Pagina documente » Medicina » Ulcerul gastroduodenal. Studiul clinic al ulcerului gastroduodenal

Despre lucrare

lucrare-licenta-ulcerul-gastroduodenal.-studiul-clinic-al-ulcerului-gastroduodenal
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-ulcerul-gastroduodenal.-studiul-clinic-al-ulcerului-gastroduodenal


Cuprins

Cuprins
I .NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A STOMACULUI
II .STUDIUL CLINIC AL ULCERULUI GASTRO-DUODENAL
III .PROFILAXIA ULCERULUI GASTRODUODE-NAL
IV . ROLUL ASISTENTEI MEDICALE iN iNGRIJI-REA BOLNAVULUI CU ULCER GASTRODUODE-NAL
V . CONCLUZII

EXTRAS DIN DOCUMENT

?

MOTIVATIA

Mi-am ales aceasta tema deoarece ulcerul gastric si cel duodenal continua sa fie o problema medicala majora. Ele provoaca dureri puternice si tulburari digestive la aproximativ 10 % din oameni in anumite perioade ale vietii lor , iar in urma unor complicatii severe , ca , de exemplu , hemoragia , pot constitui , chiar in zilele noastre , cauza unei morti premature .

Dat fiind numarul mare de ulcerosi deja existenti cat si aparitia altora noi , boala creaza , atat prin incapacitatea temporara de munca cat si prin tratamentul pe care il presupune, costuri sociale deosebit de importante .

INTRODUCERE

Boala ulceroasa este o afectiune caracterizata prin aparitia de eroziuni de dimensiuni limitate ce intereseaza in mod variabil - dinspre interior spre exterior - structura peretilor gastrici si/sau duodenali . Este o boala caracteri-zata prin aparitia unei ulceratii cu sediul pe stomac , pe portiunea superioara a duodenului , partea inferioara a esofagului sau ansa anastomotica a stoma-cului operat . Clinic , se manifesta prin sindromul ulceros , boala interesand intreg organismul , de unde si denumirea de boala ulceroasa .

Constituirea leziunilor ulceroase este un fenomen complex care implica pe de o parte scaderea de aparare a mucoasei gastroduodenale , iar pe de alta parte crestere ponderii factorilor de agresiune asupra acestuia .

Aparitia leziunilor ulceroase este insotita de manifestari clinice de gravitate variabila , a caror evolutie e recidivanta . Boala evolueaza in pusee acute, iar cu timpul, in lipsa unei conduite terapeutice adecvate , pot sa apara complicatii care pun in pericol viata pacientului .

Boala ulceroasa este foarte raspandita in tarile unde cumulul factorilor de stres este cel mai mare . Fenomenul este universal valabil , existand zone ca Hong-Kong-ul , unde frecventa maladiei ajunge la 21% ( in Europa de vest si America de Nord numarul celor atinsi de maladie ajunge la 12 - 24 % ) ; in schimb, in localitatile in care fazele de urbanizare si industrializare rapida au fost depasite , se constata o reducere evidenta a numarului de cazuri inregistrate .

Ulcerul gastric si duodenal nu apare cu aceeasi frecventa in randul popula- tiei , lezarea duodenala fiind de 4-5 ori mai des intlnita . De asemenea , ulcerul duodenal intereseaza mai mult sexul masculin . Instalarea manifesta- rii bolii este mai frecventa la femei decat la barbati . Ulcerul gastro-duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20 - 40 de ani ( pentru localizarea duodenala ) si la 30 - 50 de ani (pentru cea gastrica) . Se poate totusi intalni si sub varsta de 20 de ani si la cei peste 50 de ani . Este mai frecvent la barbati fata de femei , raportul fiind de 3/1. Ulcerul duodenal este cam de doua ori mai frecvent decat cel gastric . 8% din populatie sufera de ulcer duodenal sau gastric .

În general , debutul suferintei ulceroase este insidios . Cel mai adesea se remarca prezenta unei senzatii de presiune , balonare sau jena in jumatatea superioara si mijlocie a abdomenului . Tot la acest nivel se pot constata senzatii de arsura care survin dupa mese sau in cursul noptii . Bolnavii prezinta rareori greturi la debutul manifestarilor clinice . Tulburarile mentionate se instaleaza mai ales dupa stari de incordare psihica prelungita , excese de alimente , abuz de bauturi alcoolice , tabagism exagerat . Manifes- tarea principala a maladiei ulceroase este reprezentata de durere . Ea este resimtita sub forma unor crampe insotite sau nu de senzatia de arsura a abdomenului superior ( epigastru ) sau de senzatia de foame dureroasa . Uneori ea are caracterul unei distensii dureroase , a unei tensiuni sau a unei simple apasari epigastrice . Intensitate ei este variabila de la un bolnav la altul, fiind determinate de mai multi factori : dimensiunile si sediul ulcerului, gradul de sensibilitate a bolnavului . Uneori ulcerele pot evolua fara durere , daca nu sunt profunde . La bol navii cu sensibilitate dureroasa asemanatoare, leziunile de aceeasi dimensiune si profunzime dezvolta o durere mai intensa daca sunt localizate spre extremitatile stomacului , fata de cele situate la nivelul corpului acestuia . În general ulcerul gastric necomplicat este mai putin dureros decat cel duodenal . Cu cat profunzimea ulcerului este mai mare , cu atat intensitatea fenomenelor alergice este mai mai puternica . Cand au fost afectate toate straturile peretelui gastric sau duodenal, durerea devine constanta, continua , permanenta . În majoritatea cazurilor durerea este localizata in etajul abdominal superior . Instalarea se face cu o anumita ritmicitate legata de umplerea si golirea stomacului . Puseul dureros survine mai ales primavara si toamna , iar perioada de acalmie vara si iarna . În general durata perioadei dureroase este de doua saptamani .Cand fenomenele dureroase depasesc 6-8 saptamani , desi s-a aplicat un tratament adecvat , se considera ca leziunile au capatat un caracter perforat .

În cazul evolutiei nefavorabile ( tratament nerespectat , incalcarea pres - criptiilor dietetice , severitatea leziunii si rapiditatea instalarii ei ) apar complicatiile bolii ulceroase . Acestea sunt hemoragia digestiva superioara ( produsa prin erodarea unui vas din zona ulcerului ) perforatia acuta cu peritonita generalizata sau localizata ( poate duce intr-o proportie mai mare decat prima complicatie , la moartea bolnavului ) , penetratia ( traversarea relativ lenta a peretelui gastric sau duodenal de catre leziunile ulceroase ) , stenoza pilorica ( consta in reducerea calibrului canalului piloric prin procese de fibroza cicatriciale repetate , ca urmare a recidivarii ulcerului la acest nivel sau in imediata vecinatate , malignizarea ( se intalneste in cazul ulcerului recidivant ) si prin cerviscerita ( complicatie a bolii ulceroase instalata prin repetarea frecventa a puseelor evolutive si caracterizata prin leziuni care strabat cea mai mare parte din grosimea peretelui digestiv ) .

Dat fiind numarul mare de ulcerosi deja existenti cat si aparitia altora noi , boala creaza , prin incapacitatea temporara de munca pe care o genereaza cat si prin tratamantul pe care il presupune, costuri sociale deosebit de importante. În SUA se cheltuiesc anual 1,5 – 2 miliarde de dolari pt combaterea ulcerului , ceea ce reprezinta 1/6 din cheltuielile impuse de terapia bolilor digestive , afectiuni situate din punct de vedere financiar - dupa bolile cardiovasculare , neoplasme si traumatisme - pe locul patru . Una dintre masurile eficiente la care se recurge in acest scop este regimul alimentar .

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA

STOMACULUI

Stomacul prezinta doua fete ( anterioara si posterioara ) si doua curburi ( mica si marea curbura ) . Forma stomacului este variabila , in functie de momentul alimentatiei si digestiei . Incizura unghiulara de pe mica curbura (unghiul gastric) imparte stomacul in doua parti: portiunea verticala si cea orizontala . Portiunea verticala este formata din corpul si fundul stomacului ( fornix sau marea tuberozitate ) . Tuberozitatea mare se afla la stanga esofagului , deasupra unei linii orizontale care trece prin cardie . Portiunea verticala se mai numeste si pars digestoria, iar cea orizontala se mai numeste si pars egestoria si este formata din antru si canalul piloric ( tuberozitatea mica ) .

Vascularizatia stomacului este foarte bogata . Este formata din doua coloane arteriale , in jurul celor doua curburi , reprezentand cele doua hiluri vasculare . Originea antrelor se afla in trunchiul celiac : gastrica stanga sau coronara ( ram direct din trunchiul celiac ) , artera gastrica dreapta sau pilorica ( ram din hepatica ) , gastroepiploica stanga ( ram din splenica ) , artera gastroepiploica dreapta ( ram din gastroduodenala ) si artere scurte (ramuri din splenica ) . Partea superioara si marea tuberozitate a stomacului mai primesc sange prin artera cardioesofagiana , cardiotube - rozitara si artere scurte . Aceste artere se anastomozeaza formand arcade pe marea si mica curbura si pe cele 2 fete . Venele se formeaza din reteaua de capilare din submucoasa , strabat peretele stomacului , se aduna pe traiectul artere- lor si se varsa in vena porta . Microvascularizatia bogata ocupa cea mai mare parte a mucoasei si submucoasei gastrice . Cand se produce o contractie a muscularei mucoasei apare o staza venoasa . Contractia exagerata a musculaturii gastrice sau hipertensiunea portala determina o staza submu - coasa . Hipersimpaticotomia produce ischemia mucoasei , iar parasimpatico- tomia moderata produce congestia si hiperfunctia glandelor gastrice . Troficitatea mucoasei gastrice este direct influentata de vascularizatie , de asemenea , secretiile de acid clorhidric , enzime si mucus . Abundenta vascularizatiei stomacului , mai ales la nivelul mucoasei si submucoasei , explica frecventa hemoragiilor din ulcerele gastrice si duodenale.Variatii- irigatiei peretelui faciliteaza sau intarzie cicatrizarea leziunilor ulceroase .

Inervatia stomacului este vagala si simpatica . Vagul face legatura cu hipotalamusul posterior , trunchiul cerebral si maduva . Hipotalamusul are legaturi cu hipofiza , fapt ce-i confera un rol neurohormonal . Exista deci o cale de legatura nervoasa ( simpatica si parasimpatica ) si o alta neurohor - monala , cu o veriga intermediara corticosuprarenala . Simpaticul este un inhalator al secretiei gastrice , un vasoconstrictor , cu rol ischemic al peretelui gastric . Vagul are un efect invers , accentuand secretia gastrica . El inchide sunturile si determina o vasodilatatie in plexurile mucoasei si submucoasei . Cele doua portiuni ale hipotalamusului au efecte antagoniste : hipotalamusul anterior , prin intermediul vagului , produce cresterea secretiei acide , accentueaza kinetica , fluxul sanguin si excita activitatea de regenerare a celulelor mucoasei gastrice , iar hipotalamusul posterior actioneaza prin intermediul simpaticului . El diminueaza miscarile stomacului , scade fluxul sanguin , fiind vasoconstrictor . Prin actionarea asupra hipofizei , pe veriga ACTH – ului , creste cantitatea de corzon , cu efect tardiv asupra cresterii de acid clorhidric,diminuand puterea de apararea mucoasei gastrice . Dezechilibrul dintre cele doua parti ale hipotalamusului duce la aparitia ulcerului . Acest dezechilibru poate fi generat de stimuli descendenti ( corticali ) sau stimuli ascendenti ( viscerali ) . Prin intermediul hipotalamusului se face legatura dintre stomac si mediu extern .

Stomacul prezinta 4 tunici parietale : seroasa , musculara , submucoasa

Oferta anului

Reducere 2020