Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS:
CAPITOLUL 1
PROBLEMELE ECONOMIEI GLOBALE SI POLITICA ECONOMICA
1.1. GLOBALIZAREA - FENOMEN CONTRADICTORIU
1.2. GLOBALIZAREA ECONOMICA
1.3. CORPORATIILE MULTINATIONALE
1.4. SISTEME SI POLITICI ECONOMICE COMPARATE
CAPITOLUL 2
COORDONAREA SI INTEGRAREA POLITICILOR ECONOMICE
2.1. COORDONAREA INTERNATIONALA A POLITICILOR ECONOMICE
2.2. UNIUNEA EUROPEANA SI ARMONIZAREA
POLITICILOR ECONOMICE
CAPITOLUL 3
STRATEGIA MENTINERII STABILITATII MONETAR - FINANCIARE
3.1. INSTABILITATEA SISTEMULUI MONETAR
3.2. REFORMA REGIMULUI MONETAR INTERNATIONAL
3.3. REGLEMENTAREA MISCARILOR INTERNATIONALE DE CAPITAL
CAPITOLUL 4
POLITICI MONETARE SI DE SCHIMB
4.1. OBIECTIVELE SI INSTRUMENTELE POLITICII MONETARE
4.2. POLITICA MONETARA COMUNA
4.3. POLITICILE MONETARE ALE NOILOR STATE MEMBRE
CAPITOLUL 5
POLITICI FISCAL - BUGETARE
5.1. CONTINUTUL SI ROLUL POLITICII BUGETARE
5.2. COORDONAREA POLITICILOR FISCAL-BUGETARE
5.3. Aquis-ul comunitar in domeniul financiar-bugetar
5.4. BUGETUL UNIUNII EUROPENE
CAPITOLUL 6
POLITICI COMERCIALE
6.1. GLOBALIZAREA SI POLITICILE COMERCIALE
6.2. GUVERNANTA GLOBALA A COMERTULUI
6.3. POLITICA COMERCIALA A UNIUNII EUROPENE
CAPITOLUL 7
POLITICA AGRICOLA
7.1. POLITICA AGRICOLA iN CONTEXT INTERNATIONAL
7.2. POLITICA AGRICOLA iN UNIUNEA EUROPEANA
7.3. SITUATIA ACTUALA A PAC

Alte date

?{p}

Problemele economiei globale si politica economica

{p}

Politici economice comparate

?

CAPITOLUL 1

PROBLEMELE ECONOMIEI GLOBALE SI

POLITICA ECONOMIC?

In ultimele decenii, economia mondiala a suferit transformari radicale, jocul economic fiind bulversat. De indata ce comunicatiile au devenit universale, informatiile instantanee, transporturile supersonice, s-au redus simtitor barierele geografice si diferentele culturale, s-au adancit in mod considerabil interdependentele economice. Lumea noastra s-a schimbat si tinde sa devina tot mai mult un univers al interdependentelor. Atat binefacerile cat si pericolele viitorului au un singur lucru comun: ele nu respecta frontierele nationale. Cu seductiile si sfidarile ei, globalizarea a devenit problema cea mai arzatoare a epocii noastre.

1.1. GLOBALIZAREA – FENOMEN CONTRADICTORIU

1.1.1. Logica globalizarii

Internationalizarea, globalizarea si multinationalele sunt omniprezente in viata noastra cotidiana. Multe activitati industriale se desfasoara astazi la scara globala, iar cele mai multe firme angrenate in astfel de activitati realizeaza costuri mai reduse si pot promova mai bine marca de fabrica. Multe produse sunt plimbate prin toata lumea, sunt cumparate si revandute de mai multe ori inainte de a fi consumate. Se estimeaza ca cel putin o treime din comertul mondial este un comert inter-firme. Alteori, unitatile de fabricatie sunt implantate langa piata. Sa nu mai vorbim de faptul ca multe produse si servicii sunt un fel de hibrizi : materia prima, proiectarea, fabricatia si asamblarea lor se realizeaza in tari diferite.

Totodata, s-a dezvoltat foarte mult comertul international. Dezvoltarea schimburilor si a investitiilor internationale, prin bulversarile pe care le-au introdus, a impus o redefinire a politicilor industriale si comerciale a statelor si cu deosebire o revizuire a strategiilor intreprinderilor. Internationalizarea este in fapt, in numeroase sectoare de activitate, marea miza a ultimilor ani, intreprinderile europene fiind de o talie in general inferioara in raport cu cele ale concurentelor americane si japoneze. Industria planetara se supune astazi unei logici duble. Logica nationala este o atitudine, o stare comportamentala, care considera ca piata nationala este piata principala sau exclusiva. Din contra, logica mondiala considera lumea in ansamblul ei ca piata careia se adreseaza tara de origine a firmei, necontinand decat un element al acestui ansamblu [1 Brémod J., Gélédan A, Dictionnaire économique et social , HATIER, Paris,1990, p.168-169].

Pana in anii ’60 pentru cea mai mare parte a firmelor logica nationala a fost dominanta. S-a produs apoi, odata cu dezvoltarea firmelor multinationale, o deplasare urgenta spre logica mondiala. In ultimele doua decenii, logica mondiala devine cea mai puternica: este logica intreprinderilor care nu mai au frontiere, considerandu-le pe celelalte intreprinderi ca pe niste concurenti sau parteneri indiferent de nationalitatea lor.

Productia tinde a se implanta acolo, unde costurile sunt mai reduse, fara a se preocupa de impactul global asupra cererii nationale. Logica nationala, cea a statelor, complementara si uneori antagonista este orientata spre interesul general si spre obiectivele macroeconomice. Între respectul strategiei firmelor si protectia intereselor nationale, statele trebuie sa gaseasca un echilibru just, ceea ce nu este usor de realizat. Integrarea crescanda in economia mondiala amplifica constrangerea competitivitatii.

Firmele si tarile sunt constranse sa produca cu costuri competitive, aliniate la nivelul celor de pe plan mondial, iar statele nu pot impiedica aceasta logica de delocalizare pentru a nu asista la invadarea pietei nationale cu produse fabricate altundeva mai bine, la protectia ineficientei firmelor proprii sau la dezvoltarea unui somaj masiv.

Companiile autohtone, nu numai ca nu-si mai pot permite sa ignore existenta concurentilor straini, a pietelor externe sau a surselor externe de aprovizionare, dar trebuie sa ia in considerare aparitia unor noi tehnologii, echipamente si materiale, a unor noi tehnici de organizare si comercializare. Sunt nevoite sa recunoasca ca este greu de realizat de unul singur toate acestea, ele sunt constranse sa formeze aliante strategice cu firme straine, care le pot fi furnizori, distribuitori, parteneri in domeniul tehnologiei, parteneri in cadrul unor societati mixte sau chiar concurente. Chiar si cele mai mari companii creeaza retele globale in loc sa concureze prin forte proprii pe piata mondiala. Firmele de succes din zilele noastre sunt cele care izbutesc sa puna la punct cele mai eficiente retele globale.

În noile conditii, firmele trebuie sa faca fata noilor provocari generate de socurile tehnologice, economice, financiare, energetice sau ecologice, care induc modificari structurale de mediu economic, concurential sau socio-cultural. Pietele sunt aproape toate saturate iar concurenta capata un caracter planetar. Lumea se transforma treptat intr-o entitate cu trasaturi globale, tinzand spre o piata globala si un sistem social global.

Mai mult, realitatea lumii de astazi se structureaza in alt mod: regiuni intregi, delimitate sau nu de continente se coaguleaza dupa principii care lasa tot mai mult spatiu de manevra deciziilor adoptate dupa o logica supranationala si suprastatala. Lumea globala este o lume care, ca intreg, inseamna mai mult decat suma partilor, in timp ce partile au tendinta de a imita intregul [2 Marin D., Socol C., Marinas M., Economia europeana. Prezentare sinoptica, Editura Economica, Bucuresti, 2004, p. 22 – 23 ].

1.1.2. Definirea globalizarii

Termenul de globalizare a intrat in circuitul teoretic in special in sensul de abordare globalista in domeniul economico-social, initiata de Clubul de la Roma, fondat in 1968, pentru care problematica mondiala a devenit o preocupare de referinta. De aceea, in sensul larg al notiunii, globalizarea exprima o modalitate sau un sistem de abordare si receptare pe termen larg a marilor probleme contemporane, determinate de interactiunea multiplelor procese si fenomene economice, tehnice, politice, sociale, culturale, ecologice etc. si preconizarea solutionarii lor printr-o actiune concertata a comunitatii internationale [3 Dobrota N. (Coordonator), Dictionar de economie, Editura Economica, 1999, p. 228-229].

Noile provocari, cum sunt: cresterea economica, explozia demografica, subdezvoltarea, alimentatia, poluarea, echilibrul ecologic, proliferarea armelor de distrugere in masa, terorismul international, etc. nu mai pot fi rezolvate prin actiuni nationale sau chiar internationale.

Poate cea mai cuprinzatoare definitie a procesului globalizarii este cea indusa de cunoscuta sintagma a „satului planetar” („global village”), prin care Marshall McLuhan surprindea acum cateva decenii esenta fenomenului din zilele noastre:

? tehnologii ale informatiei care ne pun mai rapid si mai des in legatura unii cu altii,

? comprimarea distantei prin noi tehnologii,

? interconectarea si cresterea dependentelor reciproce,

? integrarea pietelor financiare si de capital,

? internationalizarea (globalizarea) crescanda a productiei prin intermediul firmelor transnationale,

? aparitia unor fenomene planetare care necesita abordari globale (protectia mediului inconjurator, protejarea surselor de apa potabila, migrarea masiva ilegala cauzata de saracie si de conflicte interetnice si militare, internationalizarea crimei organizate si a terorismului international),

Este vorba deci de raspandirea de comportamente ce exprima rationalitatea unui homo oeconomicus ce nu cunoaste frontiere si sentimente locale, facandu-si aparitia homo globalus.

Extinderea procesului de globalizare a avut loc pe fondul a doua procese ale deceniilor trecute: a) caderea sistemului comunist si extinderea geografica a sistemelor bazate pe economia de piata; b) reformele de natura neoliberala care au avut loc in tarile Europei Occidentale, indeosebi in Marea Britanie, in America Latina si in Asia Sud-Estica.

Cauzele principale ale globalizarii sunt de natura:

? tehnologica;

? politica;

? economica.

Acestea au declansat un proces in care distanta geografica a devenit un factor neesential in stabilirea si sustinerea legaturilor transfrontaliere, a relatiilor economice, politice si socioculturale internationale pe care le numim globalizare.

Vectorii globalizarii sunt:

? inovatia tehnologica, mai ales tehnologia de informare si comunicare care are un asemenea impact asupra mobilitatii si comunicarii, incat „ revolutia tehnologica” implica si o avansare clara de la capitalismul industrial catre o conceptie (si o realitate) postindustriala a relatiilor economice;

? hegemonia ideologiei neoliberale, legata de triumful ideologiei economiei de piata, a societatii de consum, curent global in care democratia este considerata sora cu economia de piata, impreuna formand o echipa castigatoare.

Caracteristicile curentului globalizarii cuprind:

? internationalizarea productiei;

? noua diviziune internationala a muncii;

? noile miscari migratoare dinspre Sud spre Nord;