Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
---------------------Cuprins---------------------
Denumirea titlurilor
Pagina

1. Compozitia si valoarea alimentara a grasimilor
Valoarea alimentara a grasimilor
2. Compozitia chimica a grasimilor
Grasimile din regnul animal
3. Clasificarea si sortimentul grasimilor
Plantele Olaginoase
a. Grasimile vegetale
1. Sortimentul de ulei
2. Caracteristici de calitate
Defecte posibile ale uleiului
Grasimi vegetale solide
b. Grasimile alimentare de origine animala
4. Ambalarea, marcarea, transportul si pastrarea grasimilor alimentare
5. Verificarea calitatii grasimilor
Verificarea organoleptica
Verificare calitatii uleiului comestibil
Verificarea fizico-chimica
6. Pro sau contra grasimilor?
Ce sunt grasimile hidrogenate?
Cum sa am o alimentatie naturala?
Care sunt dezavantajele uleiului rafinat?
Cum se hidrogeneaza uleiul vegetal?
Obtinere si pastrare a calitatii nutritive a uleiurilor

2
3
4
6
9
9
16
16
17
18
18
20
22
24
24
25
25
26
26
26
28
30
31

Alte date

?

GR?SIMI

1. Compozitia si valoarea alimentara a grasimilor

Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal il stocheaza in tesutul subcutan, in epiplon sau in jurul organelor interne, iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare. Din cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie, medicina, industrie.

Grasimile sunt alimente importante din punct de vedere energetic, deoarece prin ingerarea unor calitati relativ mici, organismul beneficiaza de un numar mare de calorii in comparatie cu alte alimente.

Grasimile detin o pondere de 25-35% din ratia calorica zilnica. În felul acesta se acopera nevoile energetice ale organismului si de profilaxie a unor boli.

În afara intrebuintarii alimentare a grasimilor, multe ramuri industriale folosesc ca materii prime si auxiliare diferite grasimi; astfel sunt: industria pielariei, industria produselor cosmetice, a vopselelor, etc.

Valoarea alimentara a grasimilor

Valoarea alimentara a grasimilor rezulta din compozitia lor chimica. Din punct de vedere chimic, grasimile sunt esteri ai glicerinei cu diferiti acizi grasi saturati – acid butiric , capronic, caprilic, lauric, palmitic, stearic sau acizi nesaturati – acidul linoleic, oleic. De proportia dintre acizi grasi saturati si nesaturati din grasimi depind in mod hotarator atat proprietatile cat si gradul de asimilare si valoarea biologica a grasimilor.

Astfel, alimentatia bogata in grasimi tari(de bovine, ovine), care au un continut mare de acizi saturati, face sa creasca concentratia de colesterol din sange, iar regimul in care predomina acizii grasi nesaturati(uleiul de floarea-soarelui, de porumb, de soia) are efect de reducere a colesterolului.

Continutul bogat in lipide, in vitamine(A, D, E,), gradul mare de digestibilitate(cu exceptia unturii de porc si a seului) determina valoarea alimentara ridicata a grasimilor.

Lipidele din grasimile alimentare intra in constitutia celulelor organismului, dar au si un important rol energetic (1g de grasime dezvolta in organism 9,3 klocalorii).

Consumul de grasimi trebuie sa fie rational, in raport cu nevoile energetice ale organismului. Abuzul de grasimi duce la imbolnaviri (obezitate), iar un continutul redus duce la subalimentatie.

În alcatuirea meniului, grasimile vegetale trebuie sa prezinte 50% din totalul grasimilor pentru persoanele adulte, iar pentru copii si adolescenti produsele de origine animala (unt, produse lactate) pot atinge pana la 85% din totalul alimentelor.