Pagina documente » Stiinte Economice » Studiu privind stabilirea impozitului global la functia de baza a salariatilor

Cuprins

lucrare-licenta-studiu-privind-stabilirea-impozitului-global-la-functia-de-baza-a-salariatilor
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-studiu-privind-stabilirea-impozitului-global-la-functia-de-baza-a-salariatilor


Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
EVOLUTIA SISTEMULUI FISCAL iN ROMiNIA - DUPA 1989
I.1 Evolutia macroeconomica dupa anul 1989
I.1.1 Evolutii macroeconomice
I.1.2 Politici fiscale, bugetare si monetare
I.1.3 Situatia perfectionarii cadrului legislativ in domeniul fiscal
I.2 Etape ale reformei fiscale dupa anul 1989
CAPITOLUL II
STRUCTURA PRELEVARILOR FISCALE
II.1 Evolutia prelevarilor fiscale
II.2 Structura fiscalitatii in tara noastra
CAPITOLUL III
REGLEMENTARI ACTUALE PRIVIND IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL iN ROMiNIA
III.1 Prevederi generale referitoare la impozitarea veniturilor persoanelor fizice
III.2 MEtodologia de determinare a venitului net in conditiile legislatiei actuale
III.2.1 Calculul impozitului pe veniturile obtinute ca urmare a unei conventii civile de prestari servicii
III.2.2 Calculul impozitului pe veniturile din activitati independente in sistem real pe baza datelor din contabilitatea in metoda simpla
III.2.3 Calculul impozitului pentru veniturile obtinute din cedarea folosintei bunurilor (venituri din inchirieri)
III.2.4 Calculul impozitului pentru veniturile obtinute din drepturi de autor
III.2.5 Calculul impozitului pe veniturile din dividende
CAPITOLUL IV
STUDIU PRIVIND STABILIREA IMPOZITULUI PE VENITUL GLOBAL LA FUNCTIA DE BAZA A SALARIATILOR DE LA ADMINISTRATIA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT SINAIA
IV.1 Organizarea, functionarea si obiectul de activitate al administratiei domeniului public si privat Sinaia
IV.2 Organizarea si desfasurarea activitatilor de gospodarie comunala in orasul SinaiaI
V.2.1 Organizarea activitatii de gospodarie comunala pe compartimente functionale
IV.3 Prezentare economico-financiara a serviciului public
IV.4 Studiu privind stabilirea impozitului pe venitul global la functia de baza a salariatilor de la administratia domeniului public si privat Sinaia
IV.5 Evaluarea rezultatelor impozitului pe venitul global la functia de baza la Administratia Domeniului Public si Privat SinaiaIV.5.1 Evaluarea rezultatelor impozitului pe venitul global la functia de baza la Administratia Domeniului Public si Privat Sinaia
IV.6 Analiza prelevarilor fiscale ale angajatilor in ultimii trei ani
CONCLUZII

Alte date

?

INTRODUCERE

Reformismul fiscal este un fenomen, in majoritatea cazurilor, asociat unui fenomen de criza, unui context de tensiuni atat politice, cat si economice sau sociale. Tema reformei fiscale este, de asemenea, prezentata, adeseori ca un mijloc de transformare mai mult sau mai putin radicala a societatii si economiei ale caror blocaje si tensiuni sunt explicate prin disfunctionalitati ale sistemului fiscal si consecintele politice si sociale ce decurg de aici (aceasta explicatiei a fost folosita de Reagan atunci cand a propus reforma Codului fiscal american, in anul 1986).

Tema reformei fiscale are la baza in majoritatea cazurilor, constatarea ca sistemul fiscal respectiv este invechit si neadaptat. Acesta a fost sensul declaratiei lui Reagan din mai 1985, promitand “transformarea sistemului nostru fiscal intr-un model de echitate, de simplitate, de eficacitate si de compasiune…”.

Reforma fiscala poate, de asemenea, sa-si aiba originea in miscari ale opiniei publice (cele din 1990 din Marea Britanie precedate de cele din SUA, Danemarca sau Franta).

Evolutiile contemporane ce au marcat sistemele fiscale occidentale in ultimii 10 ani sunt caracterizate de:

? generalizarea actiunilor de inflatie fiscala;

? neutralizarea si integrarea sistemelor fiscale respective.

Miscarea de reducere a prelevarilor fiscale a pornit din SUA, in special din California, unde o miscare de contestatie fiscala dusa in favoarea reducerii impozitelor locale, a dat nastere la Propozitia 13. Aceste politice de tax cut au fost preluate cu mai mare sau mai mica sansa de tarile europene si ele au vizat in principal impozitul pe venit si impozitul pe profitul societatilor. Deci, reducerile de impozit s-au referit in mod esential la capacitatile de economisire ale contribuabililor.

Impozitul pe venit a fost primul tel al reformismului contemporan. Doua sunt caracteristicile acestor reforme:

? descresterea nivelului global;

? o sensibila atenuare a progresivitatilor prin reducerea ratelor marginale si ingustarea baremului.

Un alt domeniu de inflatie fiscala este reducerea fiscalitatii firmelor care beneficiaza in majoritatea cazurilor de substantiale reduceri (prin mecanismul amortizarii si cel al creditului fiscal).

Ultimul domeniu al reformismului fiscal il constituie economisirea, care, mai ales in Franta si Anglia, se bucura de toata atentia opiniei publice. Debutul anilor 1990 a fost marcat printr-o tendinta neta de reducere a presiunii fiscale asupra profiturilor de economisire.

Aplicarea in practica a diferitelor reforme fiscale din tarile occidentale a pus in evidenta consecinta conform careia orice reforma fiscala de o anumita amploare are drept rezultat deplasarea greutatii poverii fiscale asupra altor contribuabili printr-o largire sensibila a asezarii impozitului. În fapt politicile survenite in aceasta perioada s-au tradus printr-o modificare semnificativa a asezarii sistemelor fiscale. Reducerile de impozit au implicat o redistribuire a prelevarii fiscale.

Avand in vedere importanta acestui fenomen, reforma fiscala adusa de impozitul pe venitul global in Romania, in lucrarea de fata am evidentiat urmatoarele probleme:

? evolutia sistemului fiscal dupa 1989 evidentiind tendintele macroeconomice si etape ale reformei fiscale dupa acest an

? structura prelevarilor fiscale, evolutia acestora si structura fiscalitatii in tara noastra

? impozitul pe venitul global ca principal instrument al politicii fiscale; conceptii privind impozitarea veniturilor, impozitul pe venitul global ca sistem utilizat in tari dezvoltate sau in tranzitie si impozite si taxe suportate de persoane fizice

? reglementari actuale privind impozitul pe venitul global in Romania, prevederi generale, metodologia de determinare a venitului net

? studiu privind stabilirea impozitului pe venitul global la functia de baza a salariatilor de la A.D.P.P. Sinaia

? concluzii privind impozitul pe venitul global al salariatilor.

CAPITOLUL I

EVOLUTIA SISTEMULUI FISCAL ÎN ROMÂNIA – DUP? 1989

I.1 EVOLUTIA MACROECONOMIC? DUP? ANUL 1989

I.1.1 Evolutii macroeconomice

Schimbarea sistemului politic de la sfarsitul anului 1989 a gasit Romania intr-o situatie critica. Structura acesteia, orientata catre industrie si, in special, catre ramurile constructoare de bunuri de capital – putin adaptabile la modificarile rapide impuse de cerintele pietei – la care se adauga penuria de bunuri de consum, au impus decidentilor economici din acea perioada trecerea imperioasa la restructurarea atat la nivel macroeconomic, cat si la cel microeconomic. Acest demers a fost ingreunat de numerosi factori, intre care, poate cel mai insemnat il reprezinta pierderea primei piete externe a Romaniei – CAER- precum si dificultatile intampinate de tara noastra in a-si recupera creantele din exportul de marfuri si servicii efectuat intr-o serie intreaga de tari din Asia si Africa. Adaptarea la noile mecanisme economice s-a realizat lent, fenomen evident in special la nivel microeconomic, ceea ce a condus la acumularea de stocuri in exces, la formarea si perpetuarea blocajului financiar, cu impact puternic si imediat in amplificarea presiunilor inflationiste.

Programul de reforma economica si financiara pentru care s-a optat in primii ani de dupa 1989 a prevazut trecerea graduala, fara socuri, catre economia de tip concurential, ceea ce, cel putin in prima faza, a parut mai acceptabil la nivelul agentului economic – fie acesta persoana fizica sau juridica – neobisnuit cu comportamentul intr-un mediu concurential. Pe termen mediu si lung, aceasta alegere s-a dovedit, insa, foarte costisitoare.

Astfel, daca in anii 1991 si 1992, activitatea economica a inregistrat un regres important, ceea ce poate fi cel mai bine ilustrat prin scaderea, in termeni reali, a Produsului Intern Brut ( -13.7% in 1991 si –15.4% in 1992), aceasta reflecta in mare masura eforturile de restructurare si adaptare la conditiile noilor piete, interne si externe.

Procesul respectiv a fost insotit in aceasta perioada, de o crestere semnificativa a preturilor, cauzata in principal de renuntarea la numeroase subventii - ce mentineau mecanisme economice anacronice, precum si viabilitatea unor agenti economici necompetitivi si ineficienti. În aceasta situatie se poate afirma ca inflatia a prezentat un caracter corectiv, desi s-au mai pastrat reglementari ce impuneau discrepante si distorsiuni care, mai tarziu, au dus la reluarea procesului inflationist.