Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
I. INTRODUCERE ......... 1
II. PARTEA GENERALA . 2
1.0. Poluarea atmosferica iritanta - surse, exemple, efecte
asupra sanatatii ............ 2
2.0. Metode de cunoastere a efectelor poluarii atmosferice
iritante asupra sanatatii 12
3.0. Virsta scolara - virsta optima pentru studiul efectelor
poluarii atmosferice iritante asupra sanatatii ...... 16
III. PARTEA SPECIALA 17
1.0. Poluarea atmosferica produsa de platforma chimica
Borzesti in perioade anterioare anului 1990 ...... 17
2.0. Rezultatele studiului epidemiologic transversal
efectuat pe scolari de 10-14 ani din comuna
Stefan cel Mare din judetul Bacau .. 20
2.1. Metodologia de studiu ........... 20
2.2. Structura loturilor de scolari investigati ...... 21
2.3. Morbiditatea respiratorie a scolarilor din
cele doua loturi .... 24
2.4. Analiza epidemiologica a rezultatelor -
tehnici de epidemiologie analitica ............ 36
IV. CONCLUZII ............. 37
V. BIBLIOGRAFIE ........ 39

Alte date

?

I. INTRODUCERE

Amenintarile pentru sanatatea si bunastarea umana rezultate sau transmise prin factori de mediu constituie in zilele noastre o motivatie pentru cresterea preocuparii lumii medicale, a publicului general si a guvernelor care se indreapta catre cercetatori pentru sfaturi.

Dezvoltarea rapida a industriei si a multor tehnologii, extinderea tehnicilor si retelelor de monitorizare a riscurilor, cresterea preocuparii publicului si a mass-mediei fata de aceste riscuri si efecte motiveaza cercetarile pentru cunoasterea efectelor poluarii mediului asupra sanatatii.

Poluarea atmosferica, in special cu iritanti a creat zone cu risc crescut in teritoriul locuit din Moldova. Una din acestea este zona periuzinala a Combinatului Chimic Borzesti in care determinari ale poluantilor iritanti au aratat concentratii mari ale acestora. Efectele asupra sanatatii copiilor se pot evidentia in timp si sunt in special asupra morbiditatii respiratorii.

Lucrarea doreste sa evidentieze aceste efecte la scolarii de 10-14 ani nascuti si crescuti in zone rurale invecinate Combinatului Chimic Borzesti si care au fost expusi poluarii o perioada de timp egala cu varsta lor.

Dovada relatiei cauzale a unor imbolnaviri respiratorii cu poluarea iritanta este suportul unor recomandari pentru ameliorarea riscurilor.

II. PARTEA GENERAL?

1.0. POLUAREA ATMOSFERIC? IRITANT? –

SURSE , EXEMPLE , EFECTE ASUPRA S?N?T?TII

Poluantii atmosferici iritanti reprezinta categoria cea mai raspandita, cu cel mai mare numar de reprezentanti si cu trecutul cel mai indepartat. Ei sunt cei care afecteaza cu precadere mucoasa respiratorie si alveolele pulmonare, iar la concentratii mai mari conjunctiva si eventual corneea.

Poluantii iritanti pot fi gazosi – gazele iritante - dintre care cei mai frecvent intalniti sunt SO2, NO2, substante oxidante, NH3, clor. Efecte iritante pot avea si alti compusi gazosi la care efectul iritant se asociaza altor efecte predominante (HF) , precum si pulberile cu efecte dependente de natura lor, dar si efect iritant care este variabil in functie de natura, dimensiuni, concentratia lor in atmosfera. Dimensiunea conditioneaza nivelul din aparatul respirator, la care se realizeaza efectul iritant, iar concentratia mai mare suprasolicita mecanismele de clearance pulmonar.

Sursele de emisie a principalilor poluanti pot fi clasificate in:

? Surse naturale : vulcanice, actiunea de erodare a solului de catre vanturi si transportul particolelor de pe suprafata solului la mari distante, incendiile spontane ale padurilor, descompunerea naturala a materiei organice s.a.

Vulcanii arunca in atmosfera in timpul eruptiilor mari cantitati de pulberi, CO, CO2, SO2 si NOx totusi nu pun probleme deosebite de poluare decat in zonele apropiate, care de obicei sunt putin populate.

Pulberile rezultate din erodarea solului de catre vanturi pot produce in unele zone o poluare masiva; astfel, un atare fenomen s-a produs in tara noastra in 1960 in luna aprilie, cand aproape o saptamana, cantitatea de praf din atmosfera a depasit cu mult normele sanitare, radiatia solara fiind diminuata iar vizibilitatea redusa cu 50-60%.

Descompunerea naturala a materiei organice poate produce un volum de poluanti mare, dar acestia sunt raspinditi uniform pe glob; de exemplu NO produs prin actiunea anumitor bacterii asupra compusilor organici naturali este estimat la cantitatea de cca. 10 ori mai mare decat cel produs de toate sursele industriale, totusi concentratia acestuia in teritoriile indepartate de sursele industriale nu depaseste 3,3 microgr./mc. aer (poluare de fond).