capitole, astfel:

? Capitolul 1. Aspecte teoretice privind organizarea sistemelor de distributie

? Capitolul 2. Canale de distributie

? Capitolul 3. Prezentarea S.C. Matex S.A. Deva