Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
I. INTRODUCERE
II. COMUNICAREA INTERPERSONALA EFICACE SI EFICIENTA - BAZA RELATIONARII EMPATICE A PERSONALULUI STRUCTURILOR MILITARE
II.1 DELIMITARI CONCEPTUALE
II.1.1 LOCUL COMUNICARII INTERPERSONALEIN CADRUL COMUNICARII
II.1.2 INFLUENTELE PSIHOLOGICE ALE COMUNICARII INTERPERSONALE
II.1.3 MODELUL FERESTREI LUI JOHARI IN STUDIUL COMUNICARII INTERPERSONALE
II.2 ROLUL COMUNICARII INTERPERSONALEIN CADRUL ORGANIZATIEI MILITARE
II.2.1 COMUNICAREA INTERPERSONALA CA PARTE A COMUNICARII ORGANIZATIONALE DIN STRUCTURILE MILITARE
II.2.2 COMUNICAREA INTERPERSONALA DE SUCCESIN CADRUL ORGANIZATIEI
II.2.3 COMUNICAREA INTERPERSONALAIN ACTIVITATEA LIDERULUI MILITAR
II.3 INFLUENTA STILULUI DE COMUNICARE AL LIDERULUI ASUPRA CLIMATULUI COMUNICARII ORGANIZATIONALE
II.3.1 TIPOLOGIA STILURILOR DE COMUNICARE ORGANIZATIONALE
II.3.1.1 STILUL DE TIP BLAMARE
II.3.1.2 STILUL DE TIP INFORMARE - DIRIJARE
II.3.1.3 STILUL DE TIP CONVINGERE
II.3.1.4 STILIUL DE TIP REZOLVARE DE PROBLEME
II.3.2 CLIMATUL COMUNICARII ORGANIZATIONALE
II.3.3 INFLUENTA STILULUI DE COMUNICARE ASUPRA CLIMATULUI COMUNICARII
III. COMUNICAREA DE MOTIVAREIN STRUCTURILE MILITARE
III.1 CORELATIA COMUNICARE ? CUNOASTERE - MOTIVATIE
III.2 ROLUL COMUNICARII INTERPERSONALEIN MOTIVAREA SUBORDONATILOR
III.3 MODALITATI DE MOTIVARE A SUBORDONATIILOR
IV. GESTIONAREA COMUNICARIIIN STRUCTURILE MILITARE
IV.1 POSIBILITATEA GESTIONARII COMNICARII DE CATRE COMANDANT (LIDER MILITAR)
IV.2 POSIBILITATI DE REALIZAREA A UNEI COMUNICARII OPTIMEIN STRUCTURILE MILITARE
IV.2.1 CRITRIILE DE EFICIENTA A COMUNICARII
IV.2.2 CERINTELE COMUNICARI EFICIENTE
IV.2.3 COMANDANTUL SI CERINTELE COMUNICARII OPTIME
V. STUDIU PRIVIND INFLUENTA STILULUI DE COMUNICARE ASUPRA CLIMATULUI COMUNICARIIINTR-O STRUCTURA MILITARA
V.1 TEMA STUDIULUI
V.2 OBIECTIVELE STUDIULUI
V.3 UNIVERSUL INVESTIGAT
VI. ANALIZA SI PRELUCRAREA DATELOR REZULTATEIN URMA APLICARII CHESTIONARELOR
VI.1 TESTUL DE DIAGNOSTICARE A CLIMATULUI COMUNICARII
VI.2 TESTUL STITI SA COMUNICATI ORAL
VII. CONCLUZII SI PROPUNERI REZULTATEIN URMA STUDIULUI

Alte date

?

INTRODUCERE

Comunicarea reprezinta elementul indispensabil pentru functionarea optima a oricarei colectivitati umane. Prin comunicare se realizeaza coordonarea unitara a comportamentului organizational eficace.

Studiul comunicarii interpersonale in cadrul organizatiilor a aparut din necesitatea normala de a obtine performanta.

A comunica poate inseamna a informa, a explica, a impartasi, a deroga un ordin, a convinge, a asculta, a uni si motiva pentru a actiona. Toate acestea pot avea influente asupra fiintarii organizatiilor.

Ca parte a organismului social, armata este un sistem destinat sa actioneze in situatii deosebite. Organizatia militara – in conditiile actuale - necesita o performanta de ordin comunicativ la un nivel de realizare fara precedent.

Principala solicitare la care este supusa organizatia militara este de a asigura intr-o masura din ce in ce mai mare o comunicare corespunzatoare necesitatilor carora le fac fata membrii organizatiei.

Prin comunicare se realizeaza majoritatea interactiunilor intre membrii structurilor militare. Influentele comunicarii pot fi diverse. Sub aspect functional influentele pot fi pozitive sau negative.

Sa se influenteze pozitiv relatiile interpersonale si climatul comunicarii este una din functiile comunicarii interpersonale prin care, se asigura gestionarea comunicarii.

Scopul general al comunicarii este schimbarea. Prin comunicare interpersonala membrii organizatiei militare pot sa se faca intelesi, sa se influenteze reciproc si prin aceasta actiunile care le intreprind. Prin cuvant, omul are la indemana cel mai puternic si mai comod mijloc de influentare a semenilor.

Prin comunicare se influenteaza si se transforma perceptiile, atitudinile, conduita sentimentele, starea de spirit si opiniile oamenilor si grupurilor, sa determine o unitate a punctelor de vedere si actiuni coerente.

Comunicarea influenteaza si forta conducerii. Organizatia militara are o structura ierarhica si in aceste conditii un principal factor de influenta este liderul militar.

Consideram ca in conditiile actuale, in care se necesita o performanta comunicativa deosebita pentru asigurarea unei comunicari optime si inlaturarea sau limitarea unor presiuni antropice cu efecte dezorganizante se multiplica intrebarile ce se impun si posibilele lor raspunsuri.

Care sunt aspectele procesului comunicarii interpersonale care pot afecta functionarea unor structuri militare?

Ce influente are comunicarea asupra motivatiei?

Cum se poate asigura o comunicare optima in structurile militare?

La aceste intrebari, lucrarea de fata, prin partea teoretica, cat si prin partea aplicativa a lucrarii, incearca sa le dea raspunsuri concrete, care vor ajuta la o mai buna intelegere a fenomenului studiat.

În primul capitol retin atentia asupra structurii procesului de comunicare cu influentele ce decurg din acesta pentru o comunicare eficace si eficienta in cadrul structurilor militare si asupra influentei stilului de comunicare al liderului militar asupra calitatii comunicarii.

În capitolul al doilea al lucrarii am tinut sa subliniez faptul ca succesul actiunilor depind de motivatie si prin comunicare interpersonala se poate asigura motivatia necesara indeplinirii standardelor de performanta in cadrul structurilor militare.

În capitolul al treilea atentia se focalizeaza asupra gestionarii comunicarii de catre comandant (lider militar) si posibilitatile acestuia de realizare a unei comunicari optime in structurile militare.

În partea aplicativa a lucrarii am realizat un studiu privind influenta stilului de comunicare al comandantului asupra climatului comunicarii in structurile militare.

1. Comunicarea interpersonala eficace si eficienta

- baza relationarii empatice a personalului structurilor militare

1.1. Delimitari conceptuale

1.1.1 Locul comunicarii interpersonale in cadrul comunicarii

Cuvantul „a comunica” provine din latinescul „comunis”, care semnifica incercarea de stabilire a unei comunitati, cu alte persoane prin care pot fi difuzate informatii, idei, atitudini.

Prima si cea mai raspandita forma de comunicare verbala este comunicare interpersonala. Prin comunicare interpersonala o persoana (sau un grup) interactioneaza cu o alta persoana (sau grup) fara ajutorul unui mijloc tehnic.

Comunicare interpersonala este „comunicarea dintre oameni care este nemediata de tehnologii media” [1 Tim O’ Sullivan, Conceptete fundamentale din stiintele comunicarii si studii culturale, Editura Polirom 2001, p.77 ].

Interpersonal indica un nivel particular in sistemul comunicarii. Comunicarea implica oameni care sunt angajati in procesul de comunicare. Un sistem social poate fi o singura persoana (sistemul intrapersonal) si pana la intreaga societate. Un sistem social poate fi, de exemplu, o structura militara cu membri angajati in activitati educationale, de mentenanta etc. Un sistem de comunicare este inainte de toate parte a unui sistem social.

Esenta comunicarii este schimbarea, si ea poate fi cauza sau efectul schimbarilor dintr-un sistem social. Sistemul interpersonal este circumscris sistemului comunicarii interpersonale. Sistemul interpersonal este o parte a unor sisteme de comunicare care cuprind grupuri, organizatii si societatea. Fiecare dintre aceste sisteme poate fi gandit ca avand o „cultura” proprie (cu valori, traditii si credinte culturale proprii).

Locul comunicarii interpersonale in cadrul comunicarii se observa urmatoarea reprezentare cu sfere concentrice.

Acest sistem al comunicarii interpersonale, ca parte a unor culturi mai extinse, va afecta si va fi afectat de catre grupurile, organizatia si societatea careia ii apartine. Comunicarea intrapersonala este comunicarea in si catre sine.

Comunicarea de grup este comunicarea intre membrii grupurilor si comunicarea dintre membrii grupului cu alti indivizi.

Comunicarea interumana presupune trei elemente fundamentale: un emitator (sursa), un mesaj de transmis si un receptor (destinatar), care poate fi un subordonat, un similar sau un superior. Mesajul presupune un continut al comunicarii (ce se transmite) si un mijloc de transmitere a continutului.

Lantul de evenimente care se produc atunci cand emitatorul transmite un mesaj destinatarului poate fi pus in evidenta foarte bine cu ajutorul modelului cibernetic al comunicarii (unul din modelele clasice al comunicarii), care face analogie cu un dispozitiv de comunicare intre masini capabile sa transmita si sa raspunda la semnalele primite. (Vezi anexa nr.1)

Emitatorul (sursa) este persoana care in procesul de comunicare interpersonala transmite mesajul. Pentru a adauga substanta si semnificatie mesajului, sursa trebuie sa il codifice in simboluri pe care considera ca receptorul le va intelege.

A codifica in comunicarea interpersonala, inseamna a traduce ganduri, atitudini, emotii sau sentimente in cuvinte, sunete, gesturi, mirosuri, imagini, caractere scrise, desene. Prin codificare acestea se transpun in limbaj (se produc mesaje), prin vorbe, scriere, gestica, desen. Pana in momentul codificarii, informatia nu poate fi impartasita altor persoane.

Decodificarea reprezinta actul simetric de a transpune cuvinte vorbite sau scrise, gesturi, mirosuri, imagini sau orice alte semne si semnale in emotii, sentimente, concepte, idei, atitudini, opinii si comportamente umane.

Mesajul este, deci, un depozit de simboluri asamblate si prelucrate de emitator in vederea transmiterii sale.

Un mesaj transmis de la o persoana la alta este un semnal. Constient sau inconstient, emitatorul selecteaza canalul de transmitere a mesajului, care in cazul comunicarii interpersonale de obicei este direct (fata in fata).

Receptorul (destinatarul) este persoana sau persoanele din cadrul procesului de comunicare interpersonala cu care sursa incearca sa impartaseasca informatia. Atunci cand primeste mesajul, receptorul decodeaza mental continutul si il interpreteaza.

În comunicarea interactiva, receptia unor mesaje are loc in acelasi timp in care se emit. Datorita dublei ipostaze de emitator si, totodata de receptor se poate spune ca sursa inglobeaza si intelesul decodificare. Actiunea de codificare este simultana si complementara celei de decodificare.