Feb 16 2020
Studiu privind sistemul de carduri in Romania (XYZ si XYZ1)
Postat de licenteoriginale • In Stiinte Economice
Cuprins
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
Extras din document
CUPRINSINTRODUCERE
3
CAP. I. CADRUL GENERAL AL ACTIVITATII BANCARE
8
1.1. SECTORUL BANCAR ROMiNESC IN ECONOMIA DE PIATA
8
1.1.1. ROLUL SI STRUCTURA SECTORULUI BANCAR ROMANESC
8
1.1.2.RESTRUCTURAREA SECTORULUI BANCAR ROMANESC IN VEDEREA INTEGRARII iN STRUCTURILE EUROPENE
9
1.2.INSTRUMENTE DE PLATA - CONCEPT
11
1.3. CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA
12
1.4.PLATA PRIN INTERMEDIUL NUMERARULUI
13
1.5. CARDUL - APARITIE SI EVOLUTIE
14
CAP. II. CONCEPTUL DE CARD. FUNCTII, CARACTERISTICI
22
2.1. CONCEPTUL DE CARD
22
2.2. CLASIFICAREA CARDURILOR
24
2.3. PIATA ACTUALA A CARDURILOR IN ROMANIA. TENDINTE DE EVOLUTIE
44
2.4..GENERALITATI PRIVIND TRANSFERUL ELECTRONIC, DE FONDURI
52
2.5. SISTEMUL ELECTRONIC AL FONDURILOR IN DOMENIUL PLATILOR PRIN CARDURI
54
2.6. .RISCUL IN SISTEMUL DE PLATI ELECTRONIC
72
CAP. III. PLATA PRIN CARD
79
3.1..AVANTAJE ALE DEBIT CARDULUI . DEOSEBIRI FATA DE INSTRUMENTELE DE PLATA TRADITIONALE
80
3.2 AVANTAJE ALE CREDIT CARDULUI. DEOSEBIRI FATA DE INSTRUMENTELE DE PLATA TRADITIONALE
81
3.3. TIPURILE SCHEMELOR DE DECONTARE PRIVIND EMITEREA SI ACCEPTAREA CARDURILOR
82
3.4 DIVERSIFICAREA SERVICIILOR ASOCIATE CARDURILOR
94
CAP. IV. STUDIU DE CAZ- BANCA COMERCIALA ROMANA- B.C.R SI BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE -GROUPE SOCIETE GENERALE
104
CAP. V. CONCLUZII SI PROPUNERI
126
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
140
Alte date
?INTRODUCEREPutini specialisti din domeniul financiar ar fi putut ghici cu mai bine de 40 de ani in urma impactul care urma sa-l aiba cardul bancar asupra intregii vieti economice si sociale; ca acest produs urma sa devina cel mai profitabil si mai des utilizat dintre produsele financiare oferite consumatorilor.
Dezvoltarea fara precedent a sectorului bancar mondial, cresterea increderii in utilizarea instrumentelor bancare pentru fructificarea oricaror surse de venit, precum si nevoia stringenta de fluentizare a actelor de comert, au generat preocupari multiple pentru identificarea si lansarea pe piata de consum a unor instrumente de plata atractive, utile, facil de obtinut, sigure si profitabile.
Trecand prin experienta globalizarii utilizarii rezervelor federale americane, a emiterii euromodelelor, sau a monedelor transnationale, sistemul bancar american a reusit, intr-un termen uimitor de scurt, lansarea banilor de plastic pe piata instrumentelor de plata mondial.
Deoarece cardurile au aparut pentru prima data in SUA, iar ulterior au cunoscut cea mai larga raspandire in spatiul american si vest european, pe plan international s-au impus termenii din limba engleza. În limba romana, termenul de plasic card/carte de plastic este mai rar utilizat, folosindu-se cu acelasi inteles denumirile de cartela de plata, carte de plata sau cel mai comod “card”.
Cartile de plata au aparut pentru prima oara in Statele Unite ale Americii, intr-un lant de restaurante iar intentia a fost de a oferi clientilor un instrument de plata cu circulatie la nivel national care sa permita depasirea restrictiilor in acest domeniu impuse de Legea Bancara Federala a SUA.Ceea ce exista astazi sub denumirea de Diners Club a fost primul card existent in lume, lansat cu scepticism si cu o investitie de doar 2500 USD, prima si ultima de acest fel.
Ulterior cardurile cunoscute astazi sub denumirea de carti de debit, credit, VISA, AMEX sau pur si simplu peiorativ “plastic” au inceput sa fie utilizate tot mai mult in tarile cu economie dezvoltata, devenind in scurt timp unul din cele mai raspandite si utilizate servicii bancare.
Desi cardurile au inceput sa fie folosite in tarile vest-europene inca din anii 60, abia dupa anii 80 s-a extins utilizarea lor, iar numarul detinatorilor de astfel de instrumente a crescut semnificativ. Statisticile arata ca pana in anul 1980 numarul cardurilor emise ajunsese la 73 milioane, in 1991 aceasta cifra creste la 105 milioane, in anul 2000 cifra s-a dublat,iar in anul 2005 cifra s-a triplat.
Potrivit reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei, acest instrument de plata (cartela de plata) va fi denumit, conform practicii internationale, card.
Conform Regulamentului numarul 6 din 14 noiembrie 1995 al BNR, capitolul I, articolul 2, cartela de plata, care va fi denumita, conform practicii intemationale, card este definit ca fiind "un suport de informatie standardizat, securizat si individualizat, care semnaleaza ca detinatorul sau ar putea avea acces la dreptul de a-l folosi pentru plata, conferit de emitent; un card este acceptabil de catre comerciant ca mijloc de plata, de catre detinator a obligatiilor asumate, de catre utilizator la procurarea de marfuri, consumul de servicii sau obtinerea de avansuri in numerar de la comerciant, in termenele si conditiile legii, a obligatiilor reciproce si a altor reglementari aplicabile".
Cardul, denumit generic si cartela de plata, este un instrument de plata fara numerar care asigura posesorului autorizat achizitionarea de bunuri sau servicii/retrageri de numerar fara prezenta efectiva a numerarului.
Cu alte cuvinte, cardul, care faciliteaza legatura financiara intrinseca intre comercianti si consumatori, este o simpla cheie criptata de acces intr-un cont bancar.
Astfel, cardurile in varianta debit sau credit au devenit realitate, sigla si holograma de securitate asigurand globalizarea platilor prin carduri, dinamizarea comertului international, atragerea valorilor moderate si chiar modeste in circuitul schimburilor internationale, precum si eliminarea barierelor de incompatibilitate a valutelor mondiale.
Debit cardurile (cartile de debit) au fost introduse pe piata in anii 1980, in prezent constituind una din cele mai raspandite metode de plata si de obtinere de credite.
Alaturi de banci, pe piata cardurilor s-au impus, in calitate de emitenti de carduri, si institutii non-bancare, cum sunt: VISA International, Europay International, American Express, MasterCard International, Dinners (Belgia), JCB etc. Aceste sisteme mondiale sau regionale au asigurat sub forma unor organizatii non profit, generarea unui comportament de plati uniform excluzand orice bariera nationala, moneda traditionala sau comportament financiar bancar.
Este evident ca acest instrument de plata devine o realitate de zi cu zi in Romania, avand ca suport reteaua de acceptare VISA recunoscuta ca fiind cea mai buna retea de acceptare din intreaga lume. In anul 2005, in Romania, existau peste 8.500 de comercianti care accepta carduri VISA si 756 de automate bancare (ATM). Aceste cifre cresc.
Am utilizat termeni ca :
1) Plastic card sau carte de plastic, in Romania folosindu-se denumirea de cartela de plata, carte de plata sau cel comod card
2) Distribuitorul automat de numerar (Cash Dispenser)
3) Automatul bancar sau "Trezorierul automat" (Automated TellerMachine - A TM).
4) Terminale la punctele de vanzare (EFTPOS - Electronic Fonds Transfer)
5) Sistem electronic de transfer de fonduri -ansamblul dispozitivelor si procedeelor care asigura deplasarea fluxului monetar de la platitor la beneficiar intr-un mediu exclusiv electronic.
6) Transfer electronic de fonduri in punctul de vanzare (eng.)
7) Businessman- om de afaceri eng.
8) Cardul de credit ( credit card) – posesorul are deschisa permanent o linie de credit avand obligatia reglarii periodice a soldului contului.
9)Cardul de cheltuieli ( charge card) – posesorul are obligatia ca la sfarsitul lunii sa-si regleze cheltuielile
10) Card de comerciant –retailer card
11) Personal Identity Number = cod personal de identificare (eng)
Mi-am ales aceasta tema pentru proiectul de diploma, deoarece:
- este o tema de actualitate care va capata o amploare deosebita in viitor.;
- aceast instrument de plata, este util, sigur, facil, usor de obtinut ;
- aprofundarea acestei teme mi-a permis sa-mi imbogatesc cunostintele legate de evolutia si aparitia acestora, de utilizarea lor si sa-mi creez o imagine de ansamblu asupra amploarei pe care o vor lua in viitor aceste instrumente de plata ( avand in vedere avantajele prezentate in primul rand pentru banca cat si pentru utilizator).
Cu cat detinatorii romani utilizeaza mai mult cardurile, cu atat creste increderea lor in acest mijloc de plata, ei descoperind avantajele fundamentale ale acestora. Detinatorii inteleg ca pot utiliza cardurile nu numai ca un instrument de plata sigur, dar si ca un instrument de credit. Simplitatea platilor cu plastic si usurinta utilizarii la comercianti au o influenta pozitiva asupra economiei tarii, constituind o importanta sursa de venituri. Investitiile in infrastructura pentru operatiuni cu carduri aduc beneficii tuturor. Nu numai ca romanii se pot bucura de libertatea de a plati cu plastic, dar vizitatorii straini au mai multe posibilitati de a cumpara si mai multe ocazii de a plati cu cardul. Turistii isi vor utiliza cardurile mai frecvent in timpul calatoriei in Romania, vor cheltui mai mult decat daca ar apela doar la metodele invechite ale schimbului
Mai mult, cardurile sunt foarte sigure, spre deosebire de numerar. Ele nu pot fi utilizate fara semnatura detinatorului sau fara parola (PIN – Personal Identification Number).
Pentru banci, cardurile prezinta urmatoarele avantaje:
- reduc costurile manipularii numerarului;
- deschid usi pentru construirea unor relatii stabile cu clientii, debit cardurile fiind cheia acestor relatii;
- chip-cardurile sunt mai sigure, prin ele fiind posibila includerea mai multor produse financiare pe acelasi card, imbunatatindu-se calitatea serviciilor furnizate clientului.
Pentru comercianti, avantajele cardurilor sunt:
- reduc costurile manipularii numerarului;
- reduc riscurile fraudei asociate cu manipularea numerarului;
- clientii sunt tentati sa cumpere mai mult atunci cand detin un card.
Romania este piata cu cea mai mare crestere in subregiunea Europa Centrala si de Est si a saptea piata, dupa ritmul de crestere, in regiunea CEMEA. La 31 martie 2006 exista o crestere puternica si sustinuta, iar numarul de carduri utilizate la sfarsitul perioadei mentionate era de 577.111, incluzand aproximativ 457.000 carduri VISA Electron si 110.646 alte carduri VISA. Valoarea platilor cu carduri VISA a crescut cu 83 % fata de anul 2005, atingand 242 milioane USD, iar numarul tranzactiilor a atins 8,4 milioane.
Polonia are mai mult de 6,2 milioane carduri VISA si este acum a opta tara in Europa, dupa numarul de carduri VISA emise. Republica Ceha si Ungaria ocupa urmatoarele locuri, cu 1,8 milioane si respectiv 1,6 milioane carduri, iar Slovacia, Romania si Estonia se apropie rapid de acestea, cu mai mult de jumatate de milion de carduri VISA in circulatie, la sfarsitul lunii martie 2006. Sunt realizari deosebite, tinand cont de faptul ca in aprilie 1996, in Romania, se emiteau doar 60 de carduri VISA.
Totusi, VISA INTERNATIONAL recunoaste ca reteaua de acceptare din Romania trebuie imbunatatita si, alaturi de bancile membre depune eforturi intense pentru a asigura dezvoltarea acestei retele. Locatiile de acceptare nu sunt utilizate numai de detinatorii romani, in anul 2005 fiind efectuate de turistii straini 517.322 de tranzactii, cu o valoare totala de peste 77 milioane USD. Turistii europeni au reprezentat peste 70% din totalul valoric al tranzactiilor, turistii italieni detinand primul loc, cu peste 12 milioane USD.
In concluzie avantajul esential al utilizarii cardurilor pentru economia Romaniei este acela ca :
Documente similare
· Studiu privind sistemul de carduri in Romania (XYZ si XYZ1)· Studiu privind analiza activitatii de comercializare (S.C. XYZ S.A., Sucursala XYZ1)
· Studiu privind operatiunile cu carduri (Banca XYZ, Caransebes)
· Operatiuni cu carduri bancare in Romania (XYZ Bank)
· Sistemul fiscal in Romania. Delimitari privind fiscalitatea
· STUDIU DE CAZ PRIVIND CHELTUIELILE PUBLICE IN ROMANIA.
· Studiu privind asigurarile sociale de sanatate in Romania
· Fiscalitatea in Romania. Studiu privind aplicarea taxei pe valoarea adaugata (S.C. XYZ S.A.)
· Sistemul fiscal in Romania. Obiective specifice controlului fiscal privind principalele impozite ...
· Studiu privind strategiile de extindere a lanturilor hoteliere pe piata turistica din Romania