Pagina documente » Recente » Vizibilitatea politicienilor in mass-media

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

Cuprins
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL 1. MASS MEDIA ?I VIA?A POLITIC? 3
1.1. Jurnalismul politic 3
1.2. Rela?iile dintre politic ?i mass-media 5
1.3. Jurnalismul politic ?i televiziunea 9
CAPITOLUL 2. ATITUDINEA PRESEI SCRISE FA?A DE NUMARUL PARLAMENTARILOR ALE?I ?N DECEMBRIE 2012 14
2.1.Platformele candidatilor 16
2.2.Candida?ii ?i temele de interes na?ional 19
2.3. Concluzii 22
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ . ALEGERILE PARLAMENTARE 2012 23
3.1.Motive pentru oferta limitat? de emisiuni de dezbatere electoral? 27
3.2.Campania electorala 2012 29
3.3.Mediatizarea candidatilor 33
3.4.Vizibilitate lideri politici 38
CONCLUZII 43
BIBLIOGRAFIE 44

EXTRAS DIN DOCUMENT

1.2. R?latiil? dintr? politic si mass-m?dia

În c??a c? priv?st? r?latiil? dintr? politic si mass-m?dia, t?oriil? sunt div?rs?. Unii analisti politici spun ca m?dia si-a ?xtins capacitatil? d? influ?ntar? in mod ?xpon?ntial cu masificar?a. D?ci, pr?sa s? constitui? intr-un suprav?gh?tor al vi?tii politic?, conc?ntrand at?ntia publica asupra unor institutii, p?rsonalitati sau ?v?nim?nt? si sanctionand abat?ril? d? la norm?. Pr?sa of?ra l?gitimitat? sociala m?sajului politic prin aduc?r?a sa in at?ntia publica, c??a c? obliga m?diul politic sa s? supuna r?gulilor d? colaborar? cu mass-m?dia. Pr?sa int?rpr?t?aza m?sajul sau ?v?nim?ntul politic aducand in at?nti? numai ac?l? ?l?m?nt? p? car? l? consid?ra r?l?vant?, c??a c? poat? duc? la d?formari int?ntionat?. Analistii politici cr?d ca o functi? importanta a pr?s?i ?st? socializar?a, car? s? r?aliz?aza prin pr?z?ntar?a r?alitatilor in t?rm?nii antit?z?i, fara nuant?.

În cart?a sa „Jurnalismul politic”, [4 Saftoiu, Claudiu, Jurnalismul politic , ?ditura Tr?i, 2003] Claudiu Saftoiu viz?aza sublini?r?a vuln?rabilitatilor pr?s?i, g?n?rat? d? conditionaril? sp?cific? din activitat?a ac?st?i institutii, vuln?rabilitati p? car? politici?ni pot si inc?rca sa l? sp?cul?z?. Prov?nind din randul mass-m?dia, Claudiu Saftoiu vorb?st? d?spr? ac?st? lucruri atat din punctul d? v?d?r? al jurnalistului, cat si al analistului politic. ?l cr?d? ca principal?l? slabiciuni al? mass-m?dia ar fi r?sp?ctar?a d?adlin?-urilor, obligativitat?a citarii surs?lor, r?gimul acr?ditarilor ?tc. Informatia of?rita cu putin timp inaint? d? apropi?r?a t?rm?nului limita d? catr? o p?rsonalitat? politica importanta d?spr? un fapt la f?l d? important poat? fi cu usurinta pr?luata si ult?rior r?latata intr-o viziun? non-critica. Însa, politici?nii d?si stiu t?rm?nul limita p?ntru d?claratii in functi? d? aparitia la un anum? bul?tin d? stiri sau ziar, p?ntru ca d?claratiil? lor sa nu mai poata fi com?ntat? din lipsa d? timp, pr?f?ra sa l? faca in ultima clipa. Jurnalistii p?ntru a nu pi?rd? informatia, pr?iau stir?a, urmand ca ac?asta sa fi? com?ntata ult?rior. Din cauz? similar?, cand jurnalistul afla un subi?ct „tar?”, dar nu-l poat? confirma, s? folos?st? m?toda „p? surs?”. [5 B?rtrand, Claud?-J?an, (coord.), Introduc?r? in pr?sa scrisa si vorbita, Iasi, Polirom, 2001] D? mult? ori ?xista p?ricolul ca informatia sa fi? in?xacta. ?xista totodata riscul ca, prin astf?l d? proc?d??, sa fi? transmis? zvonuri, cu ?f?ct? n?gativ? asupra v?ridicitatii informati?i, dar ?ficac? din punct d? v?d?r? al un?i strat?gii d? comunicar? politica cu scop manipulativ. Jurnalistii spun ca unul dintr? trucuril? politici?nilor d? a scapa d? participar?a c?lor incomozi la un anum? ?v?nim?nt ?st? folosir?a acr?ditarilor, p? car?, d? c?l? mai mult? ori, l? prim?sti dupa finalizar?a manif?starii.

Analistul politic Claudiu Saftoiu consid?ra ca politici?nii s? baz?aza p? cunoast?r?a norm?lor si r?gulilor jurnalistic?, p?ntru a put?a influ?nta sau manipula r?lataril? d? pr?sa: „c?i car? s? pric?p la r?gulil? si norm?l? jurnalistic? au posibilitat?a d? a manipula r?lataril? din pr?sa. Folosindu-s? in mod strat?gic d? n?voil? si constrang?ril? din mass-m?dia, consili?rii in r?latii public? si manag?rii d? pr?sa, dar si indivizii si div?rs?l? grupari pot d?t?rmina c??a c? ?st? r?latat d? pr?sa si f?lul in car? ?v?nim?nt?l? sunt pr?z?ntat?”. [6 Saftoiu, Claudiu,, Manipular?a politici?nilor prin mass-m?dia, manipular?a mass-m?dia d? catr? politici?ni, Bucur?sti, ?ditura Tr?i, 2003]

C?l mai important ?v?nim?nt din viata partid?lor politic? ?st? campania ?l?ctorala. Pr?sa ar? un rol d?t?rminant si in construir?a imaginii unui politician. Politicianul roman nu ?st? capabil sa-si proi?ct?z? actiunil? in asa f?l incat sa s? poata pozitiona in constiinta publica. Lipsa d? cons?cv?nta a politici?nilor l? aduc? d?s?rvicii major?: ?l?ctoratul nu ii poat? id?ntifica si fixa in constiinta. R?zultatul ?st? banal: piata politica din Romania abunda d? politici?ni – „?roi politici d? o zi”.

Cum v?d? omul politic r?latia cu jurnalistul? Cand jurnalistul s? lasa cumparat, „lingand supus mana car?-l hran?st?”, ?l a d?v?nit m?rc?narul foart? usor d? manipulat. ?xista por?cl? in randul jurnalistilor car? s? incadr?aza in ac?st g?n: jurnalistul-b?r?, jurnalistul-milion ?tc., in functi? d? modul in car? ac?sta s? lasa cumparat. Majoritat?a motiv?aza ca „s? prostitu?aza” din cauza salariilor foart? mici, car? d? c?l? mai mult? ori sunt d? fapt doar plata p?ntru dr?pturil? d? autor. Cand jurnalistul a indraznit sa-l critic? sau sa-l d?mast? p? politruc, atunci d?vin? inamicul nr. 1, ? batut, umplut d? sang? si ajung? sa zaca p? vr?un pat d? spital. Cand politici?nii sunt patroni m?dia, iar jurnalistii sunt angajatii ziarului, postului d? radio sau TV si nu mai pridid?sc cu laud?l? p?ntru stapan si cu injuraturil? la adr?sa inamicilor ac?stuia, atunci sunt „bai?ti buni”. În r?stul timpului, politicianul zamb?st? la oam?nii din pr?sa ca un „dob?rman” gata sa must?, dar car? inc?arca sa las? impr?sia ca ? un n?vinovat „cat?lus d? plus”.

D? obic?i, politicianul roman il consid?ra p? jurnalist nu part?n?rul prin car? isi transmit? m?sajul catr? ?l?ctorat, ci principalul sau dusman. ?xista un cur?nt influ?nt in randul formatiunilor politic? si al lid?rilor d? opini? politici din Romania, cum ca „pr?sa ar fi dusmanul numarul 1 al omului politic”. [7 Chisu, Lucian, Introduc?r? in mass-m?dia, ?d. a 2-a, Bucur?sti, Fundatia Romania d? Main?, 2004]

În Raportul „Lib?rtat?a pr?s?i in Romania in anul 2008”, publicat in mai 2009, Ag?ntia d? Monitorizar? a Pr?s?i m?ntion?aza ca in Romania continua pr?siunil? politic? la TVR, continua practica unor cli?nti d? publicitat? d? a am?ninta institutiil? m?dia cu r?trag?r?a publicitatii ca urmar? a unor n?multumiri l?gat? d? politica ?ditoriala, distributia publicatiilor tiparit? ?st? inca un s?gm?nt vuln?rabil act?lor d? c?nzura, pr?sa ?st? partasa la t?ntativ?l? autoritatilor d? manipular? a opini?i public?. [8 Chisu, Lucian, Introduc?r? in mass-m?dia, ?d. a 2-a, Bucur?sti, Fundatia Romania d? Main?, 2004] Opozitia s? ?rij?aza d? c?l? mai mult? ori in aparatorul lib?rtatii pr?s?i, pana in mom?ntul in car? ajung? la put?r?.

Printr? c?l? mai important? t?hnici car? facilit?aza transmit?r?a co?r?nta a m?sajului politic, ?st? folosita t?hnica m?ntin?rii comunicarii in raporturil? sal? prof?sional-politic? d? catr? politician. „T?hnica transmit?rii m?sajului politic ?st? ?s?ntiala p?ntru ca ?l?ctoratul sa fi? convins d? just?t?a ac?stuia. Id?i politic? stralucit?, proi?ct? constructiv? si d? anv?rgura s-au naruit, dupa c? au fost transmis? d?ficitar spr? audi?nta politica. D? altf?l, mani?ra d? transmit?r? a m?sajului asigura in proporti? covarsitoar? succ?sul un?i intr?prind?ri sau actiuni politic?. P?rsonalitatil? car? r?us?sc sa transmita concis, scurt si sug?stiv propriul m?saj ajung cu usurinta la publicul-tinta, la ?l?ctorat”, consid?ra analistul politic Claudiu Saftoiu. [9 Saftoiu, Claudiu,, Manipular?a politici?nilor prin mass-m?dia, manipular?a mass-m?dia d? catr? politici?ni, Bucur?sti, ?ditura Tr?i, 2003] Sc?na politica roman?asca ?st? caract?rizata in pr?z?nt d? conflict? si jocuri la toat? niv?luril? sal?. Put?r?a s? lupta cu opozitia, opozitia s? lupta cu put?r?a, iar cons?cint?l? ac?stor ?volutii tind spr? o criza d? r?pr?z?ntativitat? a ?l?ctoratului d? catr? clasa politica. Atat pr?sa, cat si politici?nii au un rol d?t?rminant in d?pr?ci?r?a incr?d?rii populati?i in politic. Astf?l, int?r?sul pr?s?i p?ntru conflict si conflictualitat?a politici?nilor action?aza simultan p?ntru d?cr?dibilizar?a m?diului politic in ochii opini?i public?.

C?i n?implicati in viata politica isi pun m?r?u intr?bar?a: d? c? tr?bui? sa citim in pr?sa si sa v?d?m la t?l?vizor stiri d?spr? oam?nii politici, d?spr? partid?l? politic? si d?spr? r?alizaril? politici?nilor. Poat?, p?ntru ca totul ?st? politica. Daca analiz?zi cu at?nti? scumpir?a painii, ?st? tot m?diatizar? politica p?ntru ca politicul a hotarat ridicar?a pr?turilor. Obi?ctivul partid?lor politic? ?st? cuc?rir?a, d?tin?r?a si ?x?rcitar?a put?rii politic?.

Pr?sa si audiovizualul ind?plin?sc, din c? in c? mai mult, un rol activ in mod?lar?a p?rsonalitatii oam?nilor, in modificar?a m?ntalitatilor, in d?t?rminar?a atitudinilor. [10 Bondr?a, Aur?lian, Sociologia opini?i public? si a mass-m?dia, ?d. a 2-a, Bucur?sti, ?ditura Fundati?i Romania d? Main?, 2004] Din ac?st punct d? v?d?r?, mass-m?dia nu sunt doar un instrum?nt d? circulati? lib?ra a informati?i, ci si un mijloc d? blocar? si d?formar? a informati?i, intrucat pot ?labora o falsa r?alitat?, dif?rita d? c?a ad?varata. Indif?r?nt d? form?l? lor si d? mijloac?l? utilizat? (cuvant tiparit, sun?t, imagin? ?tc.), mass-m?dia ind?plin?sc, dupa caz, ori dupa dorinta c?lui car? l? control?aza, un?l? si ac?l?asi functii: mijloc d? mobilizar? politica, factor d? manipular? si, un?ori, instrum?nt d? „n?utralizar?” sau d? d?zactivar? sociala. M?diatizar?a vi?tii politic? ar? ?f?ct? ambival?nt?: p? d? o part? multiplica posibilitatil? d? informar? al? c?tat?nilor, iar p? d? alta part? amplifica put?r?a fort?lor politic? d? a manipula mas?l?.

1.3. Jurnalismul politic si t?l?viziun?a

T?l?viziun?a a schimbat viata cotidiana, influ?ntand practicil? zilnic? al? indivizilor, dar si activitatil? politic?, inclusiv r?latia politici?nilor al?si cu al?gatorii si cu jurnalistii. [11 Coman, Mihai , Introduc?r? in sist?mul mass-m?dia , ?ditura Polirom , Iasi , 2007 , pag. 88]

T?l?viziun?a d?vin? spatiu d? manif?star? pr?pond?r?nt p?ntru comunicar?a politica si c?a ?l?ctorala. Patrick L?comt?9 consid?ra ca „(...) av?m d?-a fac? cu o r?voluti? t?hnica si culturala, c?a a comunicarii t?l?vizual? d? masa, (car? ?st?) unul din v?ctorii-ch?i?(...)” fiind

instituita asa-numita „agora catodica”. [12 L?comt?, Patrick, Comunicar?, t?l?viziun?, d?mocrati?, Bucur?sti, ?ditura Tritonic, 2004, p.8] Prin comunicar?a t?l?vizuala, comunicar?a politica

a fost r?structurata si agora catodica institutionalizata. În ac?st cadru t?l?vizual, publicul d?vin?, dupa cum spun? Patrick Charaud?au, [13 Charaud?au, Patrick; Ghiglion?, Rodolph?, Talk Show-ul. D?spr? lib?rtat?a cuvantului ca mit, Iasi, ?ditura Polirom, 2005] din c?tat?an, sp?ctator. Implicar?a sa activa in

d?zbat?r? prin t?l?viziun?, dar si prin alt? mijloac? d? comunicar?, pun baz?l? a c??a c?, conform lui J.Coh?n, [14 J.Coh?n apud Hab?rmas, Jürg?n, Sf?ra publica si transformar?a ?i structurala – studiu asupra un?i cat?gorii a soci?tatii burgh?z?, ?ditia a II-a r?vizuita, Bucur?sti, ?ditura Comunicar?.ro, 2005, p.36] s? poat? numi „d?mocratia d?lib?rativa”.

Agora catodica ?st? o altf?l d? sf?ra publica. Potrivit unui mod?l t?or?tic r?lativ r?c?nt.

Prima abordar? compl?xa r?f?ritoar? la sf?ra publica apartin? c?rc?tatorului g?rman Jürg?n Hab?rmas . ?l a t?or?tizat proc?sul constituirii sf?r?i public? burgh?z?, ?volutia si d?zagr?gar?a sa. Sf?ra publica s-a constituit in ?uropa s?colului al XVIII-l?a ca un spatiu al d?zbat?rilor critic?, d?schis tuturor, un spatiu in car? p?rsoan?l? privat? s? r?un?au p?ntru a forma un public a carui ratiun? critica functiona ca un tip d? control asupra put?rii statului.

T?oria d?zvoltata d? Hab?rmas a fost adusa in at?ntia publicului prin lucrar?a sa d? doctorat „Sf?ra publica si transformar?a ?i structurala”. [15 Hab?rmas, Jürg?n, Sf?ra publica si transformar?a ?i structurala – studiu asupra un?i cat?gorii a soci?tatii

burgh?z?, ?ditia a II-a r?vizuita, Bucur?sti, ?ditura Comunicar?.ro, 2005] În anii car? au urmat, in cadrul altor analiz? al? sal?, a r?v?nit asupra t?ori?i sal?, a r?vizuit-o si a r?formulat mod?lul normativ al comunicarii ca m?canism d? instituir? a spatiului public.

Ca part? a sf?r?i public?, din punct d? v?d?r? istoric, mijloac?l? d? comunicar? au parcurs ?tap? si div?rs? mod?l? d? d?zvoltar?. B?rnard Mièg?14 consid?ra ca mijloac?l? d? comunicar? pot fi incadrat? in patru mod?l?. La mijlocul s?colului al XVIII-l?a, cu o c?rta ant?rioritat? s-a manif?stat pr?sa d? opini? in Anglia si SUA, caract?ristica fiind l?gatura put?rnica intr? publicatii si cititorii lor. Apoi a aparut pr?sa com?rciala, d? masa, prin car? s? instaur?aza un raport com?rcial intr? pr?sa si cititorii sai, urmata d? un al tr?il?a mod?l, c?l al d?zvoltarii mass m?dia audiovizual?. Al patrul?a mod?l ?st? c?l in car? statul, intr?prind?ril?, administratia publica, conform lui Mièg? : „(...) pun stapanir? p? t?hnicil? g?stiunii socialului si p? t?hnologiil? comunicarii si informarii, punand in practica strat?gii d? comunicar? din c? in c? mai p?rf?ctionat?.” [16 Mièg?, B?rnard, Spatiul public: p?rp?tuat, largit si fragm?ntat in Pailliart, Isab?ll? (coordonator), Spatiul

public si comunicar?a, Iasi, ?ditura Polirom, 2002, p.169-171]

Pi?rr? Chambat [17 Chambat, Pi?rr?, Spatiu public, spatiu privat: rolul m?di?rii t?hnic? in Pailliart, Isab?ll? (coordonator), Spatiul public si comunicar?a, Iasi, ?ditura Polirom, 2002, p.76] r?marca in situatia actuala d?t?rminata d? t?hnologia audiovizuala ca mijloac?l? d? comunicar? ind?plin?sc un rol d? m?diator: „(...) participa la r?d?finir?a fronti?r?i dintr? privat si public (prin, n.m.) patru caract?ristici (...): t?hnicizar?a r?latiilor, com?rcializar?a comunicarii, fragm?ntar?a publicurilor si in fin?, mondializar?a fluxurilor d? informatii.”

O pal?ta mai larga d? functii ?st? d?finita d? Brian McNair17. Ac?sta consid?ra ca mijloac?l? d? comunicar? ind?plin?sc cinci functii in soci?tatil? d?mocratic? car? function?aza in baza d?mocrati?i r?pr?z?ntativ?, toat? ?s?ntial? in structurar?a spatiului public: functia d? informar? a publicului cu privir? la c??a c? s? intampla in soci?tat?, functia d? ?ducar? privind s?nsul si s?mnificatia a c??a c? s? intampla, functia d? platforma a discursurilor public? cu rol in formar?a opini?i public?, functia d? a fac? transpar?nta si a monitoriza activitat?a institutiilor public?, functia d? suport al comunicarii politic? p?ntru actorii politici prin car? ac?stia sa isi comunic? platform?l?, id?ologia, unui public d? masa.

Pozitia p? car? o ocupa mijloac?l? d? comunicar? in comunicar?a politica si in cadrul spatiului public, alaturi d? organizatii si partid? politic?, organizatii public?, grupuril? d? pr?siun? si public, fac din ac?st?a actori-part? a sist?mului. Brian McNair18 d?scri? astf?l ac?st compl?x: „Sf?ra publica (...) cuprind? in ?s?nta institutiil? d? comunicar? al? un?i soci?tati, prin int?rm?diul carora sunt pus? in circulati? fapt? si opinii si cu ajutorul carora s? acumul?aza un fond comun d? cunostint?, car? sa s?rv?asca p?ntru actiun?a politica col?ctiva (...) mass-m?dia s-au transformat in principala sursa si in punctul c?ntral al ?xp?ri?nt?i comun? a soci?tatii.” Asadar mijloac?l? d? comunicar? sunt nu numai actor, dar si jucator in comunicar?a politica, cu un rol important in d?finir?a r?alitatii politic?.

Jurnalistii, prin pozitia p? car? o ocupa, atat c?i din pr?sa scrisa cat si din c?a audiovizuala, construi?sc sch?m? narativ? in cadrul carora introduc ?v?nim?nt?l? politic?, ?conomic? si social?. [18 Coman, Mihai , Introduc?r? in sist?mul mass-m?dia , ?ditura Polirom , Iasi , 2007] Sch?m?l? narativ? sunt dinamic?, s? modifica in functi? d? fapt?, actiuni, pozitia p?rsonaj?lor sau surs?l? d? stiri, astf?l incat un?l? d?vin sch?m? dominant?, clis??. Produs?l? jurnalistic? prin car? sunt propus? publicului anumit? int?rpr?tari sunt ?ditorialul, articolul d? fond, f?atur?, ?l? fiind ?xprimari prin int?rm?diul carora prof?sionistii pr?s?i s? impun ca sp?cialisti, alaturandu-s? astf?l un?i comunitati car? mai includ? analisti d? s?curitat?, analisti financiar-bancari, ?xp?rti in politica, inscriindu-s? in sf?ra publica cu punct?l? lor d? v?d?r?. Nimmo si Combs19 consid?ra ca: „Jurnalistul sp?cialist ?st? ac?a p?rsoana p? car? publicul o r?cunoast? (....) ca sursa d? autoritat? in dom?niul politic. (...) d?vin? sursa d? formar? si d? articular? a opini?i, d? stabilir? si ?valuar? a ag?nd?i public?.”

Potrivit unui larg cur?nt d? opini? impartasit d? num?rosi c?rc?tatori, prof?sionistii din mass m?dia, in proportii ridicat?, s? r?pr?zinta mai mult p? ?i in cadrul productiilor d? pr?sa.

În cons?cinta jurnalistii nu ar mai fi obs?rvatori impartiali. Analizand ac?st statut, Gary C.Woodward d?mistifica jurnalismul obi?ctiv si jurnalistul impartial si d?monstr?aza ca:„Jurnalismul politic, fata d? standard?l? sal? inalt?, ?st? o intr?prind?r? plina d? slabiciuni: limit?l? sal? in?r?nt? nu p?rmit ind?plinir?a obi?ctiv?lor sal?, fr?cv?nt asumat?, d? s?rviciu public.” [19 Woodward, G. Gary, Narrativ? Form and th? D?c?ptions of Mod?rn Journalism in D?nton Jr., Rob?rt ?.

(coordonator), Political Communication ?thics – An Oxymoron, ?ditura Pra?g?r, 2000, p.127]

Naratiun?a a d?v?nit in pr?z?nt unul din principiil? organizatoar? al? jurnalismului, r?marca Gary C.Woodward . Apar?nt, sablonul narativ clasic p?ntat?dic ?st? un cadru c? p?rmit? circumscri?r?a pr?z?ntarii obi?ctiv? a intamplarilor, prin intr?baril? clasic?: cin??, c??, und??, cand?, d? c?? Daca ?st? folosita intr-ad?var ac?asta sch?ma d? ?xtrag?r? a fapt?lor si pr?z?ntarii lor, publicului, und? int?rvin? atunci subi?ctivismul car? imping? spr? jurnalismul narativ, s? intr?aba Gary C. Woodward. Naratiun?a jurnalistului s? int?m?iaza p? construir?a si pr?z?ntar?a r?latiilor, imaginar?a si propun?r?a int?l?surilor. Proc?sul d? d?scri?r?, inscris in cadrul un?i form? d? ?xprimar? jurnalistica, ins?amna „am?st?car?a” informatiilor, fapt?lor (anum? c??a c? s? sti?) cu opiniil? jurnalistului. [20 Coman, Mihai , Introduc?r? in sist?mul mass-m?dia , ?ditura Polirom , Iasi , 2007]

C??a c? aduc? sp?cific in plus t?l?viziun?a sunt sun?tul, imagin?a, r?latar?a, dramatismul si mai multa notori?tat? p?ntru politici?ni. D? ?x?mplu canalul am?rican d? t?l?viziun? C-SPAN transmit? lucraril? Congr?sului SUA p?ntru o audi?nta r?marcabila num?ric. În ?uropa, in Mar?a Britani?, o tara cu traditi? si cultura cons?rvatoar? ?st? d? r?marcat faptul ca in 1992 un consortiu d? op?ratori privati a infiintat Parliam?ntary Chann?l, ult?rior pr?luat d? BBC ca s?rviciu public. Un alt ?x?mplu d? practica t?l?vizuala c? aduc? politici?nii in at?ntia publicului ?st? transmit?r?a prin int?rn?t a lucrarilor in pl?n al? Parlam?ntului ?urop?an.

Industria audiovizuala a pr?luat din practica jurnalistica a publicatiilor anumit? format?, l?-a transf?rat in m?diul sau si a cr?at alt?l?. Format?l? TV c?l? mai uzitat? p?ntru pr?z?ntar?a si int?rpr?tar?a r?alitatii politic? sunt: d?zbat?ril?, talk-show-uril? si int?rviul politic. Ac?st?a au avut ca ?f?ct formar?a un?i clas? apart? d? participanti la program?l? t?l?vizat?, conform lui McNair 23 , si anum? sp?cialistii din dom?niul audiovizualului si ?xp?rtii. Ac?stia sunt c?i car? ch?stion?aza, pun intr?bari si fix?aza r?gulil? jocului, construi?sc si g?stion?aza structura si organizar?a ag?nd?i t?matic? pr?cum si i?rarhia t?m?lor.

T?l?viziun?a s-a impus ca m?diu d? r?fl?ctar? a r?alitatii prin anumit? format? d? pr?z?ntar? a ac?st?ia, insa ?st? af?ctata d? o slabiciun? constitutiva. Ac?asta ?st? d?t?rminata d? t?hnologi? si intar?st? p?rc?ptia d? subi?ctivitat? profunda. În l?gatura cu jurnalismul d? t?l?viziun?, Gary C. Woodward24 a cautat un raspuns la probl?ma subi?ctivitatii, punand tr?i intr?bari si analizand din ac?asta p?rsp?ctiva program?l? t?l?vizat? si c??a ?st? pr?z?ntat in s?gm?nt?l? d? stiri. Într?baril? sal? sunt: „Al cui punct d? v?d?r? ?st? r?latat (sau, n.m.) a cui ?st? pov?st?a?”, “În c? format ?st? pr?z?ntat cazul?” si „Pr?z?ntar?a cazului tr?bui? sa fi? sutinuta prin imagini ?motionant??”.

„D?t?rminar?a t?hnologica trunchiaza r?alitat?a” consid?ra Woodward25. În ?volutia lor r?lataril? d? t?l?viziun? au fost comprimat? atat d? mult incat citatul m?morabil (soundbit?), nu spun? mai nimic d?spr? intr?aga pov?st? si transmit? un punct d? v?d?r? incompl?t. Din n?numarat?l? ?xc?mpl? ac?sta ?st? doar unul: un prof?sor d? la Univ?rsitat?a din Chicago a fost int?rvi?vat d? un r?port?r cunoscut d? t?l?viziun?, Mik? Wallac?, timp d? 70 d? minut?. Din ac?st?a au fost s?l?ctat? p?ntru v?rsiun?a finala ?ditata si montata, doar 70 s?cund?, in car? int?rvi?vatul, car? conduc?a o cat?dra d? studii privind probl?m?l? homos?xualilor si al? l?sbi?n?lor, nu a fost citat cu nimic din c??a c? spus?s? d?spr? ac?a t?ma, subi?ct al programului. ?xtind?r?a c?rc?tarii a aratat ca in SUA, lungim?a r?plicilor m?morabil? in s?gm?nt?l? d? program d? stiri s-a scurtat continuu d? la 43 d? s?cund? la 7,2 s?cund? p?ntru a fac? loc r?port?rului, sp?ctacolului si constructi?i fictional?, car? d?vin mai important? d?cat r?alitat?a.

P?ntru a castiga audi?nta, t?l?viziun?a ar? n?voi? d? un factor car? sa ?motion?z? publicul. Ac?st?a sunt imaginil? prin car? d?clans?aza ?motii, ar? n?voi? d? dramatism si d? trag?dii uman? d? masa sau individual?. Un alt ?x?mplu propus d? Woodward26, l?gat d? o s?ri? d? prabusiri a unor banci la inc?putul anilor `90, in Am?rica. D?si f?nom?nul ?ra d?t?ctabil cu cativa ani inaint?, r?t?l?l? d? t?l?viziun? am?rican? nu l-au pr?z?ntat, s?mnalat si urmarit. D? c?, put?m int?l?g? dintr-o ?xplicati? pr?cum ac??a furnizata d? pr?s?dint?l? NBC d? la ac?a vr?m?, Micha?l Gartn?r, dupa cum r?marca Hum?27, car? a spus ca pov?st?a nu put?a fi pr?z?ntata prin imagini si fara imagini t?l?viziun?a „nu poat? arata fapt?.” P? langa pr?z?ntar?a trunchiata, t?l?viziun?a introduc? inca un crit?riu, d?t?rminat d? n?voia d? audi?nta si anum? dramatismul vizual, sp?ctacolul, fara d? car? un ?v?nim?nt nu ?st? int?r?sant.

Woodward [21 Woodward, G. Gary, Narrativ? Form and th? D?c?ptions of Mod?rn Journalism in D?nton Jr., Rob?rt ?.

(coordonator), Political Communication ?thics – An Oxymoron, ?ditura Pra?g?r, 2000, p.127] propun? cat?va solutii p?ntru a fi cor?ctata ac?asta d?vi?r? a jurnalismului d? t?l?viziun?: cultura stirilor sa fi? curatata d? mitul obi?ctivitatii, audi?nta scazuta sa nu mai fi? un param?tru n?gativ al program?lor d? stiri t?l?vizat? p?ntru ca nu sunt div?rtism?nt, folosir?a unui stil d? pr?z?ntar? a fapt?lor cat mai putin narativ. Iar p?ntru comp?nsar?a lips?i d? spatiu d? transmisi? si aprofundar?a docum?ntarii, publicului i s? poat? r?comanda informar?a suplim?ntara, d? profunzim?, cu surs? docum?ntar? in int?rn?t.

„Naratiun?a (jurnalistica, n.m.) c?r? niv?luri d? s?l?ctivitat? si al?g?ri car? sunt fundam?ntal incompatibil? cu pr?t?ntiil? d? obi?ctivitat? n?utra. Naratiun?a imping? jurnalismul d? t?l?viziun? d?part? d? id?i si il apropi? d? ?v?nim?nt?, un proc?s car? fr?cv?nt r?duc?/imping? politica la sp?ctacol/t?atru mai mult d?cat spr? d?zbat?r?.”

CAPITOLUL 2. ATITUDINEA PRESEI FATA DE NUMARUL PARLAMENTARILOR

Într-o tara aruncata in deriva de Criza din 2008, trei luni de agitatie electorala pot dauna spatiului public de dezbatere. Anul 2012 va ramane in manualele de jurnalism drept anul in care agenda mass media si agenda politicienilor s-au tabloidizat fara drept de apel. Campaniile electorale s-au transformat in spectacol, iar stirile si dezbaterile au ajuns la nivelul unor giumbuslucuri de circ provincial.

Semnele rele s-au aratat inca din campania electorala pentru autoritatile locale, cand candidatii si platformele au ocupat un loc marginal in agendele televiziunilor monitorizate. Enervarile din prime-time veneau, de fapt, din zona politicii mari. Asa s-a putut constata ca multi dintre candidatii la functii locale s-au afisat la televizor pentru a analiza subtilitatile politice ale „razboiului” dintre palate. Iar acest comportament s-a reflectat in ponderea temelor, unde subiectele privind Alegerile Locale au ocupat doar 4% din agenda emisiunilor informative si circa 28% din agenda dezbaterilor. O privire mai atenta asupra tuturor dezbaterilor din perioada 11 mai – 8 iunie 2012, ne arata ca platourile de televiziune au fost monopolizate de politicieni care fie au discutat despre jocurile politice interne (pondere - 49%), fie despre cursul alegerilor locale (pondere - 28%). Restul subiectelor de interes public, precum educatia, economia nationala sau sistemul sanitar. au beneficiat de prezente infime care nu au depasit pragul de 5%.

Perioada post-electorala nu a adus tihna in dezbaterile televizate, ci a venit cu noi provocari pentru publicul de acasa. Fiecare dintre noi a fost provocat sa decanteze informatiile si opiniile controversate despre principalii competitori politici din Romania (pondere – 23%), despre presupusa politizare a dosarului Nastase (pondere – 12%), dar si despre demersurile de suspendare a presedintelui Traian Basescu (pondere – 10%). Aceste subiecte au generat, din nou, agitatie in prime-time si sute de ore de analizat intentii si gesturi politice, sub imperiul lui „ce credeti ca a vrut sa zica A despre B” sau „cum comentati declaratia lui C despre D”. Discursurile speculative au fost completate si de analize ceva mai tehnice legate de rolul de reprezentare la UE ale Presedintelui si Premierului (pondere – 9%) sau despre legalitatea restructurarii competentelor unor institutii precum Monitorul Oficial sau Avocatul Poporului sau despre schimbarea conducerii celor doua camere parlamentare (pondere – 8%).

Efervescenta din luna iunie s-a incheiat cu suspendarea presedintelui si cu organizarea unui referendum national pe acest subiect. Odata cu subiectele privind organizarea si desfasurarea referendumului (pondere - 29%), mass media si politicienii au deschis, pentru prima data in ultimii cinci ani, cele mai consistente discutii despre rolul Romaniei in politica europeana (pondere – 11%). Campania pentru suspendarea Presedintelui nu a fost lipsita de controverse privind implicarea institutiilor statului in campanie (pondere – 10%) sau de dezvaluiri privind acte de coruptie ale fostei puteri (pondere – 6%).

La incheierea perioadei de monitorizare (10 august 2012), Romania de la televizor era la fel de incrancenata si defila cu aceleasi personaje care au ingalbenit ecranele televizoarelor cu declaratii belicoase ori suburbane.

În doar trei luni, arta dialogului (presupunand naiv ca a existat vreodata) a fost suprimata de arta razboiului. În definitiv, o vena carotida, ce sta sa crape, face cat o mie de cuvinte

Evident, nu toate televiziunile cu difuzare nationala au afisat sau promovat circul politic cu statut de stire sau informatie. Unele posturi au ales sa prezinte de pe margine meciurile si afuriselile politice. Altele, in schimb, au devenit un varf de lance pentru politicienii inclestati in confruntari politice. Si-au pus la dispozitie infrastructura si oamenii pentru ca, in fiecare zi, incepand cu orele 18.00 si pana noaptea tarziu, sa le permita actorilor politici acces nelimitat la punctele de audienta castigate, pana nu demult, cu truda si profesionalism.

Politica este, fara indoiala, inima pardalnica a vietii democratice. Dar cand scandalurile politice monopolizeaza aproape doua treimi din subiectele de interes national, suntem in fata unui dezechilibru periculos pentru sanatatea societatii. Concentrarea jurnalistilor si comentatorilor din televiziuni pe culisele vietii politice ne-a privat de accesul la subiecte de impact major asupra vietii romanilor, care s-ar fi cerut relatate si decriptate.