Pagina documente » Turism, Sport » Turismul, componenta a vietii moderne si potentialul turistic

Despre lucrare

lucrare-licenta-turismul-componenta-a-vietii-moderne-si-potentialul-turistic
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-turismul-componenta-a-vietii-moderne-si-potentialul-turistic


Cuprins

EXTRAS DIN DOCUMENT

?CAP. 1. TURISMUL, COMPONENT? A VIETII MODERNE

Civilizatia de astazi, dorinta si modul de a calatori sunt strans legate de deplasarea oamenilor in spatiu, pentru cunoastere, incercand sa caute in alte partii ceea ce nu pot gasi in apropierea lor.

Înca din anul 2637 i.e.n. imparatul chinez Hoang - Ti a descoperit insusirile acului magnetic, de a arata cu unul din capete nordul, iar invatatul grec Eratostene a numarat prima oara in anul 200 i.e.n. lungimea unui grad terestru in Egipt intre Syene si Alexandria, calculand pe baza lui meridianul pamantesc.

Ibn Battuta este unul dintre eel mai mari calatori al tuturor timpurilor. Pe numele sau adevarat Muhammad Abu-Abdalah Ibn Battuta (1304 - 1377), un mare geograf si negutator arab, acesta calatoreste zeci de mil de km in Europa, Africa si Asia, punand pe hartie aceste calatorii in cartea sa "Calatoriile lui Ibn Battuta".

El viziteaza din anul 1325 Egiptul, urca pe Nil, apoi Libanul, Siria. Mesopotamia. Arabia si Mozambic, Zanzibarul, iar la intoarcere Persia incepand cu Ormezdul si continuand cu Sirasul, apoi Asia Mica, dupa care trece in Crimeea.

În aceasta lunga calatorie, se presupune ca prin anul 1330 sau 1331 a trecut si prin Dobrogea, iar in 1333 a fost primit de catre hanul "Hoardei de Aur" pe Volga la Saroi Berke.

Un calator mai apropiat de perioada contemporana Jean Jacques Rousseau (1712 - 1778) strabate Alpii si ii indeamna pe oameni sa incerce frumusetea calatoriilor in zone montane.

În secolele XVI - XVIII se construiesc drumuri in Europa, in special in Anglia, Franta si Germania si apoi postalioanele ca mijloc comun de calatorie cu orar regulat, de asemenea si Italia devine o tara frecvent vizitata.

Aparitia motorului cu abur, a vapoarelor si trenurilor micsoreaza considerabil timpul petrecut pentru parcurgerea distantelor, de asemenea, creste si numarul statiunilor balneare, in secolul al XIX-lea in Europa existau 160 de astfel de statiuni, dintre care cele mai cautate erau Baden-Baden si Wiesbaden care numara zeci de mii de turisti anual.

Si in tara noastra calatoriile erau un lucru obisnuit, inca din antichitate Herodot, Diodor, Ptolemeu, Apion, Dio Cassius au facut aprecieri despre locurile si oamenii acestui teritoriu.

Cu toate ca in evul mediu, calatoriile au fost din ce in ce mai rare datorita numeroaselor invazii asupra teritoriului romanesc, in perioada renasterii numarul calatoriilor creste simtitor, numerosi romani calatorind in diferite parti ale lumii.

Dintre cei mai importanti oameni al tarii noastre ii amintim pe: Mitropolitul Grigore Tamblac , care ia parte in anii 1414 - 1418 la lucrarile Consiliului de la Constanta ca reprezentant al bisericii ortodoxe a marelui cnezat al Lituaniei si al marii biserici a Moldovei; Vlad Dracul, care calatoreste in Europa intre anii 1436 - 1442; Spatarul Nicolae Milescu (1613 - 1708) efectueaza o importanta calatorie in China.

Mai tarziu, in secolele XVII - XVIII se inregistreaza alte calatorii efectuate in strainatate de catre romani; dintre care enumeram: Dimitrie Cantemir, Stolnicul Constantin Cantacuzino, Samuila Damian, Andrei Pinxer care calatoreste in Indiile Orientale, Georg Schuller- care a ajuns pana la Capul Bunei Sperante.

O dezvoltare semnificativa a "industriei" turistice se poate observa in secolul XIX si inceputul secolului XX, datorita unor evenimente si fapte care o intluenteaza in mod deosebit.

În anul 1828 in Bucuresti se inaugureaza 1'Otel de France, actualul Hotel Continental, iar in 1867 Grand Hotel du Boulevard - actualul Hotel Bulevard.

Este construita prima cale ferata din tara noastra intre 1854 - 1864 pe distanta Oravita - Bazias, in 1860 distanta Cernavoda - Constanta, in 1869 se construieste calea ferata pe distanta Bucuresti - Giurgiu.

Primul ghid turistic in Romania se numeste "Ghidul Malurilor Dunarii", este scris de maiorul D. Papazoglu si apare in anul 1863.

Din anul 1880 incep sa apara organizatii si asociatii de turism ca: Societatea Carpatina Ardeleana a Turistilor - Sibiu, Cercula Excursionistilor - Bucuresti, Societatea Turistilor din Romania, Compania Franco-Romana de Navigatie Aeriana, Hanul Drumetilor, Oficiul National de Turism.

În 25-28 aprilie 1931 are loc la Istambul, crearea Fundatiei Balcanice de Turism, unde Romania participa ca Observator oficial.

În anul 1935 la 1 octombrie apare primul numar al Buletinului ONT (Oficiul National de Tunism).

Organizatia Mondiala a Turismului (OMT) ia nastere in 1975 si este o organizatie cu caracter guvernamental, a carei membra este si Romania.

1.1. Definiri

Ca fenomen social si economic apare in Europa in anul 1880, iar in anul 1905 este definit pentru prima oara turismul modern "fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea mediului inconjurator, pe nasterea si dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile naturii (E. GUYER FEULER - lucrarea HANDBUCH DER SCHWEIZERISCHEN VOLKSWIRTSCHAFT - 1905)" [1 - Ionescu Ion –TURISMUL FENOMEN SOCIAL-ECONOMIC SI CULTURAL- Editura Oscar print, Bucuresti 2000], iar profesorul belgian Edmond Picard spune: "ansamblul organelor si functiilor lor, nu numai din punctul de vedere al valorilor pe care calatorul le ia cu el si al celor care in tarile unde se roieste cu portofelul doldora, profita direct (in primul rand hotelierii) si indirect de cheltuielile pe care le face spre a-si satisface nevoile de cunostinta sau pentru placere ...".

O alta definitie, considerata ca fiind una dintre cele mai complexe date pana acum si recunoscuta si pe plan mondial este aceea data de profesorul elvetian W. Hunziker si anume: "Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor, in afara domiciliului lor, atata timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrativa oarecare".

0 concluzie a acestei definitii si a faptului ca turismul este o imbinare a mai multor stiinte si industrii (drept economic, geografie, management, marketing, comert si, de asemenea, transporturi - auto, navale, aeriene, feroviare, constructii - cladiri speciale, hoteluri si diferite alte unitati de cazare impreuna cu facilitatile acestora si, una dintre cele mai importante componente - latura culturala si cea sociala) este acea activitate cu caracter recreativ constand din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distante pentru vizitarea regiunilor pitoresti, a localitatilor, a obiectivelor economice, istorice si culturale, un fenomen social-economic cu caracter de masa, care cuprinde relatiile si activitatile ce au loc in cadrul unei tari si in circuirul valorilor materiale dintre tari in procesul utilizarii timpului liber.

Organizatia Mondiala a Turismului (OMT) si alte organizatii de profil din cadrul Comunitatii Europene dau definitia "potentialului turistic" ca fiind: "ansamblul componentelor naturale, culturale si socio-economice care exprima posibilitati de valorificare in plan turistic, ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului si constituie premize pentru dezvoltarea activitatilor de turism, astfel, un anumit spatiu geografic, prezinta interes din punct de vedere turistic in masura in care ofera resurse turistice naturale sau antropice, resurse ce, in urma unor amenajari, pot fi puse in valoare, intrand in circuitul turistic intern sau international" [2 pag. 9, Cap. I - Melinda Candea "POTENTIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI SI AMENAJAREA" TURISTICÂ A SPAT'IULUI - Editura Universitara, Bucuresti - 2003] .

"Atractia turistica", un concept consederat de unii sinonim cu resursa turistica, exprima "latura afectiva, cognitiv estetica a definitiilor elemente din structura potentialului turistic, ce produce impresii de o intensitate deosebit de puternica, influentand in mod direct, anumite segmente ale cererii turistice - turistii vor fi atrasi de imaginea, maretia, originalitatea, unicitatea, frumusetea unor componente ale potentialului turistic (cascada, chei, versanti abrupti, picturi deosebite, cladiri impontante, elemente floristice), incercand emotii mai mult sau mai putin puternice" [3 - pag. 9, Cap. I - Melinda Candea "POTENTIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI SI AMENAJAREA" TURISTICÂ A SPAT'IULUI - Editura Universitara, Bucuresti - 2003].

"Fondul turistic" este reprezentat de totalitatea resurselor nattuale, social­culturale si istorice care pot fi valorificate Wristic si alcatuiese baza ofertei turistice potentiale a unui teritoriu.

1.2. Factori care influenteaza evolutia turismului

Turismul ca fenomen social-economic si cultural este determinat intr-o masura apreciabila de factori economici, sociali si culturali, dezvoltandu-se ca activitate economica in interdependenta cu toate domeniile, are un rol multiplicator in relatiile cu acestea.

Factorii care influenteaza formele de turism, in esenta de natura social economici si cultural, evolueaza odata cu societatea si sunt puternic influentati de anumite conjuncturi politice, militare si economice.

Cunoasterea factorilor care determina si favorizeaza turismul au efecte de franare relativa asupra acestuia, devine necesara cu atat mai mult in economia de piata, in cercetarea de marketing, in planificarea dezvoltarii zonale sau nationale de profil, in promovarea produselor turistice.

O clasificare a factorilor de influenta asupra turismului este urmatoarea: Dupa natura factorilor

a) Factori de natura social economici

1. Factori economici: nivelul de dezvoltare economico-sociala, dat de PNB/locuitor; veniturile populatiei si disponibilul pentru turism; preturile si tarifele, oferta turistica.

2. Factori tehnici: infrastructura generala si turistica: autostrazi, sosele modernizate, poduri, mijloace de transport, telecomunicatii, energie electrica si termica. apa potabila, canalizare, carburanti.

3. Factori sociali: urbanizarea (gradul si varsta), timpul liber saptamanal si anual, somajul, protectia sociala.

b) Factori de natura psiho-demografica

1. Factori demografici: evolutia numerica a populatiei, durata de viata, structura pe varste si grupe de viata, structura social-ocupationala a populatiei.

3. Factori psihologici si de educatie: dorinta de cunoastere, temperamentul, moda, nivelul de instruire, motivatia turistica in evolutie, atitudinile, imbogatirea experientei turistice.

c) Factori de natuna or-gaczizatorical: formalitati vamale, vize, aranjamente, facilitati in turismul organizat, participari la calendarul turistic mondial.

d) Factoni de natura politica (interna si externa): acordurile bilaterale intre state, tratatele generale, conferinte ONU pe tema turistica, declararea Anului International al Turismului, dezvoltarea "Organizatiei Mondiale a Turismului" la peste 107 tari, colaborarea acesteia cu ONU, UNESCO si FIJET, incheierea acordurilor regionale, asigurarea liberei circulatii a turistilor ca efect al unei intelegeri politice, reconsiderarea semnificatiei turismului ca "barometru al situatiei politice intr-o tara" si ca "pasaport pentru pace".

Dupa efectul asupra turismului

a) Factori causali: dezvoltarea transportului (cai de acces si mijloace de transport), cresterea gradului de complexitate a muncii si modificarea raportului intre efortul fizic si nervos in favoarea celui din urma, dezvoltarea urbanizarii si deci cresterea stresului, cresterea gradului de industrie si cultura.

b) Factori favorizanti: cresterea timpului liber, dezvoltarea industriei serviciilor si degrevarea femeii din activitati gospodaresti, dezvoltarea bazei tehnico-materiale turistice, perfectionarea sistemului de organizare turistica si diversificarea ofertei turistice, cercetarea pietei turistice, acordarea unor facilitati in turismul organizat, cresterea gradului de mobilitate in turismul familial prin achizitionarea de autoturisme.

c) Factori de franare relativa: calitatea slaba a serviciilor, insuficienta informarii turistice. monotonia unor programe turistice, regim restrictiv de vize pentru unele tari, tarile prohibitive pentru segmenta de piata defavorizate, slaba dezvoltare a agrementului.

Dupa durata actiunii factorilor

a) Factori permanenti: cresterea veniturilor populatiei, sporirea timpului liber, dezvoltarea sistemului organizatoric si al canalelor de distributie in turism, perfectionarea activitatii de promovare si informare turistica, cresterea calitatii serviciilor, dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice, reducerea tarifelor la transportul in comun, imbunatatirea raportului calitate pret, perfectionarea mijloacelor de transport, modernizarea continua a infrastructurii generale si turistice, institutionalizarea formarii gustului pentru turism si a grijii pentru protectia mediului, dezvoltarea turismului international, modernizarea turismului pentru sporturi de iarna si a celui balnear, perfectionarea continua a sistemului de protectie sociala si a activitatilor de asigurari sociale, dezvoltarea sistematica a turismului pentru tineret si a celui destinat scolarilor.