Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE........pag. 3
Capitolul I - EXTINDEREA ACTIVITATII UNEI FIRME.............. pag. 6
1.1. Motivatia extinderii activitatii.......pag. 6
1.2. Strategii de extindere a unei activitati............ pag. 7
1.2.1. Dezvoltarea organica a firmei............ .......pag. 7
1.2.2. Aliantele strategice/firmele mixte..............pag. 7
1.2.3. Pachetul de actiuni al minoritati.pag.14
1.2.4. Pachetul de actiuni al majoritatii.... ...........pag.14
1.2.5. Fuziunile.. ...pag.14
1.2.5.1. Tehnici de realizare a unei fuziuni.............pag.15
1.2.5.2. Motivatiile pentru fuziuni.. .........pag.16
1.2.6. Achizitia totala..... ...pag.16
1.3. Prezentarea implicatiilor financiare ale extinderii activitatii..... pag.16
1.3.1. Riscul si obligatiile financiare....pag.16
1.3.2. Ordonarea prioritatilor......pag.20
Capitolul II- MANAGEMENTUL FINANCIAR CONTABIL LA SOCIETATEA
T.H.R. Marea Neagra S.A.......... .........pag.29
2.1. Prezentarea societatii.pag.29
2.1.1. Structura turistica...........pag.30
2.2. Situatia economico-financiara la data de 31.12.2005.pag.31
2.3. Analiza managementului financiar ..........pag.33
2.3.1. Analiza veniturilor hoteliere............pag.33
2.3.2. Analiza cheltuielilor hoteliere...pag.34
2.3.3. Evolutia numarului de salariati...........pag.35
2.4. Indicatori specifici activitatii turistice........... ...........pag.36
2.5. Analiza gradului de ocupare necesar (Pragul de rentabilitate)..pag.37
2.6. Prognoze si strategii de management financiar pentru 2006.......pag.38
2.6.1. Piata...pag.38
2.6.2. Oferta......pag.39
2.6.3. Cererea.....pag.41
2.6.4. Circulatia turistica.............. .......pag.43
2.6.5. Concurenta in 2006 .....pag.44
2.7. Tendinte 2006-2011...........pag.45
Capitolul III - METODE DE GENERARE A IDEILOR, SOLUTIONAREA CREATIVA A PROBLEMELOR IN MANAGEMENT.....pag.47
3.1. Metode de generare a ideilor, solutionarea creativa a problemelor in management.pag.47
3.2. Solutionarea creativa a problemelor in management ...........pag.51
3.3. Solutionarea creativa a problemelor ....pag.53
3.3.1. Analiza impactului incrucisat ........pag.53
3.3.2. Diagrama os de peste pag.54
CONCLUZII ......pag.57
Bibliografie.............pag.60

Alte date

? INTRODUCERE

Managementul financiar contabil este definit ca o functiune a carui scop consta in asigurarea permanenta a intreprinderii cu fonduri necesare, inregistrarea si evidenta calitativ-valorica a resurselor materiale si financiare si controlul cu privire la rentabilitatea operatiunilor cu aceste fonduri.

Pentru realizarea unui management financiar-contabil eficient intr-o economie de piata este necesar :

- asigurarea unei autonomii financiare a intreprinderii care presupune realizarea pe criterii economice reale a procesului de procurare a fondurilor ;

- asezarea pe noi baze a relatiilor intreprinderii cu piata financiara interna si internationala.

Extinderea este unul din cele mai importante obiective ale unei firme.

Implicatiile financiare ale cresterii sunt prezentate de o continua nevoie de finantare atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. O buna gestionare a fluxurilor de numerar va reduce necesitatea finantarii de catre actionari si de creditori a cresterii pe termen lung, iar controlul exercitat de firma asupra capitalului circulant va minimiza necesitatile de finantare pe termen scurt. Un management financiar eficient al dezvoltarii unei activitati incorporeaza ambele elemente mentionate anterior.

Managementul strategic este procesul prin care managementul se asigura ca firma (organizatia) dispune si beneficiaza de folosirea unei strategii adecvate.

In general se considera ca procesul de management strategic consta din cinci etape succesive si continue :

1. Analiza mediului

2. Stabilirea directiei in care se va indrepta firma (organizatia)

3. Conceperea strategiei

4. Implementarea strategiei

5. Controlul strategic

Managementul, ca stiinta, s-a cristalizat relativ recent, prin eforturile depuse de un mare numar de specialisti de pe intreg mapamondul, ca raspuns la stringentele necesitati ale practicii sociale. Managementul intreprinderii este abordat din multiple puncte de vedere, care adesea se deosebesc substantial intre ele.

In lucrarile de management nord americane cele mai raspandite sunt definitiile de ordin pragmatic ale managementului, de pe pozitia managerului. Spre exemplu, Reece si O’Grady definesc managementul ca fiind ‘‘procesul de coordonare a resurselor umane, informationale, fizice si financiare in vederea realizarii scopurilor organizatiei’’, iar Longenecker si Pringle il desemneaza ca fiind ‘‘procesul de obtinere si combinare a resurselor umane, financiare si fizice in vederea indeplinirii scopului primar al organizatiei- obtinerea de produse si servicii dorite de un anumit segment al societatii’’. Alte abordari insa trateaza managementul si ca o stiinta. Astfel, in cunoscuta publicatie franceza Larousse, managementul este definit ca ‘‘stiinta tehnicilor de conducere a intreprinderii’’, iar profesorii rusi Popova si Krasnopoiasa considera ca stiinta managementului se ocupa de ‘‘legile conducerii generale si de legile sintetice ale componentelor sale’’.

Din examinarea acestor definitii rezulta continutul sensibil diferit atribuit stiintei managementului intreprinderii, fiecare specialist avand in vedere doar unele elemente care constituie de fapt obiectul acestei stiinte, neindicand suficient de riguros specificul sau.

Elementele specifice stiintei managementului economic sunt deci procesele si relatiile de management, care nu trebuie confundate cu relatiile si procesele economice, ce au continut total diferit si nici cu alte componente ale firmelor, de natura economica, tehnica sau umana. Prin continut si mod de manifestare, procesele si relatiile de management prezinta o serie de trasaturi particulare ce confera acestei stiinte o pronuntata specificitate. De aceea, esenta stiintei managementului o reprezinta studiul relatiilor si proceselor de management.

Ca urmare a acestui studiu se descopera principiile, legitatile si celelalte elemente de esenta care explica continutul si dinamica managementului. Aceste legitati, ca si procesele si relatiile pe care le reflecta, cunosc o continua evolutie, de unde decurge necesitatea efortului creator de continua descifrare si actualizare, astfel incat acestea sa exprime esenta managementului in toata complexitatea sa, corespunzator conditiilor actuale si viitoare.

Avand in vedere caracterul aplicativ al acestei stiinte, un rol major in cadrul sau il detine conceperea de noi sisteme, metode, tehnici, proceduri de management al intreprinderii in ansamblul sau si ale componentelor sale majore. Elaborate pe baza studiului si proceselor de conducere si a legitatilor descoperite, elementele metodologice ale stiintei managementului reprezinta instrumentul pus la dispozitia managerilor si a colaboratorilor acestora pentru a eficientiza activitatile firmei.

Caracteristic stiintei managementului firmei este situarea, in centrul investigatiilor sale, a omului in toata complexitatea sa, ca subiect al managementului, prin prisma obiectivelor ce-i revin, in stransa interdependenta cu obiectivele, resursele si mijloacele sistemelor in care este integrat.

Efectul acestei abordari il constituie analiza multilaterala a relatiilor si proceselor de management ce se reflecta in caracterul multidisciplinar al cunostintelor manageriale subordonate direct sporirii eficientei intreprinderilor.

Managementul firmei reprezinta o componenta a stiintei managementului, de fapt cea mai dezvoltata, cunoscuta si in conditiile economiei de piata – importanta.

O ilustrare convingatoare a acestei realitati o constituie faptul ca peste jumatate din literatura mondiala de management este consacrata firmei.

O atare situatie se explica, in principal, prin doua cauze :

- firma este agentul economic de baza al fiecarei economii, principalul generator de valoare de intrebuintare, in cadrul careia isi desfasoara activitatea majoritatea populatiei ocupate in fiecare tara, indiferent de nivelul sau de dezvoltare. De aici importanta deosebita si implicatiile multiple economice, sociale, politice ale managementului firmei ;

- primele cristalizari ale stiintei managementului au avut ca obiect firma, intreprinderea, care in continuare s-a manifestat ca unul din terenurile cele mai fertile ale inovarii pe planul teoriei si practicii managementului, cu contributia directa si nemijlocita a unui mare numar de persoane ;

Pozitia pe care o detine managementul firmei in cadrul stiintei managementului, interdependentele cu celelalte componente ale sale se reflecta in dublul sau caracter, in primul rand, este o disciplina economica de sinteza. Caracterul sau economic decurge din menirea sa – cresterea eficientei conomice – din optica economica in care abordeaza problemele cu care se confrunta, din ponderea apreciabila pe care conceptele si metodele economice o au in cadrul sau, din natura economica a firmelor asupra careia se exercita. Este o stiinta economica de sinteza, intrucat preia o serie de categorii economice si de metode de la numeroase alte discipline din acest domeniu : economie politica, analiza economica, organizare, marketing, aprovizionare tehnico-materiala, finante si in al doilea rand , managementul firmei are un caracter multidisciplinar, determinat de integrarea in cadrul sau de o serie de categorii si metode sociologice, matematice, psihologice, statistice, juridice etc., folosindu-le intr-o maniera specifica, reflectare a particularitatilor relatiilor de management.

De retinut ca in ultimele decenii se manifesta o tendinta de amplificare a acestui caracter, ca urmare a fundamentarii stiintei managementului ca pe o conceptie sistemica, in conditiile dezvoltarii rapide a numeroase stiinte, ce abordeaza din variate puncte de vedere sistemele ce formeaza obiectul managementului, inclusiv firma.

CAPITOLUL I

1.1. Motivatia extinderii activitatii

? Pentru a asigura o mai buna utilizare a activelor. Multe decizii manageriale pot fi justificate din punct de vedere financiar prin acoperirea costurilor fixe generate de o productie mai mare. A instala supracapacitati de productie doar pentru a obtine comenzi aducatoare de profituri reduse este o actiune care, pe termen scurt se motiveaza in foarte putine cazuri.

? Pentru a dobandi aptitudini suplimentare sau speciale. Acestea reprezinta un motiv important pentru a asigura o gama largita, actualizata si diferentiata de produse si servicii, contribuind astfel la mentinerea cotei de piata si a fidelitatii consumatorilor fata de firma.

? Pentru a-si asigura furnizorii de materii prime si materiale si pentru a-si mentine calitatea. Constituie un motiv real de a asigura un anumit nivel al stocurilor in scopul mentinerii profitabilitatii. Acest aspect poate fi foarte important daca este nevoie, de exemplu, de componente complexe.

? Pentru a creste profitul pe o actiune. Reprezinta un motiv obisnuit, stiind ca in trecut profitul ce revenea unei actiuni era un indicator cheie de masurare a rezultatelor actiunii unei firme. Modul de lucru este urmatorul : o firma care avea un coeficient mare de capitalizare a rezultatelor cumpara o firma care avea acest coeficient mic. Datorita pretului mare, era necesara o emisiune relativ mica de actiuni pentru a realiza achizitia. Piata financiara reevalua apoi noua firma, la coeficientul cel mai mare. Este foarte clar ca pe termen scurt, toata lumea castiga. Dupa achizitie, firma cumparata trebuie sa obtina rezultate la fel de bune ca si firma care a achizitionat-o , ceea ce nu e usor de realizat.

? Pentru a utiliza capacitatea de contractare a imprumuturilor. Este un alt motiv raspandit in trecut. Existenta unui echilibru pronuntat pe piata financiara a fost perceputa in mod conventional drept un factor de risc suplimentar, acestea implicand adesea si perceperea unor dobanzi marite. Logica consta in crearea unor bunuri care sa poata fi folosite drept garantie si care sa conduca la scaderea ratei dobanzii, contribuind astfel la obtinerea unor economii tangibile in ceea ce priveste costurile financiare. Gama extraordinara de surse de finantare concurente a redus importanta folosirii acestui factor drept motivatie pentru dezvoltarea activitatii.

1.2. Strategii de extindere a unei activitati

Extinderea poate fi rezultatul aplicarii anumitor strategii :

- dezvoltarea organica a firmei ;

- aliantele strategice/firmele mixte ;

- pachetul de actiuni minoritare ;

- pachetul de actiuni majoritare ;

- fuziunile ;