Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS:
1. AUTOMATE
1.1. AUTOMATE CONEXE
1.2. ECHIVALENTA DE STARI
1.3. AUTOMATE ECHIVALENTE
1.4. AUTOMATE INCOMPLET DEFINITE
2. REPREZENTAREA AUTOMATELOR
3. COMPATIBILITATE
4. PARTITII
5. INTERCONECTAREA AUTOMATELOR
6. ARII LOGICE PROGRAMABILE

Alte date

?

{p}

?

TEORIA ABSTRACTA A AUTOMATELOR

AUTOMATE

Despre o masina sau instalatie care realizeaza o serie de sarcini fara interventie umana se spune ca este automatizata .

Automatizarea unei masini , instalatii sau proces presupune realizarea unui bloc de comanda numit automat , care , in urma prelucrarii unor semnale ce i se aplica pe intrari , emite la iesirile sale semnale de comanda prin care determina realizarea unor sarcini . Semnalele de la intrarile si iesirile unui automat reprezinta informatii , dar care sunt prezentate intr-o forma accesibila automatului , ca de exemplu reprezentarea prin numere binare .

Orice marime de intrare poate fi codificata in binar si de aceea , in ceea ce urmeaza , ne vom referi doar la prezentarea binara a informatiei .

Din cele prezentate rezulta urmatoarea :

Definitie

Un dispozitiv de prelucrare a informatiei se numeste automat .

Fiecare semnal binar de informatie poate avea doar doua valori logice notate si .

Controlul unei activitati automatizate , impune ca automatul , in functie de valorile logice a semnalelor aplicate pe intrari la un moment , sa emita la momentul , anumite valori logice pe iesirile sale .

Functionarea unui automat este deci descrisa in timp printr-o succesiune de etape distincte numite secvente , in care se efectueaza anumite sarcini , spunandu-se ca automatul are o functionare secventiala .

Fiecare sarcina dintr-o secventa va fi comandata de automat printr-o anumita combinatie a semnalelor logice de la iesiri , sub actiunea unei anumite combinatii a semnalelor logice de la intrari.

Definitii

a) Multimea combinatiilor intre semnalele de intrare admise de automat se numeste alfabet de intrare .

b) Multimea a combinatiilor intre semnalele de iesire pe care le poate asigura automatul se numeste alfabet de iesire .

Ca dispozitiv de prelucrare a informatiei , automatul este o grupare de circuite logice interconectate , care la un moment dat se afla in stari logice precise determinand o stare interna a automatului . Un automat se caracterizeaza prin multimea a starilor sale interne , in care se poate afla .

Definitie

Multimea a starilor interne ale unui automat se numeste multime de stare .

Rezulta ca o combinatie logica a semnalelor de iesire la un moment este determinata atat de combinatia logica a semnalelor de intrare , cat si de starea interna a automatului de la momentul t. De asemenea , sub actiunea combinatiei logice de intrare de la momentul t , circuitele automatului isi vor modifica nivelele logice , determinand la momentul alta stare interna pentru automat .

Circuitele automatului realizand prelucrari logice , rezulta ca iesirea este rezultatul unei functii logice g , iar starea interna este rezultatul unei functii logice f .

Pe baza consideratiilor de mai sus se poate scrie :

Cunoscand functiilesi se poate prevedea functionarea automatului .

Un automat realizeaza deci functia de memorare a starii interne in care a ajuns (capacitatea sa de memorare fiind limitata datorita numarului finit de circuite componente) .

Rezulta ca pentru un automat , din punct de vedere matematic , se poate da urmatoarea :

Definitie

Se numeste automat in sens Mealy , gruparea ordonata , in care este multimea combinatiilor semnalelor de intrare , numita alfabet de intrare , este multimea combinatiilor semnalelor de iesire , numita alfabet de iesire , este multimea starilor interne , este functia de tranzitie prin care se determina starea interna in care va trece automatul dupa aplicarea unei intrari , iar este functia de iesire ce indica iesirea pe care o genereaza automatul sub actiunea unei intrari .

Un automat Mealy se reprezinta ca in fig.1 unde prin s-au notat circuitele logice combinationale ce materializeaza functiile de tranzitie f si de iesire g .