Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL I
SCRISUL CA OBIECT DE CERCETARE CRIMINALISTICA
SECTIUNEA a 1-a: CONSIDERATII GENERALE
SECTIUNEA a 2-a: CONTINUTUL NOTIUNII DE SCRIS IN CRIMINALISTICA
1. Definirea notiunii de scris in criminalistica
2. Scrisul ca mijloc de identitate criminalistica
3. Forme de manifestare ale scrisurilor expertizate
SECTIUNEA a 3-a: DIFERENTIEREA EXPERTIZEI CRIMINALISTICE A SCRISULUI DE ALTE GENURI DE EXAMINARE
1. Examinarea tehnica a actelor
2. Grafologia
SECTIUNEA a 4-a :BAZELE STIINTIFICE ALE IDENTIFICARII PERSOANEI DUPA SCRIS
1. Mecanismele fiziologice ale executarii scrisului
2. Individualitatea scrisului
3. Stabilirea relativa a scrisului
3.1.Modificari survenite in cursul evolutiei scrisului
3.2.Modificari datorate starii psihosomatice a scriptorului
3.3.Modificari realizate din conducerea miinii de o alta persoana
3.4.Modificari produse de starea de ebrietate
3.5.Modificari cauzate de starea unor organe care participa la executia scrisului
3.6.Modificari determinate de cauzele de moment
3.7.Modificarea intentionata a scrisului
CAPITOLUL II
CERCETAREA CRIMINALISTICA A ACTELOR SCRISE SI A SEMNATURILOR
SECTIUNEA a 1-a:STABILIREA MATERIALULUI SUPORT AL ACTELOR SI SUBSTANTEI CU CARE AU FOST SCRISE
1. Materialul suport pentru intocmirea actului scris
2. Notiunea de fals si formele acestuia
SECTIUNEA a 2-a: STABILIREA FALSULUI IN ACTE
1. Actul scris ca obiect de materializare a falsului
2. Notiunea de fals si formele acestuia
2.1. Falsul prin inlaturare de text
2.2. Falsul prin acoperire de text
2.3. Falsul prin adaugare de text
2.4. Falsul prin contrafacerea scrisului
SECTIUNEA a 3-a :SEMNATURA CA OBIECT AL CERCETARILOR CRIMINALISTICE
SECTIUNEA a 4-a:EXAMINAREA SEPARATA SI COMPARATIVA A SEMNATURILOR
1.Examinarea separata a semnaturilor
2.Examinarea comparativa a semnaturilor
SECTIUNEA a 5-a: IDENTIFICAREA SEMNATURILOR FALSE
1. Semnaturile false prin copiere
2. Semnaturile false prin imitatie
2.1.Falsificate prin imitatie servila
2.2.Falsificate prin imitatie libera
2.3.Falsificate prin imitare dupa executari prealabile
2.4.Falsificate prin imitatie din memorie
3.Semnaturi falsificate prin executarea din fantezie
CAPITOLUL III
CARACTERISTICI DE IDENTIFICARE A SCRISULUI
SECTIUNEA a 1-a:CARACTERISTICI GENERALE ALE SCRISULUI
1. Caracteristici ale limbajului
2. Caracteristici ale configuratiei
3. Caracteristici ale formei si miscarii
SECTIUNEA a 2-a:CARACTERISTICI PARTICULARE ALE SCRISULUI
1. Constructia semnelor grafice
2. Numarul elementelor constructive
3. Forma elementelor constructive
4. Directia miscarilor de executie a elementelor constructive
5. Modul de incepere a semnelor grafice
6. Modul de finalizare a semnelor grafice
7. Legarea semnelor grafice si a elementelor lor
8. Dimensiunea semnelor grafice si a elementelor lor
9. Modul de repartizare a presiunii
10. Modul de scriere a unor semne grafice separate
11. Modul de scriere a unor mentiuni
CAPITOLUL IV
EXAMINAREA COMPARATIVA A CARACTERISTICILOR SCRISULUI
SECTIUNEA a 1-a:METODA DE CERCETARE CRIMINALISTICA A SCRISULUI
SECTIUNEA a 2-a: MATERIALELE DE COMPARATIE
1. Piesele preconstituite
2. Piesele scrise la cerere
SECTIUNEA a 3-a: FAZELE CERCETARII CRIMINALISTICE A SCRISULUI
1. Cercetarea prealabila
2. Analiza separata
3. Examenul comparativ
4. Finalizarea cercetarii comparative a scrisului
SECTIUNEA a 4-a:APRECIEREA CARACTERISTICILOR SCRISULUI SI FORMULAREA CONCLUZIILOR
1. Determinarea valorii identificatoare a caracteristicilor grafice
2. Evaluarea rezultatelor examinarii comparative a scrisurilor
3. Concluziile examinarii comparative a scrisurilor
3.1.Concluziile categorice
3.2.Concluziile de probabilitate
3.3.Imposibilitatea rezolvarii problemei
3.4.Aprecierea raportului de expertiza de organul judiciar
3.5.Dispunerea si interpretarea noii expertize
3.6.Dreptul celui caruia i s-a incredintat efectuarea expertizei de a cunoaste materialele cauzei.Limitele in care pot fi cunoscute.
CAPITOLUL V
VALOAREA SI LIMITELE EXPERTIZEI GRAFICE

Alte date

?{p}

{p}

?CAPITOLUL I

SCRISUL CA OBIECT DE CERCETARE CRIMINALISTIC?

SECTIUNEA a 1-a: CONSIDERATII GENERALE

In activitatea justitiei de prevenire si combatere a criminalitati,un loc deosebit il ocupa identificarea infractorilor, determinarea vinovatiei lor si aplicarea pedepselor prevazute de legea penala.

Unul dintre mijloacele prin care se poate stabilii adevarul, il constituie expertiza judiciara alaturi de expertiza medico-legala, psihiatrica, tehnica, etc., expertiza criminalistica contribuie la cercetarea stiintifica a probelor materiale, in principal prin identificarea persoanelor si obiectelor.

Statistica laboratoarelor de criminalistica arata ca ponderea cea mai mare o are expertiza scrisului, cunoscuta in mod curent sub denumirea de ,,expertiza grafica”.

Frecventa mare cu care se apeleaza la cercetarea scrisului se explica prin faptul ca inscrisurile sunt admise ca mijloc de proba in justitie “daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului”( art.89 c.p.p. ).

“Aria inscrisurilor ce contribuie, direct sau indirect, la descoperirea si tragerea la raspundere penala a celor vinovati este infinita: acte si insemnari personale pierdute la locul comiterii faptei ( omoruri, furturi, talharii, loviri, violuri, etc.), ori acte apartinand victimei gasite la faptuitori, scrisori anonime cu caracter calomnios sau de amenintare, scrisori care insotesc trimiterea otravii ( intr-un caz otrava era recomandata drept medicament si chiar a fost ingerata de victima), scrisori lasate de sinucigasi ( reale sau false ,urmarind ascunderea unui omor,etc.). Dat fiind ca aproape intotdeauna aceste dovezi sunt contestate de acuzatii, utilizarea valorificarii posibilitatilor oferite de analiza stiintifica a scrisului se impune de la sine” [1 Lucian Ionescu , Expertiza criminalistica a scrisului,Ed.Junimea ,Iasi,1973,pag 7-10

].

Campul de aplicabilitate a cercetarii scrisului este foarte vast. Amintim in acest sens faptul ca de multe ori se recurge la cunostintele de specialitate ale expertilor criminalisti in scopul elucidarii unor probleme cu privire la originalitatea sau descifrarea manuscriselor cu valoare istorica sau literara cat si la verificarea autenticitatii unor opere de arta ( tablouri si lucrari de grafica ). Expertiza documentelor reprezinta unul dinte cele mai vechi mijloace de probatiune.

SECTIUNEA a 2-a: CONTINUTUL NOTIUNII DE SCRIS IN CRIMINALISTIC?

1.Definirea notiunii de scris in criminalistica

In dictionarul explicativ al limbii romane, scrisul este definit drept “felul propriu de a scrie al cuiva, modul particular de a caligrafia semnele grafice”, iar verbul “a scrie” este echivalent cu “a reprezenta prin semne conventionale sunete sau cuvintele vorbirii”.

Scrisul este un gest, expresia musculara a centrilor psihici. Aceasta traducere simbolica a gandirii pune in actiune un mecanism motor de o extraordinara complexitate. Gestul grafic este sub influenta imediata a creierului. Forma sa nu este modificata de organul scriptor daca acesta functioneaza normal si se gaseste suficient de adaptat la functia sa.

Scrisul se desfasoara intr-un camp motor. Activitatea scripturala are loc intr-un spatiu definit. Ea implica imitarea unor miscari cu directie definite, copia formelor avand o anumita orientare si desfasurare a miscarii intr-un spatiu de reprezentare ( fiind un limbaj , el este un sistem figurativ de abstractie simbolica si are legile sale proprii).

Scrisul este forma de expresie a limbajului care implica o comunicare simbolica, cu ajutorul semnelor izolate de om, semne variabile dupa civilizatii. Scrisul este o achizitie tarzie in istoria umanitatii fata de limabjul oral.

“Scrisul, activitate conventionala si codificata este fructul unui efort plecand de la un anumit grad de dezvoltare intelectuala ,motorie si afectiva.Modurile de expresie grafica raman, cu toata variabilitatea lor, destul de fixe prin organizarea generala a planificarii grafice si prin echivalenta instrumentelor scriptoare” [2 .Constantin Todosiu,Continutul unor aracteristici ale limabjului scris,Probl.Med.Jud.Crim,Vol.5,1996,p.137

].

In criminalistica, modul individual de a scrie, care poate fi apreciat dupa elaborarea grafica a semnelor si totalitatii acestora intr-un manuscris se numeste “scris”.

2.Scrisul ca mijloc de identitate criminalistica

Luand in considerare finalitatea urmarita, scrisul intereseaza disciplinele foarte variate, cum ar fi: arivistica, desenul liniar, caligrafia. Una dintre aceste discipline este criminalistica. [3 Lucian Ionescu,Expertiza criminalistica a scrisului,Editura Junimea ,Iasi,1973,pag.16]

Deoarece asocierea notiunii de ,,criminalistica” cu cea de ,,scris” poate ridica semne de intrebare, precizam : conform literaturii juridice actuale, criminalistica este alcatuita din trei mari ramuri : tehnica criminalistica, tactica criminalistica si metodica speciala de cercetare a diferitelor genuri de infractiuni. Prima dintre acestea, tehnica criminalistica elaboreaza procedee si utilizeaza mijloacele tehnice pentru descoperirea, fixarea si examinarea mijloacelor materiale de proba, de natura sa conduca la descoperirea infractiunilor si autorilor lor. Probele materiale concretizate in urma servesc la identificarea, fie prin determinarea obiectului creator ( anvelopa care a imprimat pe drum profilul frizurilor, incaltaminte de la care provine urma de pas, degetul care a lasat amprenta), fie prin reconstituirea obiectului, adica a intregului din care a facut parte un fragment ridicat de la locul faptei ( aschii de lemn, vopsea, sticla). Si scrisul este o urma , dar de un gen cu totul deosebit.

Daca urmele de pantof, anvelopele provin de la un obiect ( obiectul identificat ) si sunt realizate prin mulare intr-o masa primitoare ( pamant , sosea ) sau prin depunere de substante ( grasimi secretate de glandele sudoripare ) , scrisul, materializat in forme grafice ale unui manuscris, este urmarea activitatii nervoase si musculare a omului, tradusa printr-un complex de miscari sau deprinderi tehnice. Ca urmare a acestui lucru, el trebuie privit ca o realitate dinamica si nu statica, fixa, asa cum apare la o prima analiza.

Identificarea obiectului creator se realizeaza pe baza identitatii caracteristicilor generale si a particularitatilor urmei in litigiu si a urmelor de comparatie, create experimental cu obiectul avut in vedere, identitate pusa in evidenta prin suprapunerea urmelor in cele mai mici amanunte sau prin continuitate liniara. In schimb doua semnaturi apartinand unei personae sau doua texte cu continut similar nu vor corespunde niciodata perfect in toate elementele grafice ( se exclude copierea unde nu e vorba de un scris liber, ci de o reproducere mecanica a unui model) [4 Emil Mihuleac,Expertiza Judiciara,Editura stiintifica,Bucuresti,1971,pag.23]

Avand in vedere toate aceste lucruri, totusi identificarea persoanei de la care provine un scris este posibila gratie celor doua proprietati fundamentale ale scrisului: individualitatea si stabilitatea sa relative. Operatia presupune un examen comparative folosindu-se ca probe de referinta monstre de scris apartinand in mod sigur persoanei despre care se crede a fi autorul.

Teoria generala a identificarii este deci in intregime valabila si pentru scris , a carei specificatie justifica existenta unui gen autonom de expertiza: expertiza criminalistica a scrisului, denumita si expertiza grafica sau grafoscopie judiciara. Obiectul acestei expertize il constituie identificarea scriptorului si in practica se concretizeaza in urmatoarele situatii: verificarea faptului daca un text sau o semnatura provin realmente de la scriptorul nominalizat in act si identificarea persoanei care a executat un text sau o semnatura ce s-a dovedit a nu apartine titularului respective, adica sunt false sau provin de la un autor necunoscut ( adaugiri, scrisori anonime ) .

3.Forme de manifestare ale scrisurilor expertizate

Scrisurile se reprezinta sub forma de texte, fie ca acestea sau mai restranse, reducandu-se la cateva randuri ( o data de inregistrare si un numar), la doua, trei cuvinte ( ,, De accord ”, ,, Am primit ” ) sau numai la un singur cuvant (,,Vazut”, ,,Confirm”) sau sunt mai extinse (cereri , formulare completate de mana,scrisori ) .

Scrisurile se prezinta sub forma semnaturilor, indiferent daca sunt sau nu descifrabile, acestea reprezentand de asemenea miscarile grafice ale unei anumite persoane.