Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 - Fenomene psihosociale ale dezvoltarii personalitatii in adolescenta.
1.1.1 Scimbarii psihofiziologice in adolescenta.
1.1.2 Dezvoltarea gandirii morale in adolescenta. Criza adolescentei.
1.1.3 Perspectiva psihi-sociala a personalitatii.
1.2 Influenta psihosociala in determinarea comportamentului.
1.2.1 Definirea, caracterizarea si clasificarea relatiilor de influenta.
1.2.2 Mecanismele psohosociale de realizare a influentei.
1.2.3 Efectele influentei sociale.
1.3 Inteligenta emotionala in cadrul personalitatii.
1.3.1 Definirea inteligentei emotionale
1.3.2 Modele si caracteristici ale inteligentei emotionale
1.3.3 Elemenetele inteligentei emotionale
1.3.4 Profilul psihologic al persoanelor cu nuvel ridicat al inteligentei emotionale
1.3.5 Tipuri de reactii si atitudini frecvente care conduc la starii emotionale negative.
CAPITOLUL 2 -Teorii privind perioada adolescentei.
CAPITOLUL 3 - Studii si cercetarii cu privire la perioada adolscentei.
CAPITOLUL 4 - Obiectivele, ipotezele si metodologia cercetarii :
4.1 Obiectivele
4.2 Ipotezele
4.3 Metodele cerecetarii
CAPITOLUL 5 - Lotul de subiectii si desfasurarea cercetarii :
5.1 Lotul de subiectii
5.2 Desfasurarea cercetarii
CAPITOLUL 6 - Rezultatele obtinute si interpretarea datelor :
6.1 Rezultatele obtinute
6.2 Interpretarea datelor
CAPITOLUL 7 - CONCLUZII GENERALE

Alte date

?INTRODUCERE.

Adolescenta este perioada unor spectaculoase evolutii si transformari psihosomatice si psihosociale.. Este vorba de acele transformari care vor conduce treptat la cristalizarea si stabilizarea celor mai multe dintre structurile psihice ale adolescentului.

Desi traseele pe care evolueaza acest proces sunt sinuoase, complicate, presarate cu numeroase bariere si dificultati, desi procesul ca atare poate fi mai calm sau mai navalnic, cu devansari spectaculoase, dar si cu intarzieri descurajante, la sfarsitul acestui proces ne vom afla in fata prezentei unor structuri psihice bine inchegate si cu un grad mare de mobilitate.

Acum au loc dramaticele confruntari dintre comportamentele impreunate de atitudinile copilaresti si cele solicitate de noile cadre sociale in care actioneaza adolescentul si carora el trebuie sa le faca fata, dintre aspiratiile sale marete si posibilitatile inca limitate de care dispune pentru traducerea lor in fapt, din ceea ce doreste societatea de la el si ceea ce da el sau poate sa dea, dintre ceea ce cere el de la viata si ceea ce ii poate oferi viata.

Totodata, prefacerile psihice la care este supus sunt generate de nevoile si trebuintele pe care el le resimte, atat de nevoile aparute inca in pubertate, dar convertite acum sub alte forme, cat si de noile nevoi aparute la acest nivel al dezvoltarii. Nevoia de a sti a scolarului mic, convertita in nevoia de creatie a puberului, devine si mai acuta la adolescent, luand forma creatiei cu valoare sociala, nu doar subiectiva.

In primul capitol al cercetarii noastre, am prezentat caracteristicile varstei, trasformarile care au loc la aceasta varsta, mutatiile psihologice care au loc

CAPITOLUL 1

FENOMENE PSIHOSOCIALE ALE DEZVOLTARII PERSONALITATII IN ADOLESCENTA.

1.1.1Schimbari psiho-fiziologice in adolescenta

Schimbarea biologica este o componenta universala a experientei adolescentei si are implicatii asupra dezvoltarii cognitive si sociale, avand efecte directe si indirecte asupra dezvoltarii adolescentului. De exemplu, dezvoltarea pubertala poate muta adolescentul in noi roluri sociale – cum ar fi cel de partener romantic.

Pubertatea este definita ca “schimbarile biologice ale adolescentei” (Steinberg, 1996). Dezvoltarile biologice realizeaza trecerea fetelor si baietilor de la imaturitatea fizica la maturitatea biologica (Cole & Cole, 1993).

Exista cinci transformari principale la pubertate (Marshall si Steinberg):

? cresterea are loc.

? structura corporala incepe sa se modifice.

? sistemele circulator si respirator incep sa se transforme.

? caracterele sexuale primare se dezvolta.

? caracterele sexuale secundare se dezvolta.

Aproximativ pe la 12 ani, trupul este supus unor transformari. Uneori ele au loc treptat sau in socuri - este vorba de pubertate si este semnalul ca organele genitale incep sa functioneze.

Exista o serie de diferente intre transformarile fizice ale baietilor si cele ale fetelor:

Pubertatea este perioada in timpul careia se desfasoara acele transformari ale trupului care le vor permite fetelor si baietilor sa devina capabili de procreere. Aceste schimbari fiziologice intervin pe la 10-13 ani la fete, iar la baieti pe la 12-14 ani.

La fete, pieptul incepe sa se umfle, apare par sub brate si pe pubis, talia li se contureaza - sunt primele manifestari ale pubertatii.

La baieti, vocea este in schimbare, cresterea devine mai rapida, cresc perii, umerii se largesc, muschii se dezvolta. Sunt asa-numitele caractere sexuale secundare. La sfarsitul pubertatii, organele genitale ajung la maturitate. Ele sunt atunci gata pentru reproducere.

Adolescenta, situata intre copilaria propriu-zisa si varsta adulta, cu cele doua etape ale ei, marcheaza un adevarat salt in dezvoltarea somatica a copilului.

Între 10 si 18 ani masa corporala creste cu mai mult de 100%, iar inaltimea cu 27%; de asemenea, perimetrul toracic inregistreaza valori de crestere aproape duble fata de perioada precedenta.

Se produc modificari sensibile, in greutate, lungime, in perimetrul diferitelor segmente cu schimbari ale raportului dintre ele, indeosebi preadolescenta (de la 11/13 ani la 14/15 ani) este marcata de o crestere si dezvoltare impetuoasa atat sub aspect corporal extern, cat si in functiile diferitelor organe. Într-un timp relativ scurt apar elemente noi, care imprima o restructurare profunda a intregului organism al preadolescentului.

Pe la 12-13-14 ani fetele si la 14-15-16 ani baietii intra in perioada pubertatii, eveniment marcat de dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (aparitia menstruatiei la fete si a secretiei seminale la baieti, cresterea parului in regiunea pubisului si in axila, schimbarea vocii, dezvoltarea glandelor mamare la fete etc.).

Aceste fenomene fiziologice trebuie sa capete in ochii copiilor explicatia stiintifica necesara, precum si indrumarile de igiena personala, fara sa se ceeze o preocupare aparte in jurul lor. Fireste, nu vor fi neglijate rasfrangerile acestor modificari in viata psihica a tinerilor; se instaleaza o anumita curiozitate, chiar neliniste, apare atractia specifica spre sexul opus, sentimentul erotic etc. Tanarul se supune parca testului reusitei in dragoste, de care depinde temporar imaginea de sine.

Desi dezvoltarea fizica a preadolescentului este reglata de legi biologice, pot sa apara disarmonii trecatoare ale segmentelor corpului, ale organelor si sistemelor. De pilda, cresterea in inaltime se realizeaza mai ales pe seama membrelor, in vreme ce toracele si bazinul raman in urma.

De aici, infatisarea nearmonioasa a preadolescentului; mainile si picioarele lungi, pieptul cazut si ingust (corpul cu aspect de paianjen). Tot asa, musculatura corpului se dezvolta mai lent decat scheletul, imprejurare ce conditioneaza o anumita stangacie a miscarilor preadolescentului.

Acumularea atator modificari pentru care copilul nu are inca o inarmare psihica satisfacatoare creeaza o stare de alerta, o preocupare de a se inscrie in registrul normalului, de a fi ca ceilalti. Adolescentul e preocupat de aspectul corpului; cea mai mica abatere (ingrasare, bustul prea voluminos sau prea plat, nasul mai lung, cresterea exagerata in inaltime, acneea etc.), ca si dezvoltarea mai lenta a unor caractere sexuale secundare creeaza teme de framantare, insatisfactii.

Baietii sunt cu deosebire deprimati de constatarea deficitului lor morfologic, statura mica fiind uneori sursa unui complex de inferioritate. La fete produce insatisfactie de durata complexul de uratenie, pe temeiuri adesea aparente. În organizarea vietii si activitatii scolarilor de varsta mijlocie trebuie sa se evite factorii care duc la supraexcitarea sistemului nervos central sau pot induce labilitatea neurovegetativa cu simptome cardiovasculare, respectiv cefalee, algii abdominale etc.

Depistarea la timp a acestor modificari, instituirea unui sistem adecvat de munca, odihna, sport si alimentatie sub un control medico-pedagogic constituie solutii indicate pentru prevenirea imbolnavirilor.

În comparatie cu furtunoasa etapa a preadolescentei, dezvoltarea somato-psihica a adolescentului este mult mai calma, cu o vadita tendinta de echilibrare. Dupa puseul specific pubertatii, dezvoltarea fizica a adolescentului se desfasoara intr-un ritm din ce in ce mai lent, in infatisarea tanarului putem intrevedea, sub toate aspectele, chipul de mai tarziu al adultului.

Sporul de inaltime scade simtitor in comparatie cu perioada precedenta; la baieti nivelul maxim e atins intre 15-16 ani iar la fete pe la 13-14 ani. Dupa aceste momente de varf, ritmul diminueaza astfel ca spre sfarsitul perioadei el devine cu totul neinsemnat.

Elementul esential in realizarea unui corp armonios dezvoltat, mobil si puternic este musculatura. Pubertatea este momentul de diferentiere intre sexe in ceea ce priveste forta musculara. Daca se ia drept reper forta musculara maxima a barbatilor, se poate observa ca la 14 ani fetele au 50% din aceasta forta iar baietii 60%; la 18 ani forta musculara a baietilor creste pana la 90% fata de reperul amintit, in timp ce la fete, la aceeasi varsta, ea ajunge numai la 60%. Folosirea adecvata a culturii fizice imbunatateste sensibil procesul de dezvoltare.

Asistam la perfectionarea activitatii motrice sub aspectul fortei fizice, a preciziei si coordonarii miscarilor, a rezistentei la efort. Paralel, capata finete si reglajul nervos al miscarilor. În general, adolescentii sanatosi pot, in conditii normale, sa depuna efort reprezentand 70-78% din cel al adultilor, cand e vorba de baieti si de 60-70% cand ne referim la fete.

Schimbarile survenite in dinamica dezvoltarii diferitilor indici somatici se rasfrange asupra infatisarii generale a corpului adolescentului: dispare disproportia dintre trunchi si membre, creste volumul relativ al cutiei toracice si al bazinului (mai ales la fete); de asemenea se mareste craniul facial cu muschii mimicii astfel incat se definitiveaza trasaturile fetei caracteristice adultului.

Presiunea sanguina se echilibreaza pentru ca dispare disproportia dintre volumul inimii si lumenul arterelor, iar reglarea nervoasa a aparatului cardiovascular devine tot mai perfecta.