Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

PLANUL LUCRARII:
CAP.I CONSIDERATII GENERALE
SECT. 1 OFICIALITATEA PROCESULUI PENAL
SECT. 2 PUNEREA IN EXECUTARE A HOTARARILOR
JUDECATORESTI PENALE - ULTIMA FAZA A
PROCESULUI
I.2.1 Specificul activitatii
I.2.2 Structura si limitele fazei de executare a hotararilor penale
SECT. 3 PRINCIPIILE SPECIFICE FAZEI DE PUNERE IN
EXECUTARE
I.3.1 Enumerarea si continutul principiilor specifice
fazei de punere in executare
I.3.2 Elemente definitorii ale fazei de punere in exe-
cutare. Legalitatea si oficialitatea
CAP.II CONDITII NECESARE PUNERII IN EXECUTARE
A HOTARARILOR PENALE DEFINITIVE
SECT. 1 CARACTERUL EXECUTORIU AL HOTARARILOR
PENALE
II.1.1 Hotarari executorii
II.1.2 Momentul ramanerii definitive a hotararilor
judecatoresti penale
II.1.3 Efectele hotararii definitive. Autoritatea de
lucru judecat
SECT. 2 ALTE ASPECTE CE CONDITIONEAZA PUNERE
IN EXECUTARE A HOTARARILOR PENALE
CAP.III AUTORITATILE IMPLICATE IN PUNEREA IN
EXECUTARE A HOTARARILOR PENALE
SECT. 1 ORGANELE COMPETENTE SA PUNA IN EXECU-
TARE HOTARARILE PENALE DEFINITIVE
III.1.3 Instanta de executare - determinarea si atri-
butiile instantei
III.1.2 Judecatorul delegate
III.1.3 Categorii de organe si subiecti procesuali ai
punerii in executare a hotararilor penale
SECT. 2 SUPRAVEGHEREA EXERCITATA DE MINISTE-
RUL PUBLIC IN VECHEA REGLEMENTARE
CAP.IV MODALITATI DE PUNERE A HOTARARILOR
PENALE DEFINITIVE
SECT. 1 PUNEREA IN EXECUTARE A PEDEPSELOR
IV.1.1 Pedepsele in noul Cod penal
IV.1.2 Punerea in executare a pedepselor principale
IV.1.3 Punerea in executare a pedepselor complemen-
tare
SECT. 2 PUNEREA IN EXECUTARE A MASURILOR DE
SIGURANTA
IV.2.1 Punerea in executare a obligarii la tratament
medical
IV.2.2 Punerea in executare a internarii medicale
IV.2.3 Punerea in executare a masurii de siguranta a
interzicerii unei functii sau profesii
IV.2.4 Punerea in executare a masurii de siguranta a
interzicerii de a se afla in anumite localitati
IV.2.5 Executarea expulzarii
IV.2.6 Executarea confiscarii speciale
IV.2.7 Executarea interdictiei de a reveni in locuinta
familiei pe o perioada determinata
IV.2.8 Revocarea masurilor de siguranta
SECT. 3 PUNEREA IN EXECUTAREA A DISPOZITIILOR
PRIVIND INLOCUIREA RASPUNDERII PENALE
SI A CELOR PRIN CARE S-AU APLICAT SANCTIU
NILE PREVAZUTE IN ART.181 DIN CODUL PENAL
IV.3.1 Punerea in executare a dispozitiilor privind
inlocuirea raspunderii penale
IV.3.2 Punerea in executare a dispozitiilor prin care
s-au aplicat sanctiunile prevazute in art.181
C.pen
SECT. 4 PUNEREA IN EXECUTARE A AMENZILOR
JUDICIARE SI A CHELTUIELILOR JUDICIA-
RE AVANSATE DE STAT
IV.4.1 Punerea in executare a amenzilor judiciare
IV.4.2 Punerea in executare a cheltuielilor judiciare
avansate de stat
SECT. 5 PUNEREA IN EXECUTARE A DISPOZITIILOR
CIVILE DIN HOTARARILE PENALE
IV.5.1 Restituirea lucrurilor si valorificarea celor
neridicate
IV.5.2 Inscrisurile declarate false
IV.5.3 Despagubirile civile si cheltuielile judiciare
CAP.V PROCEDURILE DE REZOLVARE A INCIDENTE-
LOR IVITE IN CURSUL EXECUTARII HOTARA-
RILOR PENALE DEFINITIVE
SECT. 1 CADRUL PROCEDURAL IN CARE SE REZOLVA
INCIDENTELE LA EXECUTARE
V.1.1 Incidentele posibile la executarea hotararilor
penale definitive
V.1.2 Natura juridica a procedurilor privind executa-
rea
SECT. 2 SCHIMBARI IN EXECUTAREA UNOR HOTARA-
RARI
SECT. 3 AMANAREA SI INTRERUPEREA EXECUTARII
PEDEPSEI INCHISORII SAU A DETENTIUNII PE
VIATA
V.3.1 Amanarea executarii pedepsei inchisorii sau a
detentiunii pe viata
V.3.2 Intreruperea executarii pedepsei inchisorii sau a
detentiunii pe viata
SECT. 4 INLATURAREA SAU MODIFICAREA PEDEPSE-
LOR
V.4.1 Intervenirea unei legi penale noi
V.4.2 Amnistia si gratierea
SECT. 5 DISPOZITII COMUNE PRIVIND REZOLVAREA
INCIDENTELOR PRIVIND EXECUTAREA PE-
DEPSELOR
V.5.1 Masuri premergatoare sedintei de judecata
V.5.2 Procedura de judecata
SECT. 6 CONTESTATIA LA EXECUTARE
V.6.1 Natura juridica a contestatiei la executare
V.6.2 Cazurile de contestatie la executare
V.6.3 Competenta
V.6.4 Procedura de solutionare
V.6.5 Contestatia privitoare la dispozitiile civile si
amenzile judiciare

Alte date

?

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE

SECT. 1 OFICIALITATEA PROCESULUI PENAL

Potrivit art.1/ C.pr.pen., infaptuirea justitiei penale in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese deduse judecatii, se realizeaza prin obligatia pe care o au organele judiciare de a incepe si desfasura activitatea procesual penala din proprie initiativa chiar si atunci cand sunt lezate interesele unor persoane fizice sau juridice care nu isi manifesta dorinta, independent de vointa acestora sau a reprezentantilor lor cu exceptia cazurilor in care actiunea penala se pune in miscare sau se exercita la plangerea prealabila a partii vatamate. Aceasta obligatie o au si organele de cercetare penala si pentru toate organele judiciare este inscrisa in art.2 alin.2 al Codului de procedura penala in urmatoarea formulare: “Actele necesare procesului penal se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel.” [1 Gh. Nistoreanu, Adrian Stefan Tulbure, Mihai Apetrei, Laurentiu Nae, Manual de drept procesual penal, Edit. Europa Nova, Bucuresti, 1999, pag.22.]

Intrucat intreaga activitate procesual penala se desfasoara din oficiu, ca obligatie a organelor judiciare, acest principiu, mai poarta si denumirea de principiul obligativitatii pornirii si desfasurarii procesului penal. [2 Gr. Gr. Theodoru, Tudor Plaesu, Drept procesual penal, Parte speciala, Univ. “Al. I. Cuza”, Iasi, 1987. ]

Se aprecieaza ca datele necesare desfasurarii procesului penal sunt in primul rand insesi actele procesului, adica actele procesuale care dinamizeaza desfasurarea procesului penal si actele procesuale care sunt efectuate pentru aducerea la indeplinire a continutului dispozitiv al acestor acte. [3 V. Dongoroz, S. Kahane, G. Antoniu, C. Bulai, N. Iliescu, R. Stanoiu, Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman, Parte speciala, vol. VI, editia a II a, Edit. Academiei Romane, Edit. All Beck, Bucuresti, 2003, pag. 43.]

Exemplificam cateva acte mai importante: organele de cercetare penala au obligatia de a se sesiza din oficiu despre savarsirea unei infractiuni (art.221/ C.pr.pen.), de a incepe urmarirea penala (art.228) si de a efectua cercetarea penala (art.232), de a face propuneri concrete procurorului pentru luarea masurilor preventive si rezolvarea cauzei (art.146, 156, 256, 258), obligatia pentru procuror de a dispune trimiterea in judecata a persoanei vinovate de savarsirea unei infractiuni (art.262), obligatia instantei de fond sau a instantei corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere, de a proceda la judecarea si solutionarea propunerii de prelungire a duratei arestarii (art.155, 159), a instantei de fond, de a proceda la judecarea si solutionarea cauzei (art.313, 321, 354), obligatia instantei sesizate cu o cale de atac ordinara de a judeca si solutiona cauza (art.375, 377, 379) si, in cele din urma, obligatia primei instante de a pune in executare hotararea penala definitiva (art.418, 420, 426, 429, 440, 442). [4 Gh. Nistoreanu s.a. , op.cit., pag. 23.]

Actiunea principiului oficialitatii prin dispozitia finala a art.2 alin.2 este limitata de cazurile prevazute de lege, care trebuie interpretate restrictiv. Rezerva [5 Gr. Gr. Theodoru, T. Plaesu, op. cit., pag. 47.] se refera la acele situatii in care legea opreste organele judiciare sa isi exercite atributiile in lipsa unei manifestari de vointa din partea persoanei sau organului considerat de lege ca interesat in tragerea la raspundere penala [6 In prima categorie se includ urmatoarele situatii: lipsa plangerii prealabile a persoanei vatamate, cand legea conditioneaza punerea in miscare a actiunii penale de o asemenea plangere (art. 131 C. pen.), lipsa sesizarii organului competent al cailor ferate (art. 274 alin. 1 si art. 275 alin. C. pen.), in lipsa autorizatiei prealabile a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (art. 5 C. pen.) ori in lipsa dorintei exprimate de guvernul strain (art. 171 C. pen.). Alte situatii sunt prevazute de Constitutia Romaniei.

In categoria situatiilor care interzic continuarea procesului penal sunt :

-- persoana vatamata si-a retras plangerea prealabila (art. 131 alin. 2 C. pen.)

-- persoana vatamata s-a impacat cu invinuitul sau inculpatul (art. 132 alin. 2 C. pen.).].

Aceste limitari de la aplicarea principiului oficialitatii se explica prin necesitatea proteguirii unor interese ale unor persoane ce trebuie sa aiba posibilitatea de a dispune asupra actiunii penale cand au suferit atingeri ale propriei persoane, de a evita actiunile sicanatorii si pentru a se da posibilitatea folosirii in unele sectoare (caile ferate si fortele armate) a unor mijloace extrapenale pentru restabilirea ordinii si disciplinei.

Mai mult, desi in procesul civil opereaza principiul disponibilitatii, in latura civila a procesului penal, in cazul in care s-au adus prejudicii unor persoane lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, actiunea civila se porneste si se exercita din oficiu (art.17 C.pr.pen.).

Principiul oficialitatii este strans legat de principiul legalitatii procesului penal care ii determina limitele si se afla intr-o stransa interdependenta si interactiune cu principiile rolului activ, aflarea adevarului, garantarea dreptului de aparare si prezumtia de nevinovatie, prin aplicarea acestuia fiind garantata si realizarea celor din urma. [7Gh. Nistoreanu s.a. , op.cit., pag. 24.]

SECT. 2 PUNEREA IN EXECUTARE A HOTARARILOR JUDECATORESTI PENALE – ULTIMA FAZA A PROCESULUI PENAL

I.2.1 SPECIFICUL ACTIVITATII

Fazele procesului penal sunt urmarirea, judecata si punerea in executare a hotararilor judecatoresti, fiecare dintre aceste faze avand structura, limitele si elementele sale definitorii.

Dispozitiile unei hotarari penale, oricat de temeinice si juste ar fi ele, ar avea o valoare pur formala si ar ramane neluate in seama, daca nu s-ar prevedea prin lege mijloace si masuri de executare a ceea ce a hotarat instanta de judecata. Pronuntarea hotararii penale definitive pune capat conflictului de ordin penal si civil nascut din savarsirea infractiunii, dar nu infaptuieste prin ea insasi sanctiunile de drept penal si reparatiile civile. Mai este necesar ca cei carora li s-a aplicat o sanctiune de drept penal sau civil sa fie constransi sa indeplineasca ceea ce instantele penale au hotarat: sa suporte efectiv sanctiunile aplicate si consecintele acestora. Numai astfel sanctiunea de drept penal va avea, represiv si preventiv, o influenta reala asupra condamnatului sau va inlatura efectiv starea de pericol care a atras aplicarea unei masuri de siguranta. In acelasi timp va spori si efectul exemplaritatii, creand si intarind in constiinta membrilor colectivitatii ideea ca nimeni nu se poate sustrage de la executarea pedepsei. Asadar, numai in acest fel repararea vatamarii cauzate prin infractiune va constitui o reala dezdaunare a persoanei vatamate. [8 V. Dongoroz s.a., op. cit., pag. 299.]

Executarea hotararilor penale implica indeplinirea unui complex de acte successive si coordonate, care sunt efectuate de organe si subiecti procesuali in vederea realizarii complete a ceea ce s-a decis de catre instanta de judecata prin hotararea penala. [9 Idem, ibidem, pag. 302.]

Aceasta activitate se particularizeaza prin aceea ca se desfasoara cu participarea nu numai a organelor judiciare (sistemul judiciar) ori numai a organelor administrative (sistemul administrativ), ci cu participarea ambelor categorii de organe (sistemul mixt).

O alta particularitate a activitatii procesuale din faza executarii este si aceea ca se desfasoara dupa solutionarea prin hotarare definitiva a conflictului de drept penal. In materia penala nu exista posibilitatea unei executii provizorii cu privire la fondul cauzei penale (ca in dreptul civil). Posibilitatea executarii imediate a unor incheieri susceptibile de a fi atacate cu recurs nu priveste raportul procesual principal ci unele raporturi derivate (adiacente).

Se impune subliniat faptul ca nu trebuie confundat momentul cand hotararea a ramas definitiva si a devenit executorie cu momentul epuizarii activitatii procesuale; daca, in genere, aceste momente coincid, de multe ori ele sunt diferite. De exemplu, un inculpat declara peste termen apel impotriva hotararii de condamnare, caz in care activitatea procesuala va continua prin judecarea acestui apel; hotararea atacata este insa ramasa definitiva ex tunc (in momentul cand a expirat termenul de recurs), si deci executorie, apelul facut peste termen neavand efect suspensiv (art.364 si 365 C.pr.pen.).

In sfarsit, specific activitatii de executare este si faptul ca ea se desfasoara in cadrul unui raport procesual propriu, denumit raport procesual de executare, care ia nastere dupa rezolvarea prin hotararea definitiva a conflictului procesual principal. [10 V. Dongoroz s.a., op. cit., pag. 302- 303.]

I.2.2 STRUCTURA SI LIMITELE FAZEI DE EXECUTARE A HOTARARILOR PENALE

Faza procesuala a punerii in executare se plaseaza dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti penale si potrivit art.419 C.pr.pen. debuteaza prin primele activitati judiciare pe care le intreprinde la instanta de executare judecatorul delegat cu efectuarea punerii in executare. [11 Procesul se afla in faza punerii in executare si cand dupa ramanerea definitiva a hotararii, condamnatul introduce o cerere de amanare a executarii pedepsei inchisorii (art. 453), chiar daca judecatorul delegat nu a intreprins in cauza inca nici un act concret de punere in executare.]

Punerea in executare a hotararilor penale, ca faza a procesului penal, a nascut in literatura de specialitate o serie de controverse chiar in legatura cu apartenenta sa la ramura de drept a procedurii penale.

Au existat opinii potrivit carora intreaga reglementare care priveste executarea hotararilor penale face obiectul unei ramuri autonome de drept -- drept penal executiv [12 Traian Pop, Drept procesual penal, vol. IV, Parte generala, Tipografia Nationala S.A. Cluj, 1948, pag. 3.].

Autorii contemporani au apreciat ca punerea in executare este o faza a procesului penal, ea reprezentand o etapa necesara realizarii scopului procesului penal, fara de care acest scop nu poate fi atins. In aceasta opinie se sustine ca fac parte din faza punerii in executare numai o parte din activitatile legate de executarea hotararilor si anume, numai cele ce pun in aplicare hotararea. [13 Ion Neagu, Tratat de procedura penala, Editura Pro, Bucuresti, 1997, pag. 646. In acelasi sens – Nicolae Volonciu, Tratat de procedura penala, Parte speciala, vol. II, Editura. Paideia, Bucuresti, 1994, pag. 377. ] Din faza punerii in executare fac parte numai acele activitati care declanseaza inceputul executarii, deosebindu-se astfel activitatea de executare a pedepsei de activitatea de punere a ei in aplicare. Ne raliem acestui punct de vedere precizand ca, pe de alta parte, din interpretarea textului art.1 al Codului de procedura penala, care reglementeaza scopul procesului penal, rezulta ca legiuitorul a raportat realizarea acestui scop la momentul pedepsei si nu la cel al condamnarii. Iar in atingerea acestui moment, ce implineste vointa legii, este nevoie, logic, de faza punerii in executare a hotararilor penale. [14 Gh. Nistoreanu s.a. op.cit. pag. 280.]

In timp ce reglementarea punerii in executare a hotararilor penale cade sub incidenta exclusiva a normelor dreptului procesual penal, executarea propriu-zisa a sanctiunii penale cade sub incidenta normelor de drept substantial, norme cuprinse atat in Codul penal, cat si in Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, modificata prin Legea nr. 7/1973 publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 49, din 6 aprilie 1973. In 28 iunie 2004 a fost adoptata Legea nr. 294/ 2004 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Aceasta va intra in vigoare la data intrarii in vigoare a noului Cod penal, data la care se abroga Legea nr. 23/ 1969 cu modificarile si completarile ulterioare.

Autonomia fazei punerii in executare a hotararilor penale este marcata si prin prezenta in cadrul raporturilor juridice procesuale a anumitor subiecti care nu pot fi intalniti in raportul de executare.Subiectul prezent in orice raport juridic de punere in executare este instanta de executare (art. 418), in timp ce in raportul juridic de executare instanta nu apare ca subiect (eventual apare in masura in care rezolva unele incidente privind executarea sanctiunilor penale).

Faza punerii in executare a hotararilor penale se caracterizeaza si prin aceea ca este alcatuita din acte procesuale si acte procedurale proprii, care nu pot fi intalnite in celelalte faze ale procesului penal si nici in cadrul executarii propriu-zise a sanctiunii penale.

Astfel pot fi considerate acte specifice acestei faze a procesului penal : emiterea ordinului de arestare si detinere in vederea executarii pedepsei inchisorii, dispozitiile pe care instanta le da prin judecatorul delegat cu privire la punerea in executare a pedepsei inchisorii la locul de munca etc. Sunt acte procedurale proprii fazei procesului penal de care ne ocupam, intre altele, emiterea mandatelor de executare a pedepsei inchisorii, emiterea unor copii de pe dispozitivul hotararii penale ce se pune in executare etc. [15 I. Neagu, op. cit., pag. 646.]