Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

pagina

Introducere

1

Capitolul I. Inflatia

I.1. Scurta prezentare a fenomenului de inflatie in Rominia
3
I.2. Punctele de vedere cu privire la natura inflatiei
3
I.3. Masurarea inflatiei
5
I.4. Cauzele inflatiei
6
I.4.1. Cauze explicate de evolutia ofertei
6
I.4.2. Cauze explicate prin evolutia costurilor si a salariilor
8
I.4.3. Cauze ale inflatiei explicate de evolutia cererii
8
I.5. Efectele inflatiei
11
I.6. Politici anti-inflationiste
11

Capitolul II. Somajul

II.1. Concept si definitii
13
II.2. Definirea indicatorilor statistici ai somajului
13
II.3. Modalitati de determinare a indicatorilor somajului
15
II.4. Tipologia Somajului
15
II.5. Consecintele Somajului
19
II.6. Rata naturala a somajului
20

Capitolul III. Evolutia Inflatiei si a Somajului

III.1. Scurta prezentare a evolutiei inflatiei
22
III.2. Scurta prezentare a evolutiei ratei somajului
25
III.3. Analiza legaturilor dintre evolutia principalilor
indicatori si rata inflatiei si a somajului

27
III.4. Evolutia inflatiei in 2002-2003
36
III.5. Evolutia somajului in 2002-2003
38

Capitolul IV. Somajul si Inflatia - Conexiuni si Dependente

IV.1. Scurta prezentare a teoriei ce are la baza
legatura dintre Inflatie si Somaj

41
IV.2. Aspecte dinamice ale somajului si inflatiei
43
IV.3. Prezentarea unor modele utilizate pentru
descrierea curbei Phillips si estimarea acestor
modele pentru datele inregistrate in Rominia

45
IV.4. Previziuni pentru urmatorii 3 ani pe baza
modelelor prezentate

52

Concluzii
57

Bibliografie
60

Anexe
61

Alte date

?

Startul tranzitiei a fost mult mai dificil in Romania decat in alte state ex-socialiste central-europene. Economia era aproape integral etatizata; in formarea produsului intern brut, aportul sectorului privat era in 1989 de numai 12,8%. Sistemul de conducere, hipercentralizat si in conflict cu criteriile de rationalitate, devenise complet inert la semnalele realitatii. Realizarea productiei in unitati supradimensionate conferea economiei un grad ridicat de rigiditate. Ineficienta acesteia a fost agravata in anii '80 atat de continuarea investitiilor in ramuri puternic energointensive, cat si de stoparea influxului tehnologic occidental ca efect al politicii de rambursare anticipata fortata a datoriei externe. Slaba motivatie a muncii, dublata de politica artificiala a “ocuparii depline”, altera si mai mult competitivitatea productiei nationale.

Transformarea esentiala a economiei romanesti in deceniul trecut, care ofera sanse reale unei dezvoltari durabile in viitor, consta in deschiderea fostului sistem socio-economic autarhic catre restul lumii, in declansarea procesului de conexare a tarii noastre la noile evolutii ce se deruleaza pe plan european si mondial. Ponderea relatiilor comerciale ale Romaniei cu Uniunea Europeana a devenit majoritara, atat din punct de vedere al fluxurilor comerciale de marfuri si servicii, cat si din cel al influxurilor de investitii straine.

Începand cu studiile lui I.Fisher in 1926, Phillips in 1958, Samuelson si Solow in1960 importanta acordata ratei naturale a somajului in explicarea inflatiei a crescut considerabil, existand chiar la inceput impresia ca inflatia poate fi in intregime determinata prin prisma conexiunilor sale cu rata somajului. Cu timpul, pe masura ce cercetarile au fost aprofundate, s-a constatat ca determinarea inflatiei nu poate fi raportata numai la somaj ci la un ansamblu de factori (socuri) care influenteaza intreaga economie. Totusi, relevarea dependentei dintre inflatie si somaj, a masurii in care cei doi indicatori principali ai economiei se influenteaza reciproc in diferite circumstante ramane o problema ce va fi indelung studiata multa vreme.

Inflatia ridicata si persistenta acesteia este una din caracteristicile macroeconomice distincte ale tarilor in curs de dezvoltare. Acest fenomen a fost denumit inflatie cronica. Spre deosebire de hiperinflatie care are o durata de cateva luni, inflatia cronica se poate intinde pe mai multe decenii (asa cum se intampla in Argentina, Brazilia etc.). În acelasi timp, tarile se adapteaza inflatiei creand diferite mecanisme de indexare care tind sa perpetueze procesul inflationist.

Persistenta unei rate inalte a inflatiei a fost una din cauzele principale ale scaderii ratei investitionale, datorita cresterii riscului in cadrul mediului de afaceri romanesc (afectat de numeroase dificultati legate de instabilitatea si incoerenta legislativa si institutionala, de proliferarea birocratiei, de amplificarea economiei necontabilizate). Acelasi efect negativ l-a avut si diminuarea potentialului intern de economisire, generata de scaderea accentuata a veniturilor reale ale populatiei si nivelul ridicat al dobanzilor active. Capacitatea redusa de retehnologizare indusa de comprimarea ratei investitionale a intretinut ritmul lent al restructurarii. Ea se datoreaza si volumului relativ restrans al fluxurilor de investitii straine directe, Romania plasandu-se in grupul statelor in tranzitie cu cele mai slabe performante in acest domeniu (calculat pe locuitor, stocul investitiilor straine directe se situeaza in jurul a 240 EURO la sfarsitul anului 1999, comparativ cu 1900 in Ungaria si 1518 in Republica Ceha).

Piata muncii a fost afectata de dezechilibre, la nivelul raportului dintre populatia activa si populatia inactiva, cat si in rata de ocupare. Diminuarea populatiei ocupate in economie s-a produs indeosebi in sectorul industrial; populatia ocupata in agricultura are inca o pondere ridicata in totalul populatiei ocupate (38%). Gradul de extindere a saraciei (pragul acesteia fiind echivalat cu 60% din cheltuielile medii lunare de consum pentru un adult) a atins 33,8% din totalul populatiei (28,2% an mediu urban, respectiv 40,5% in mediu rural). Desi persista dezechilibre intre oferta si cerere pe anumite segmente ale pietei muncii, precum si un nivel inca redus al mobilitatii profesionale, resursele umane au o capacitate ridicata de adaptare la standardele pietei europene a muncii.

Slaba structurare institutionala a economiei romanesti actuale este o stare de fapt. Regasim in ea determinatii multiple asupra carora nu insistam aici, dar care au urmari asupra functionarii economiei, cele mai semnificative fiind de ordin comportamental.

Functia obiectiv a unitatilor cu capital majoritar de stat sau recent privatizate este in mod preponderent conservarea locurilor de munca si limitarea, pe cat posibil, a eroziunii inflationiste a salariilor. Absenta resurselor financiare, precaritatea pozitiei detinute pe piata si adversitatea prelungita a mediului economic in care actioneaza au indus majoritatii operatorilor de mici dimensiuni “niveluri de aspiratie” situate in zona veniturilor de subzistenta. Chiar in cazul firmelor private orientate preponderent spre maximizarea profitului se constata inclinatia puternica de a-si atinge tinta nu prin cresterea (cantitativa si calitativa) a outputului real si utilizarea cu randamente superioare a factorilor de productie, ci indeosebi prin fortarea preturilor sau operatii redistributive pe seama sectorului public. Exista, fara indoiala, si agenti economici realmente performanti, insa nu acestia “dau tonul”.

Scopul lucrarii de fata este de a estima o relatie econometrica intre rata inflatiei si rata somajului si de a evalua efectele unor evolutii sau recesiuni ale economiei asupra inflatiei. Vom incerca sa studiem relatia dintre inflatie si somaj intr-un context mai larg, adica luand in calcul si influenta altor indicatori de referinta ai economiei tarii noastre.

În continuare, lucrarea este organizata astfel: in Capitolul I si II sunt prezentate notiuni teoretice, modalitati de determinare, cauze, urmari si nu in ultimul rand modalitati de prevenire inflatiei si somajului. Capitolul III prezinta evolutia inflatiei si a ratei somajului in Romania in perioada 1991-2003 si explica corelatia dintre inflatie, somaj si un numar relevant de indicatori reprezentativi pentru economia Romaniei (PIB, Rata dobanzii, Rata salariilor, Veniturile populatiei, Cheltuielile Guvernamentale, Consumul Populatiei, Taxe etc). În Capitolul IV sunt prezentate cinci modele ce au la baza inflatia, somajul, productivitatea muncii, rata salariilor si inflatia asteptata. În finalul acestui capitol se va realiza o prognoza a inflatiei pentru urmatorii trei ani, pe baza unor scenarii de evolutie a economiei.