Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL 1
METODE ANALITICE UTILIZATE IN
DETERMINAREA IONULUI NO3( 7
1.1.Metode optice
1.1.1.Determinarea spectrometrica cu acid sulfosalicilic
1.1.2. Determinarea spectrometrica cu fenol
1.1.3. Determinarea spectrometricacu rezorcinol
1.1.4. Determinarea spectrometrica cu DHC
1.1.5. Determinarea spectrometrica cu 2-sec-butilfenol
1.1.6. Determinarea nitratilor prin adaptarea metodei oranj I
1.1.7. Determinarea nitratilor prin spectrometrie UV
1.2. Determinarea cromatografica a nitratilor cu HPLC
1.3. Determinarea electrochimica a nitratilor prin analiza cu injectie pe flux utilizand electrod ion - selectiv
CAPITOLUL 2
METODE ANALITICE UTILIZATEIN
DETERMINAREA IONULUI NO2 29
2.1.Metode optice
2.1.1. Determinarea spectrometrica cu acidul p-aminofenilmercaptoacetic
2.1.2. Determinarea spectrometrica cu acidul 4-aminosalicilic
2.1.3. Determinarea spectrometrica cu 4 , 5 - dihidroxicumarin
2.1.4. Determinarea spectrometrica cu 4 - aminobenzotrifluorura si 1 - naftol
2.1.5. Determinarea spectrometrica cu acidul 4 - amino - 1 - naftalensulfonic
2.1.6. Determinarea spectrometrica cu rezorcinol
2.1.7. Determinarea spectrometrica dupa preconconcentrare pe un filtru cu membrana solubila intr - un solvent organic
2.1.8. Determinarea spectrometrica prin reactia catalitica dintre rosu de pirogalol si bromat de potasiu
2.1.9. Microdeterminarea spectrofluorometrica dupa derivatizare cu 4 - metil - 7 -aminocumarin
2.2.Metode electrochimice
2.2.1. Determinarea nitritilor prin detectie amperometrica cu electrod modificat
2.2.2. Determinarea amperometrica a nitritilor prin oxidarea electrodului de carbon sticlos
2.3. Determinarea fluorimetrica a nitritilor
CAPITOLUL 3
METODE ANALITICE DE DETERMINARE
A IONILOR NO3 SI NO2 65
3.1. Determinarea titrimetrica a nitratilor si nitritilor cu acid ascorbic
3.2.Metode optice
3.2.1. Determinarea nitratilor si nitritilor cu p - aminoacetofenona
3.2.2. Determinarea nitratilor si nitritilor prin spectrometrie in UV - derivata
3.2.3. Determinarea nitratilor si nitritilor in flux continuu prin analiza spectrometrica cu proflavina
3.3. Determinarea electrochimica a nitratilor si nitritilor utilizand electrod ion - selectiv
3.4. Determinarea cromatografica a nitratilor si nitritilor prin HPLC
CAPITOLUL 4
PARTE EXPERIMENTALA 79
4.1.Premize . Obiective
4.2.Material si metode
4.2.1. Determinarea spectrometrica a nitratilor cu rezorcinol
4.2.2. Determinarea spectrometrica a nitratilor cu acid fenoldisulfonic
4.2.3. Determinarea spectrometrica a nitritilor cu reactivul Griess
4.2.4. Determinarea volumetrica a nitritilor
4.3.Rezultate si discutii
4.3.1. Determinarea azotatilor
4.3.2. Determinarea azotitilor
4.3.3. Analiza cantitativa a ionilor azotat si azotit din ape de suprafata
Concluzii
CAPITOLUL 5.
CONCLUZII GENERALE 92
BIBLIOGRAFIE 96

Alte date

?

INTRODUCERE

De cele mai multe ori, vorbind despre impactul omului asupra mediului ambiant, se fac referiri la poluare. Astazi se stie ca mediul natural se deterioreaza incetul cu incetul datorita cresterii demografice, urbanizarii, industrializarii, factorul hotarator fiind cel antropic. Odata cu aparitia primelor civilizatii urbane a aparut si interventia brutala a omului prin exploatarea nerationala a terenurilor si a alterarii mediului inconjurator prin poluanti proveniti din activitatile umane, de origine menajera, agricola si industriala. Astazi, peste tot pe Terra, in marile metropole ale lumii “civilizate” apar urme ale activitatii umane - acele deseuri poluante.

Poluarea reprezinta un pericol iminent pentru viata omului, flori si faune de pe Terra, atat prin efectul nociv al poluantilor cat si prin dezechilibrele care apar la nivel planetar.

Poluarea este procesul de modificare al factorilor de mediu biotici si abiotici prin introducerea in mediu al poluantilor de tipul deseurilor rezultate din activitatile umane.

Intens afectate de efectele poluarii sunt mai ales padurile, aerul, apele si solul.

Apele subterane si cele de suprafata se afla intr-o stare avansata de poluare. Se evacueaza anual in rauri, din activitatile industriale, agricole si urbane, peste 6 milioane tone de poluanti intre care predomina : cloruri, azotati, amoniu, fenol, detergenti si pesticide.

Poluarea cu ingrasaminte chimice, pesticide, ploi acide afecteaza tot mai mult solul contribuind substantial la inrautatirea starii de sanatate a acestuia.

Notiunea de sol este indisolubil legata de notiunea de productivitate. Pentru a preantampina scaderea productivitatii acestuia se folosesc ingrasamintele chimice.Insa chimizarea in exces si unilaterala tulbura echilibrul ecologic din sol afectand procesul de conversie, ceea ce conduce la scaderea potentialului productiv. O alta consecinta negativa al procesului chimizarii abuzive este acumularea in sol si in apa freatica a unor elemente minerale cum sunt nitratii, in concentratii daunatoare. Folosirea in concentratii tot mai mari a ingrasamintelor pe baza de azot a avut drept urmare cresterea azotatilor in sol. De aici, ei sunt levigati si dusi in apa izvoarelor de unde ajung in organismul uman, fiind transformati in azotiti de catre flora bacteriana intestinala. Azotitii patrund in sange si, printre altele, deregleaza respiratia intracelulara.(1)

Contaminarea apelor cu diverse substante poluante este o problema ce se manifesta in prezent la scara planetara.(2) Principalii poluanti chimici ai apelor sunt: plumbul, mercurul, azotul, fosforul, hidrocarburile si pesticidele. Problema poluarii apelor cu azotatii folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a devenit foarte importanta in zilele noastre. Din studiile efectuate de B. Commoner (1970) rezulta ca in ultimii 25 de ani, cantitatea de azotati deversati in mediu de diferite surse a crescut in mod considerabil. Astfel, cei rezultati din deversarile urbane au crescut cu 70%, cei proveniti din eliminarile motoarelor cu combustie interna au crescut cu 300%, iar cei aparuti in urma folosirii ingrasamintelor chimice azotate au atins valoarea de 1400% in aceeasi perioada de timp.

Efectul poluant al ingrasamintelor rezulta din faptul ca unele din ele contin numeroase impuritati toxice si de obicei sunt folosite in exces.

Fiind solubile in apa, atat impuritatile cat si excesul de ingrasaminte neutilizate de plante este spalat si ajunge in ape freatice, in apele raurilor, lacurilor, ape potabile si deci la om. Efectul poluant cel mai intens il determina utilizarea in exces a azotatilor. Cu cat plantele se apropie de limitele fiziologice ale productivitatii, eficienta utilizarii ingrasamintelor scade, iar consecinta excesului nu s-a lasat asteptata. Concentratia de azotati in mai multe rauri a crescut semnificativ, ca si in apa unor asezari omenesti. Caracterul daunator al exesului de nitrati si al prezentei lor in panzele freatice, a raurilor, consta in intensificarea procesului de entrofizare (forma a poluarii ecosistemelor prin introducerea unor cantitati excesive de nutrienti ca urmare a activitatii umane ) iar prezenta lor in apa potabila este periculoasa pentru sanatatea omului. Nitratii, in conditii reducatoare - de pilda in timpul trecerii prin intestin - se transforma in nitriti care sunt toxici. Ei se combina cu hemoglobina methemoglobina care nu poate fixa oxigenul. Consecinta: apar grave anemii. La copii, nitritii pot da tulburari nervoase. Cercetari recente au aratat ca ionii NO2¯ pot reactiona cu diferite compusi aminati din intestin dand nitrosamine care sunt cancerigene. Limita maxima admisa de azotati in apa potabila a fost fixata de FAO si OMS la 10 p.p.m iar in alimente la 75p.p.m.

Lucrarea isi propune :

1. Trecerea in revista a metodelor analitice de determinare a azotatilor si azotitilor citate in literatura de specialitate;

2. Prezentarea rezultatelor experimentale obtinute in urma determinarii comparative a ionilor NO3¯ si NO2¯ prin patru metode:

-determinarea azotatilor prin metoda spectrometrica de absorbtie moleculara in domeniul UV;

-determinarea azotatilor prin metoda spectrometrica de absorbtie moleculara in domeniul vizibil;

- determinarea azotitilor prin metoda spectrometrica de absorbtie moleculara in domeniul vizibil;

- determinarea azotitilor prin metoda volumetrica.

CAPITOLUL 1

METODE ANALITICE UTILIZATEIN