Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
I. PREFATA
II. INTRODUCERE
II.1 JUSTIFICAREA TEORETICA A TEMEI
II.2 TERMINOLOGIE SI ACCEPTIUNI
II.3 IMPORTANTA SI IMPLICATIILE CODURILOR DEONTOLOGICE
II.4 SCOPUL CODURILOR DEONTOLOGICE
II.5 ROLUL PRINCIPIILOR SI AL VALORILOR
III. NECESITATEA UNUI COD DEONTOLOGIC AL MISIONARULUI IN CONTEXTUL MODERN
III.1 CONTEXTUL MODERN
III.2 MISIUNEA SI ETICA CRESTINA IN PRAGUL UNEI CRIZE
III.3 DEFINITIA SI BAZELE ETICII CRESTINE
III.3.1 STANDARDUL ABSOLUT
III.3.2 CONCEPTUL DE DREPTATE
III.3.3 MOTIVUL SAU FACTORUL MOTIVATOR
III.3.4 MODELUL
III.3.5 RELATIA DINTRE REGULI SI REZULTATE
III.3.6 ARMONIA INTRINSECA
III.4 IMPORTANTA CRIZEI SI IMPLICATIILE EI PENTRU BISERICA SI LUME
III.5 NATURA SI FACTORII DETERMINANTI AI CRIZEI
III.6 SUGESTII PENTRU REABILITAREA MISUNII DIN PUNCT DE VEDERE ETIC
III.7 NECESITATEA ELABORARII UNUI COD DEONTOLOGIC
IV. CODUL DEONTOLOGIC AL MISIONARULUI
IV.1 PREAMBUL
IV.1.1 SCOPUL SI OBIECTIVELE CODULUI DEONTOLOGIC AL MISIONARULUI
IV.1.2 PRINCIPIILE ETICE ALE CODULUI
IV.2 RESPONSABILITATI FATA DE SINE
IV.3 RESPONSABILITATI FATA DE FAMILIE
IV.4 RESPONSABILITATI FATA DE BISERICA LOCALA
IV.5 RESPONSABILITATI FATA DE COLEGI
IV.6 RESPONSABILITATI FATA DE CEI DE PE CAMPUL DE MISIUNE
IV.7 RESPONSABILITATI FATA DE CEI PE CARE II CONSILIAZA
IV.8 RESPONSABILITATI FATA DE COMUNITATE
V. CONCLUZII

Alte date

?PREFAT?

Lucrarea de fata este o chintesenta a colaborarii pe parcursul a patru ani de studiu, cu minunatii profesori pe care i-am avut. Ea reprezinta o incununare a cunostintelor acumulate prin grija si dragostea nemarginita a Dumnezeului nostru preaiubit, caruia doresc sa ii multumesc din toata inima, dedicandu-I in totalitate viata mea.

Realizarea proiectului a fost posibila doar cu ajutorul unor persoane deosebite care m-au incurajat si sustinut pe tot parcursul perioadei in care acest proiect a fost scris. În acest sens, doresc sa multumesc grupului profesoral de la Facultatea de Teologie Baptista din Bucuresti, pentru ca, fara implicarea si devotamentul dumnealor, fara incurajarea si sustinerea dumnealor, acest proiect nu ar fi existat.

În al doilea rand, doresc sa multumesc Conf. univ. Dr. Otniel Bunaciu, care a fost coordonatorul acestei lucrari, pentru timpul acordat si efortul depus, pentru indrumarea si incurajarea pe care mi le-a oferit.

De asemenea, as dori sa ii multumesc inca o data lui Dumnezeu, Cel care ne-a chemat la lucrarea Sa si care ne echipeaza si ne invredniceste sa o ducem la indeplinire, pentru harul Sau revarsat asupra mea si pentru calauzirea Sa in scrierea acestei lucrari. Lui ii este dedicata aceasta lucrare, spre lauda Numelui Sau cel sfant.

Dedic aceasta lucrare tuturor celor chemati la slujire de catre Dumnezeul Cel Preainalt, sperand ca ea sa fie de un real folos pentru toti cei care sunt in slujba lui Dumnezeu.

1. INTRODUCERE

1.1 Justificarea teoretica a temei

Fiecare crestin cunoaste foarte bine versetele din Matei 28:19-20, care mai sunt numite si “Marea trimitere”. Auzim des, de la amvoanele bisericilor ca trebuie sa mergem si sa ducem Vestea Buna celor pierduti. Si multi raspund acestei chemari. Întalnim tot felul de oameni dornici sa duca Evanghelia celor care nu au fost inca atinsi de ea, dornici sa mearga si sa implineasca aceasta Mare Trimitere… Si ne uitam apoi la lucrarea multora dintre ei si vedem de multe ori esecuri si marturii stricate, lucrari incepute si neterminate, abandonate. Este trist, dar este un lucru cat se poate de real in ziua de azi. Azi, slujitorii Dumnezeului celui viu sunt acuzati de practicarea favoritismului in biserica, de coruptie si lacomie, de adulter si nepasare.

Uitandu-ma la toate aceste realitati, vazand cum lucrarea lui Dumnezeu nu propaseste din cauza slujitorilor Sai, din cauza comportamentului lor, am inteles ca lucratorii, misionarii au nevoie de un cod deontologic, asa cum au toate celelalte profesii laice, o “carta alba”, un ghid care sa le prezinte cateva standarde de comportament, cateva principii si modele de conduita pe care trebuie sa le adopte fiecare misionar.

Domnul Isus insusi a petrecut mult timp invatandu-i pe ucenicii Sai cum sa se poarte in societate, prezentandu-le standardele Împaratiei si aratandu-le ca cetatenii Împaratiei trebuie sa fie diferiti din punct de vedere comportamental de oamenii acestei lumi. Credinta si comportamentul nostru face diferenta dintre noi si ei, de aceea este important sa stim cum sa traim, ce principii sa urmam si ce standarde sa implinim in trairea noastra pe acest pamant.

Misionarii si lucratorii, mai mult decat un crestin obisnuit, ar trebui sa constituie exemple demne de urmat in ceea ce priveste comportamentul in lume. Ei ar trebui sa poata spune, asa cum spunea apostolul Pavel: “calcati pe urmele mele, intrucat si eu calc pe urmele lui Hristos.”

Prezenta lucrare se doreste a fi un ghid pentru lucratori si misionari, un ajutor in ceea ce priveste conduita ceruta de Dumnezeu celor ce Îl slujesc. Lucrarea este structurata pe patru capitole, ficare capitol constituind o incercare de a prezenta relevnta si necesitatea formularii unui cod deontologic al misionarului, alcatuit conform principiilor etice prezentate in Sfanta Scriptura.

Primul capitol abordeaza o tematica introductiva, prezentand terminologia si acceptiunile subiectului tratat. Capitolul trateaza, de asemenea, importanta, implicatiile si scopul codurilor deontologice, atat in contextul social crestin, cat si in contextul social secular.

Capitolul al doilea vorbeste despre relevanta si necesitatea unui cod deontologic in contextul modern, si prezinta criza etica ce caracterizeaza lucrarea si misiunea crestina. Sunt prezentate, de asemenea, definitia, bazele si caracteristicile eticii crestine, care, dupa cum reiese si din argumentele folosite in cadrul acestei prezentari, este net superioara tuturor celorlalte sisteme etice seculare.

Cel de-al treilea capitol trateaza tema propriu-zisa a lucrarii, si anume codul deontologic al misionarului. Acest capitol debuteaza cu un scurt preambul, prezentand apoi, dintr-o perspectiva etica biblica, responsabilitatile misionarului in relatiile sale cu propria persoana, cu familia, biserica locala, relatia cu colegii, cu cei de pe campul misiune, relatia cu cei pe care ii consiliaza, cat si responsabilitati fata de societatea in care traieste.

Ultimul capitol constituie o concluzie a intregii lucrari, prezentand, inca o data, argumente viabile in favoarea necesitatii elaborarii unui cod deontologic al misionarului in contextul modern.

1.2 Terminologie si acceptiuni

Cuvantul deontologie provine de la termenul grecesc deon, care inseamna datorie, si de la logos, care inseamna stiinta. Asadar, deontologia poate fi definita ca fiind “stiinta datoriei”. Sistemele etice deontologice raspund la intrebari de genul: Care este datoria mea morala?, Care sunt obligatiile mele morale?, Care sunt actiunile conforme cu datoria?, Ce trebuie sa fac, in conformitate cu moralitatea?, etc.

Sistemele morale deontologice se caracterizeaza in primul rand prin atentia deosebita pe care o acorda aderentei la reguli sau datorii morale independente. Asadar, pentru a face alegerile morale corecte, trebuie sa avem in vedere care sunt datoriile noastre morale si care sunt regulile morale corecte ce reglementeaza aceste datorii. Atunci cand actionam conform cu datoria, comportamentul nostru este unul moral. Cand, dimpotriva, esuam in a ne face datoria, ne comportam intr-un mod imoral.

Sistemele morale deontologice accentueaza, de asemenea, motivatiile care se afla in spatele tuturor actiunilor noastre. Din aceasta perspectiva, simpla respectare a regulilor morale corecte este adesea insuficienta. Trebuie, de asemenea, sa avem si motivatiile corecte. În acest sens, este posibil ca o persoana sa nu fie considerata ca fiind imorala, desi a incalcat o regula morala, atata timp cat persoana in cauza intentiona sa adere la o anumita datorie morala corecta.

Cu toate acestea, este important sa intelegem ca in cadrul sistemelor morale deontologice, o motivatie corecta in sine nu constituie niciodata o justificare pentru o actiune ce nu poate fi folosita ca baza pentru a descrie o alta actiune ca fiind corecta din punct de vedere moral. De asemenea, anumite datorii nu sunt in mod automat corecte doar pentru simplul motiv ca noi le consideram a fi corecte.

Datoriile si obligatiile trebuie sa fie stabilite in mod obiectiv si absolut, si nu in mod subiectiv, relativ. Ele trebuie stabilite ca normative absolute. [1 http://en.wikipedia.org/wiki/Deontology]

Probabil ca cel mai semnificativ concept pe care trebuie sa il intelegem in legatura cu sistemele morale deontologice, este cel conform caruia principiile morale din cadrul acestor sisteme sunt complet separate de posibilele consecinte care ar putea surveni in urma respectarii acestor principii. Din aceasta perspectiva, daca ai datoria morala de a nu minti, atunci, a minti este intotdeauna gresit, chiar daca alegerea ta de a nu minti ii va afecta in mod negativ pe altii sau chiar pe tine insuti.

De-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe tipuri de sisteme morale deontologice. Printre acestea se numara porunca divina, teoriile datoriei, teoriile drepturilor, contractarianismul si deontologia monista.

Porunca divina se refera la unele dintre cele mai raspandite forme ale sistemelor morale deontologice, in cadrul carora setul de obligatii morale provine de la Dumnezeu. În cadrul acestora, o actiune este corecta din punct de vedere moral atunci cand ea este in acord cu regulile si datoriile morale decretate de Dumnezeu.

Teoriile datoriei sunt cele in cadrul carora o actiune este corecta din punct de vedere moral daca este in acord cu o anumita lista de datorii si obligatii.

Teoriile drepturilor se refera la o actiune ca fiind corecta din punct de vedere moral, in cazul in care ea respecta in mod adecvat drepturile tuturor oamenilor, sau cel putin pe cele ale membrilor societatii. Aceast tip de datorie se mai numeste si libertarianism, filozofia politica conform careia oamenii ar trebui sa fie liberi din punct de vedere legal sa faca ce vor, atata timp cat actiunea lor nu incalca drepturile altora. Din aceasta perspectiva, libertatea umana este ingradita doar de drepturile celorlalti oameni.

Contractarianismul defineste o actiune ca fiind corecta din punct de vedere moral daca este in conformitate cu regulile pe care agentii morali rationali decid sa le respecte in momentul intrarii intr-o relatie sociala, in vederea unor beneficii reciproce.

Deontologia monista afirma ca o actiune este corecta din punct de vedere moral daca este in acord cu un singur principiu deontologic care guverneaza toate celelalte principii subsidiare.

În alta ordine de idei, deontologia este o teorie etica conform careia deciziile trebuie luate tinand cont, in primul rand, de datoriile unora si de drepturile celorlalti. Deontologia sustine existenta unor obligatii morale a priori, sustinand ca oamenii ar trebui sa traiasca conform unui set de principii permanent definite, absolute, care nu se schimba in functie de circumstante. Una dintre cele mai importante implicatii ale deontologiei este cea conform careia nici macar scopurile demne de lauda nu pot justifica, niciodata, actiunile imorale, intrucat scopul nu scuza niciodata mijloacele. [2 http://webs.wofford.edu/kaycd/ethics/deon.htm]

1.3 Importanta si implicatiile codurilor deontologice

Codurile deontologice dateaza de secole, avand o existenta indelungata. Toate traditiile religioase si culturile civice au la baza astfel de coduri. Decalogul mozaic (cele zece porunci), care reprezinta un cod deontologic moral, constituie principiul fundamental in cadrul iudaismului, islamismului si crestinismului. În acelasi sens, Pericle a transformat codul atenian in principiul de baza al culturii si politicii elene. În fiecare dintre aceste cazuri, codurile deontologice morale, contin obligatii, sfaturi si avertismente generale, insa ele reprezinta mult mai mult decat atat. Aceste coduri redau adesea o ideologie, o viziune a excelentei, a ceea ce indivizii si societatea ar trebui sa fie, ceea ce ar trebui sa realizeze si pentru ce ar trebui sa lupte. Din aceasta perspectiva, codurile constituie unele dintre cele mai importante expresii ale aspiratiilor si asteptarilor civice.

Atunci cand sunt aplicate la anumite clase de oameni, lucratori publici, doctori si misionari, codurile devin puncte de referinta esentiale. Ele constituie rama, cadrul in jurul caruia sunt construite diferite profesii. Adesea codurile sunt cele la care apeleaza profesionistii pentru a lansa afirmatia conform careia ei sunt “profesionisti”, constituind, de asemenea, documentul fundamental in cadrul unei anumite profesii (ex. Juramantul lui Hipocrat). Desi este adevarat ca nu toate juramintele de acest gen constituie in mod automat si coduri, adesea codurile sunt incorporate in cadrul juramintelor sau al altor ceremonii asemanatoare, pregatitoare devenirii unui profesionist. Codurile morale deontologice pot fi intalnite, de asemenea, si in cadrul ceremoniilor prin care se ordineaza lideri religiosi din randul mai multor religii.

De ce sunt codurile deontologice importante pentru dezvoltarea internationala? În calitate de documente fundamentale, codurile pot oferi cadrul pe care lucratorii publici il folosesc pentru a-si indeplini responsabilitatile publice. Codurile pot articula in mod clar conduitele nepotrivite, neadecvate si pot oferi viziunea pentru care se lupta functionarul din cadrul guvernului. Din acest punct de vedere, codul deontologic reprezinta un mecanism fundamental pentru asigurarea profesionalismului.