Pagina documente » Drept » Efectele casatoriei cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti

Cuprins

lucrare-licenta-efectele-casatoriei-cu-privire-la-relatiile-patrimoniale-dintre-soti
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-efectele-casatoriei-cu-privire-la-relatiile-patrimoniale-dintre-soti


Extras din document

Cuprins
CONSIDERATII INTRODUCTIVE 3
CAPITOLUL I
RELATIILE PATRIMONIALE DINTRE SOTI
Sectiunea I 5
Notiunea de regim matrimonial 5
Sectiunea a II-a 6
Regimul matrimonial in dreptul romin 6
Sectiunea a III-a 7
Regimul comunitatii de bunuri 7
1. Notiune si precizari 7
2. Conventiile privitoare la comunitatea de bunuri ale sotilor 8
3. Nulitatea conventiilor contrare comunitatii 9
Sectiunea a IV-a 9
Categorii de raporturi patrimoniale 9
CAPITOLUL II
BUNURILE SOTILOR
Sectiunea I 11
Notiunea si categoriile de bunuri 11
Sectiunea a II-a 12
Bunurile comune 12
1. Criterii legale pentru determinarea bunurilor comune 12
2. Notiunea de dobindire 13
3. Rata dobindirii bunurilor 14
Sectiunea a III-a 17
Modurile de dobindire a bunurilor comune 17
1. Modalitati 17
2. Exceptie 17
Sectiunea a IV-a 18
intinderea comunitatii de bunuri 18
1. Sfera bunurilor comune 18
2. Imobile comune 19
3. inscrierea proprietatii comune in cartea funciara 19
4. Cladirile construite de soti pe terenul unuia dintre ei 20
5. Constructii efectuate de soti pe terenul proprietate a ambilor soti 23
6. Cladirile construite de soti pe terenul altei persoane 24
7. Cladirile construite de sot pe un teren atribuit de stat in folosinta 26
8. Bunurile dobindite cu ajutorul creditelor 28
9. Dreptul de folosinta locativa 28
10. Bunuri cumparate cu plata in rate 30
11. Dreptul de creanta 30
12. Fructele, veniturile si productiile 31
13. Veniturile de munca 33
Sectiunea a V-a 35
Bunurile proprii 35
1. Precizari cu privire la categoriile de bunuri proprii 35
2. Analiza articolului 31 din Codul Familiei 36
3. Dovada bunurilor comune si proprii 40
CAPITOLUL III
DREPTURILE SOTILOR
Sectiunea I 44
Drepturile sotilor cu privire la bunurile comune 44
1. Comparatie intre drepturile si obligatiile sotilor in cadrul proprietatii devalmase si drepturile si obligatiile sotilor in cadrul proprietatii pe cote - parti 44
2. Actele de administrare, de folosinta si de dispozitie 45
3. Regula mandatului prezumat 46
4. Exercitarea drepturilor sotilor in cazul disparitiei ori interdictiei unuia dintre ei 48
5. Actiunea in constatare 49
Sectiunea a II-a 50
Drepturile sotilor cu privire la bunurile proprii 50
1. Aceste drepturi exista in mod egal printre soti 50
2. Actiunea in constatare 50
CAPITOLUL IV
OBLIGATIILE SOTILOR
Sectiunea I 52
1. Cazurile prevazute de articolele 32 - 34 din Codul Familiei 52
2. Urmarirea bunurilor comune 54
CAPITOLUL V
iMPARTIREA BUNURILOR COMUNE iN TIMPUL CASATORIEI
Sectiunea I 56
1. Persoanele ce pot invoca impartirea 56
2. Motivele ce pot fi invocate 57
3. Competenta de judecata 58
4. Partajul 59
5. Existenta unei condamnari 60
BIBLIOGRAFIE 62

Alte date

?Efectele casatoriei cu privire la relatiile patrimoniale dintre soti

Consideratii introductive

Familia, ca forma specifica de comunitate umana, constituie obiectul de cercetare a numeroase stiinte, fiind o realitate sociala prin care se realizeaza o comunitate de viata intre cei ce o compun.

Familia este intemeiata pe casatoria liber consimtita la baza careia se afla increderea si dragostea reciproca dintre soti, deplina egalitate in drepturi dintre barbat si femeie si unitatea dintre interesele personale si cele sociale. Constituind o uniune liber consimtita intre barbat si o femeie, casatoria are ca scop intemeierea unei familii.

Nasterea, dezvoltarea si consolidarea raporturilor de familie constituie continutul casatoriei, motivul determinant si necesar incheierii acesteia.

Familia da nastere la o serie de relatii patrimoniale intre membrii ei, care constituie baza materiala a existentei si consolidarii familiei, consecinta raporturilor personale dintre ei.

Regimul matrimonial, regulile ce conduc raporturile patrimoniale dintre soti, precum si relatiile dintre ei si tertele persoane, reflecta noile principii ce stau la baza familiei si anume egalitatea barbatului si a femeii precum si cresterea si educarea copiilor minori in bune conditii.

Astfel, Constitutia Romaniei in articolul 4 si articolul 16 consacra egalitatea in drepturi dintre femeie si barbat in toate relatiile sociale inlaturand, in acest mod, suprematia barbatului si pozitia sa juridica de veritabil „pater familias”.

Munca femeii depusa in gospodarie si pentru cresterea si educarea copiilor a fost ridicata la nivelul oricarei alte prestatii considerandu-se a fi o contributie importanta in aportul adus la consolidarea familiei.

Întrucat familia sta la baza societatii, statul trebuie sa participe in mod activ la legalizarea, normalizarea si controlul efectiv al aspectelor umane, sociale si patrimoniale prin determinarea de principii care, traduse in legi, sa asigure buna dezvoltare a relatiilor de familie. Apararea drepturilor personale si respectarea lor face ca si in cadrul casatoriei, principalul drept, cel de proprietate, sa fie acordata o atentie deosebita, sustinuta normativ. Deoarece forma de proprietate specifica casatoriei este proprietatea in devalmasie, stingerea drepturilor in cauza se face prin procesul de partaj, doar prin cateva cai si nu in orice moment, acesta fiind determinat de situatia matrimoniala a sotilor: in timpul casatoriei si numai pentru motive temeinice.

Capitolul I

Relatiile patrimoniale dintre soti

Sectiunea I

Notiunea de regim matrimonial

Dreptul familiei a reglementat raporturile patrimoniale dintre soti avand in vedere faptul ca prevederile dreptului comun cu privire la aceasta tema nu sunt suficient dezvoltate. Astfel, regimul juridic al bunurilor sotilor sau regimul matrimonial a fost definit ca reprezentand totalitatea normelor juridice ce reglementeaza relatiile dintre soti cu tertele persoane privind bunurile sotilor.

Dreptul comparat, in studierea acestei teme, a facut o clasificare a regimului matrimonial dupa mai multe criterii. Dupa criteriul izvorului, regimul matrimonial a fost stabilit a fi legal si conventional, iar dupa criteriul structurii au fost diferentiate regimurile matrimoniale de comunitate, universale sau partiale de bunuri si de separatie. [1 I. Albu, „Dreptul familiei”, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1975, p. 118]

Tinand cont de posibilitatea modificarii lor sau nu in timpul casatoriei, regimurile matrimoniale au fost clasificate ca fiind imutabile si mutabile, unii autori precizand chiar existenta regimurilor matrimoniale eclectice pe care le definesc ca fiind cele ce imbina separatia de bunuri in timpul casatoriei cu principiul comunitar ce se manifesta la desfacerea lui.

Sectiunea a II-a

Regimul matrimonial in dreptul roman

În dreptul roman, conform regimului matrimonial, sotii au bunuri comune si bunuri proprii fiecaruia dintre ei, dreptul familiei instituind, prin articolul 30 din Codul Familiei, regula generala in baza careia bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt comune.

Cu titlu de exceptie, articolul 31 din Codul Familiei, enumera limitativ categoriile de bunuri ce sunt considerate proprii fiecaruia dintre soti. Instituind ca regula generala comunitatea de bunuri ce are un caracter precumpanitor, legea pune accentul pe aceasta comunitate si nu pe separatia de bunuri care are un caracter subsidiar. [2 I. P. Filipescu, „Tratat de dreptul familiei”, Ed. All Educational, 1998, p. 44]

În determinarea regimului juridic al bunurilor sotilor trebuie sa avem in vedere atat faptul ca, in mod obisnuit, bunurile pe care sotii le dobandesc in timpul casatoriei sunt rezultatul direct sau indirect al muncii lor, cat si grija ca nici unul dintre soti, prin intrarea in casatorie, sa nu-si vada atinse drepturile pe care le avea asupra lucrurilor sale in favoarea celuilalt sot.

Sectiunea a III-a

Regimul comunitatii de bunuri

1. Notiune si precizari

Regimul comunitatii de bunuri este un regim stabilit prin lege si nu prin conventie. Astfel, in mod obligatoriu, sotii nu se pot supune unui regim matrimonial conventional in locul regimului comunitatii de bunuri.

Fiind stabilit de lege, regimul comunitatii de bunuri are un caracter obligatoriu, fiind o masura legala de ocrotire a intereselor comune ale sotilor, ale familiei, impotriva oricaror abuzuri, slabiciuni sau chiar a inexperientei. [3 I. P. Filipescu, op. cit., pg. 44]

Regimul comunitatii de bunuri se infatiseaza ca un reflex, pe plan patrimonial, al unitatii de interese ce se afla la baza familiei fiind susceptibil sa stimuleze spiritul de solidaritate in rezolvarea problemelor intre soti.

Un caracter imperativ il au si bunurile proprii fiecarui sot in asa fel incat, sub impulsul influentei unuia dintre soti, celalalt sot sa nu ajunga in situatia de a se vedea deposedat de bunurile sale. [4 A. Bacaci, „Raporturile juridice patrimoniale in dreptul familiei”, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1986, p. 17]

Astfel, sunt ocrotite eficient atat interesele comune ale sotilor, cat si interesele proprii fiecaruia dintre soti. Considerand ca rostul si utilitatea conventiilor matrimoniale au expirat, legiuitorul a abrogat prin articolul 49 din Decretul nr. 32/1954, articolele 1223-1233 din Codul Civil care permiteau conventiile civile.

2. Conventiile privitoare la comunitatea de bunuri ale sotilor

Sotii sunt liberi sa incheie orice conventii ce nu modifica in nici un fel regimul juridic legal si obligatoriu al bunurilor lor, cum ar fi conventii privind modul de administrare sau de folosinta a bunurilor lor comune.

În literatura juridica de specialitate s-a aratat, pe baza unor exemple inspirate din reglementarile altor tari, ca ar trebui recunoscute drepturile sotilor care, pe cale conventionala, ar aduce restrangere comunitatii de bunuri. Aceste opinii, cat si cele ce sustineau introducerea regimului reparatiei bunurilor au ramas izolate, triumfand in continuare prevederile legii ce nu admit un alt regim juridic decat acela care il consacra.