Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

C U P R I N S
Capitolul I
CONTROLUL FISCAL iN CONDITIILE ECONOMIEI DE PIATA ...........4
1.1.1 Notiuni introductive. Cadrul legal......4
1.1.2 Obiectivele controlului financiar - fiscal. ............5
1.2 Consideratii privind functiile controlului in economia de piata..5
1.3 Controlul fiscal-forma specifica de control in conditiile economiei de piata...8
Capitolul II
ORGANIZAREA SI EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR FISCAL............11
2.1 Notiuni introductive.......11
2.2 Formele controlului financiar fiscal...12
2.3 Actele de control..........13
2.4 Procedee si tehnici utilizate de organele de control..............14
Capitolul III
METODOLOGIA DE EXERCITARE A CONTROLULUI FISCAL...........17
3.1 Sistemul metodologic de control fiscal..17
3.2. Metodologia privind controlul taxei pe valoarea daugata...........19
Capitolul IV
DETERMINAREA VENITURILOR PERSOANELOR FIZICE.............26
4.1. Venituri din activitati independente......26
4.2. Organizarea evidentei contabile in partida simpla...26
Capitolul V
INTOCMIREA SI OBIECTIVELE MINIMALE ALE RAPORTULUI DE INSPECTIE FISCALA........35
5.1. Date despre inspectia fiscala.............35
5.2. Date despre contribuabil...35
5.3. Constatari fiscale............36
5.4. Alte constatari37
5.5. Discutia finala cu contribuabilul.........37
5.6. Sinteza constatarilor fiscale..............37
5.7. Anexe.........38
Capitolul VI
APLICATIE PRACTICA.....39
6.1. Avizul de inspectie fiscala.39
6.2. Ordinul de serviciu.........40
6.3. Raportul de inspectie fiscala.............41
6.4. Declaratie.....49

Alte date

?

C A P I T O L U L I

CONTROLUL FISCAL IN CONDITIILE ECONOMIEI DE PIATA

1.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE. CADRUL LEGAL

În domeniul fiscal sunt folosite mai multe actiuni care in ultima instanta se refera la asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor , taxelor si a altor venituri datorate bugetului de stat, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor locale si bugetelor institutiilor publice.

Termenul de fiscalitate e definit de dictionarul LAROUSSE astfel: “fiscalitatea reprezinta totalitatea impozitelor si taxelor, a reglementarilor de natura fiscala , precum si a aparatului fiscal, ce vin sa influienteze direct as indirect activitatea unui agent economic denumit contribuabil”

Alta notiune foarte des intalnita in literatura de specialitate este aceea de fisc, definit ca : “administratia insarcinata cu calculul si perceperea impozitelor”.

De asemenea se foloseste si termenul fiscal = care priveste fiscul, ori care apartine fiscului, privitor la fisc.

Potrivit Constitutiei Romaniei impozitele si taxele si orice venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale se stabilesc prin lege; impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele si in conditiile legii.

Drept urmare, Parlamentul, ca organ de decizie in domeniul finantelor publice , stabileste si aproba prin lege impozitele, taxele si alte venituri ale bugetului general consolidat al statului. În acelasi timp, conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor este exercitata de Guvern.

Activitatea executiva din domeniul finantelor publice implica nemijlocit si pe cea referitoare la asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor si taxelor, controlul aplicarii corecte si respectarii legislatiei fiscale, ca si de organizarea corespunzatoare a sistemului fiscal international.

Statul isi indeplineste sarcinile fiscale prin doua institutii ale autoritatii publice: Parlamentul si Guvernul. Aducerea la indeplinire a sarcinilor executive ale domeniului fiscal implica o vasta activitate de organizare, indrumare si control desfasurata atat pe plan central cat si pe intreg teritoriul tarii – ceea ce se poate realiza numai prin intermediul unor institutii ale administratiei publice de specialitate.

În mod corespunzator, aparatul fiscal, care cuprinde organe de specialitate, este organizat in cadrul institutiilor administrtiei publice. El este necesar pentru aducerea la indeplinire a sarcinilor ce decurg din activitatea fiscala a statului, legata de asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor si taxelor.

Acest aparat este organizat si functioneaza atat in plan central cat si local, in baza unor reglementari legislative si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile legale in materie fiscala.

Se poate concluziona ca, aparatul fiscal cuprinde ansamblul organelor financiare si de control ale statului, care sunt insarcinate prin lege sa asigure realizarea impunerii, urmaririi si perceperii in cuantumurile si la termenele legale a impozitelor, taxelor, fondurilor speciale si a contributiilor sociale, cu respectarea legalitatii in acest domeniu de actvitate.

Controlul, ca semnificatie generica, reprezinta acea activitate de analiza si verificare permanenta sau periodica a unei activitati in scopul de a urmari desfasurarea acesteia si de a imbunatati aspectele ei. De la un an la altul, activitatea de control fiscal devenita in prezent inspectie fiscala a suferit o serie de modificari, atat sub aspectul organizarii si functionarii cat si al metodologiei de control.

Astfel, activitatea de control a fost instituita in perioada de dupa 1990, prin Legea nr.30/1991 privind organizarea controlului financiar si a Garzii Financiare. In prezent, din punct de vedere procedural, realizarea actiunilor de inspectie fiscala presupune aplicarea prevederilor Capitolului II ale Titlului VII din Codul de procedura fiscala aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata in Monitorul Oficial nr. 560/24.01.2004. In Monitorul Oficial nr. 651/20.07.2004 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003.

Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 a fost modificata si completata prin O.G. nr. 20/2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 101/31.01.2005. La randul sau, O.G. nr. .20/2005 a fost aprobata prin Legea nr. 210/2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 580/05.07.2005.

1.2 OBIECTIVELE CONTROLULUI FINANCIAR-FISCAL

Potrivit opiniei anumitor apecialisti, asigurarea corectitudinii, exactitatii si realitatii acestor informatii constituie o problema de mare raspundere a controlului financiar-contabil.

Controlul este o necesitate obiectiva si subiectiva si in acelasi timp un mijloc de perfectionare a activitatii desfasurate, avand ca principale directii de actiune:

? mai buna organizare a activitatii in general;

? Întarirea ordinii si disciplinei la organizarea si desfasurarea activitatii economice;

? Gospodarirea cu mai mare eficienta a mijloacelor de munca,materiale si financiare;

? Identificarea operatiilor nereale, neeconomice si nelegale;

? Preintampinarea aparitiei deficientelor, neregulilor, pagubelor;

? Recuperarea daunelor pricinuite si perfectionarea activitatii viitoare.

Dupa continutul,obiectul sau sfera de cuprindere, controlul activitatii economice, ca sistem de cunoastere si actiune este structurat pe forme diferite de control, cum sunt: controlul tehnologic, controlul economic, controlul financiar, controlul calitatii produselor, controlul protectiei muncii, controlul comercial, controlul sanitar, controlul juridic etc. În stransa legatura cu contabilitatea se gaseste controlul financiar.

Controlul financiar asigura buna functionare a activitatii economice, actioneaza sistematic in vederea prevenirii abaterilor si deficienselor , cresterii eficientei, apararii patrimoniului, cunoasterii modului de respectare a legalitatii cu caracter economic si fianciar, stabilirii raspunderii pentru pagubele pricinuite.

În mod concret controlul financiar are stabilite urmatoarele obiective:

• detinerea de valori materiale si banesti sub orice forma si cu orice titlu, precum si existenta oricaror drepturi si obligatii patrimoniale fara a fi inregistrate in contabilitate;

• primirea si eliberarea din depozite a bunurilor de orice fel, fara documente justificative de intrare si iesire. Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ;

• intocmirea balantelor de verificare:Legea Contabilitatii nr.82/1991 republicata stabileste ca pentru controlul inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale, balantele de verificare se intocmesc obligatoriu cand se depun situatii financiare;

• respectarea normelor emise de Ministerul Finantelor cu privire la utilizarea si tinerea registrelor de contabilitate, si anume: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea –mare;

• respectarea normelor legale cu privire la arhivarea si pastrarea documentelor primare si contabile de sinteza, precum si la reconstituirea documentelor pierdute, distruse sau sustrase;

• respectarea normelor cu privire la inventarierea patrimoniului. Persoanele fizice ce au calitatea de comerciant si persoanele juridice au obligatia inventarierii patrimoniului cel putin o data pe an, precu si in cazul incetarii activitatii, fuzionarii sau lichidarii intreprinderii;

• respectarea prevederilor legale privind dotarea agentilor economici cu aparate de marcat electronice fiscale.

1.3 CONSIDERATII PRIVIND FUNCTIILE CONTROLULUI ÎN ECONOMIA DE PIAT?

Din analiza procesului metodologic de control financiar-contabil utilizat in prezent, ca si in practica pregatirii si executarii actiunilor de control financiar-contabil, au rezultat unele concluzii de natura pragmatica, ce permit, si in anumite cazuri chiar impun, unele modificari de ordin structural ale acestuia.

Necesitatea acestor miscari sistematice rezida in faptul ca actuala succesiune a fazelor ce alcatuiesc metodologia de control financiar-contabil nu raspunde foarte exact cerintelor de informare completa ale personalului desemnat sa exercite activitatea de verificare economico-financiara pe parcursul intregii desfasurari a acesteia.