Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
Introducere....5
I. CONTEXTUL LITERAR - De ce nu aveam roman? 7
1. Literatura de pina la 1918......7
2. Perioada interbelica8
2.1. Polemica din presa interbelica ...........9
2.2. Romanul intre amatorism si profesionalism.........10
2.3. Toate incercarile duc la Rebreanu......11
II. REBREANU iNTRE CELE DOUA RAZBOAIE13
1. Omul Rebreanu...13
2. Rebreanu Romancierul - Poetica romanului rebrenian..............14
III. STRUCTURA NARATIVA REBRENIANA......16
Corpul sferoid
IV.CIRCULARITATEA iN ROMANUL ION........21
1. Prezentarea romanului.........21
2. Structura compozitionala de suprafata...23
* inceputul ......24
* Sfirsitul .......27
3. Structura circulara abisala - centrul catalizator........30
4. Structura ciclica temporala - timpul ciclic33
V. CIRCULARITATEA iN ROMANUL PADUREA
SPiNZURATILOR .34
1. Prezentarea romanului...........34
2. Structura circulara de suprafata............36
? Scena de inceput.37
? Scena finala - spinzuratoarea lui Apostol Bologa....40
3. Structura circulara abisala - centrul catalizator si corpul sferoid........42
4. Structura temporala in Padurea spinzuratilor ......43
VI. CIRCULARITATEA iN ROMANUL CIULEANDRA...46
1. Prezentarea romanului.........46
2. O altfel de ciclicitate.............49
VII. REBREANU - RECEPTAREA iN POSTERITATE.........54
1. Problema realismului rebrenian.............54
2. Alte receptari.......57
BIBLIOGRAFIE

Alte date

?Introducere

Aceasta lucrare abordeaza tema ciclicitatii in trei din romanele lui Liviu Rebreanu, „Ion”, „Padurea spanzuratilor” si „Ciuleandra”, axandu-se in mare parte pe o analiza din punct de vedere formal. Pe langa aspectul formal, sunt puse in discutie si elemente ce tin de structura profunda a romanelor, de continutul ideatic al acestora.

Lucrarea debuteaza cu o analiza mai larga a contextului literar si social, al perioadei anterioare lui Liviu Rebreanu si a caracteristicilor literare prin care se definea aceasta perioada. Este pus in evidenta faptul ca literatura de dinainte de Rebreanu era una slaba din punct de vedere calitativ, limitata la proza scurta, nuvelistica, romanul lipsind sau fiind slab reprezentat prin incercari esuate.

Pe fundalul unei literaturi aflate intr-un stadiu de continua cautare a formelor celor mai adecvate, operele lui Rebreanu reprezinta o altfel de literatura, aducand un stil si o specie noi, specia romanului, si anume romanul realist obiectiv, prin primul sau roman, „Ion”, aparut in 1920.

Dupa aparitia romanului „Ion”, scriitorul publica alte doua romane, de o valoare crescanda, „Padurea spanzuratilor” in 1922 si „Ciuleandra” in 1927, romane in care are loc o trecere de la stilul realist obiectiv la un stil obiectiv de factura psihologica, creatorul mutandu-si campul de analiza in planul subiectiv al interioritatii personajelor.

Toate cele trei romane sunt construite pe o structura circulara, din predilectia lui Rebreanu pentru ordonare si simetrie, structura circulara care are un rol foarte important in desfasurarea actiunii, intrucat motiveaza deznodamantul.

În aceasta lucrare, circularitatea celor trei romane este analizata minutios si pe rand, fiind disecate toate mecanismele realizarii ciclice. Schema analizei porneste de la actiunea romanului, asa cum este perceputa la o prima vedere, apoi scenele care redau simetria compozitionala de suprafata sunt analizate paralel, prin comparatie.

Dupa ce este analizata circularitatea de suprafata, analiza patrunde mai adanc, intrand in structura circulara de profunzime, romanul fiind construit in jurul centrului catalizator, mobilul ce declanseaza conflictul, centru care strange actiunea intr-un „corp sferoid”.

Obiectul analizei il reprezinta in continuare timpul ciclic, care apare ca o predilectie a scriitorului, prin intermediul caruia Rebreanu ridica dramele personajelor sale la nivelul infinitului, acestea capatand o dimensiune eterna si implicit repetabila.

Ultimul capitol este construit ca un elogiu adus lui Liviu Rebreanu de catre posteritate, elogiu alcatuit din cateva articole apartinand unor renumiti scriitori de dupa Rebreanu, chiar si din secolul curent. Aceste articole, ce sintetizeaza personalitatea impozanta si valoarea de netagaduit a operelor lui Liviu Rebreanu, tin locul oricarei incheieri conventionale.

I. CONTEXTUL LITERAR – De ce nu aveam roman?

Perioada interbelica reprezinta o perioada relevanta pentru literatura romana, trecandu-se de la literatura de inspiratie istorica si sociala de pana la 1918 la o literatura moderna, nascuta pe principiul sincronismului cu literatura universala. Sfarsitul primului Razboi Mondial aduce in plan literar o diminuare a liricului si respectiv o expansiune a epicului, a obiectivitatii realiste, eclipsand subiectivitatea romancierilor de pana la razboi, pentru care viata reala coincidea cu literatura. Amprenta lirica este astfel stearsa de catre aparitia adevaratului roman epic, romanul modern, ce va incununa literatura romana si o va reprezenta dincolo de granitele tarii.

1. Literatura de pana la 1918

Perioada literara antebelica era dominata de lirica si de nuvelistica, operele literare din aceasta perioada avand caracter preponderent istoric si social, valoarea estetica nefacandu-si simtita prezenta decat slab si abia spre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX.

Reprezentativi pentru perioada antebelica sunt poetii si scriitorii care nutreau o mare simpatie pentru taranul roman, precum G. Cosbuc, O. Goga, Al.Vlahuta, N. Iorga, Hasdeu si Duiliu Zamfirescu, scriitori care se incadrau in curentele samanatorist si poporanist, militand pentru cauza taranului inrobit si dorind intoarcerea la virtutile batranilor, la datinile stramosesti si la sat ca unic pastrator al valorilor nationale. Dintr-un acut sentiment al dezradacinarii, toti acesti poeti si scriitori incercau prin operele lor sa se faca glasul necazurilor si suferintelor indurate de tarani, fapt care facea ca aceste opere ale lor sa fie aproape in intregime lirice si melodramatice, insa lipsite de valoare estetica in sine. Desi specific poeziei ca mijloc de exprimare si de transmitere a sentimentelor si gandurilor poetilor, liricul apare insa foarte frecvent in perioada antebelica si in creatiile asa numite epice, precum nuvelele, unde liricul este reprezentat prin acel melodramatic, prin acea subiectivitate sufocanta in care sunt redate evenimentele, autorul facandu-se mereu ecoul eroilor sai lipsiti de identitate individuala.

Pe langa caracterul liric exagerat, ceea ce i se mai reproseaza literaturii din aceasta perioada este si caracterul social si istoric pronuntat al operelor, carora le lipseste cu desavarsire profunzimea psihologica a personajelor legate de planul social. Preponderenta dimensiunii sociale asupra celei psihologice este evidenta atat in « Ciocoii vechi si noi » de N. Filimon cat si in romanul ciclic al Comanestenilor. Accentul este pus mai mult pe trasaturile personajelor care ar putea forma tipologii sociale, precum « parvenitul », «inadaptabilul », si nu pe trasaturile definitorii ale personajelor care ar putea alcatui individualitati, neexistand astfel o autonomie interioara a personajului.

Personajele reprezentative ale literaturii romane din aceasta perioada sunt deci simboluri sociale care populeaza majoritatea romanelor de la sfarsitul secolului al XIX-lea si din primele decenii din secolul XX, mai exact pornind de la Eminescu si pana la romanele lui M. Sadoveanu, « Floare ofilita », « Însemnarile lui Neculai Manea », « Duduia Margareta » sau « Oamenii din luna ».

Desi romane precum « Ciocoii vechi si noi », « Mara », « Viata la tara » si « Tanase Scatiu » se bucura de valoare estetic recunoscuta, majoritatea operelor epice din perioada antebelica sunt fie strict istorice, ca « Manoil », « Elena », sau « Dan », fie prea lirice, nefiind decat « creatii subiective, in care scriitorii isi fixeaza momentele vietii si suferintii lor »,dupa cum spunea Eugen Lovinescu in « Istoria literaturii romane moderne ».

Astfel, aceste creatii literare nu sunt suficiente pentru instituirea unei traditii literare romanesti.

2. Perioada interbelica