Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS:
Introducere pg.4
CAP1. Marketingul si functiile sale pg.7
1.1. Evolutia marketingului pg.8
1.2. Functiile marketingului in economia contemporani pg.17
1.3. Marketingul si rolul siu la AVON Rominia pg.22
CAP2. Piata si componentele sale pg.26
2.1. Cererea, oferta si pretul pg.27
2.2. Concurenta in economia de piati pg.47
2.3. Piata bunurilor de consum si trisiturile sale pg.58
2.4. Caracteristicile pietei produselor cosmetice
(segmentarea ei, si rolul detinut de AVON) pg.69
CAP3. Analiza pietei pg.72
3.1. Cercetarea de piati si elementele sale pg.73
3.2. Segmentarea si tipologia pg.79
3.3. Cercetarea pietei produselor cosmetice - AVON Rominia pg.93
CAP4. Produsul si piata pg.98
4.1. Produsul si piata pg.99
4.2. Ciclul de viati al produsului pg.109
4.3. Produsele cosmetice si ciclul lor de viati pg.114
CAP5. Strategii de marketing pg.116
5.1. Mixul de marketing pg.117
5.2. Strategii de piati pg.123
5.3. Strategia de marketing la AVON Rominia pg.128
Bibliografie pg.131

Alte date

?

Introducere

Viata noastra cotidiana este influentata de marketing. Tot ce ne inconjoara este rezultatul marketingului si a strategiilor de marketing. Cum ? De la telefonul mobil Nokia, pe care il folosim zi de zi pentru a putea fi contactati in orice clipa, la pasta de dinti Colgate, pe care o folosim in fiecare dimineata. Folosim diferite articole de toaleta si aparate electrocasnice realizate de producatori din lumea intreaga. Ne punem blugii Levi’s, ne luam pantofi de sport Nike, bem iaurt Danone, mancam un fulgi de porumb Titan, bem o ceasca de cafea Jacobs. Ne luam corespondenta si ne cade in mana oferta cu produse de la Metro, Carrefour sau Cora. Iesim din casa si ne suim la volanul unei masini Dacia, luam in graba un meniu de la McDonald’s pentru masa de pranz de la birou, etc. Toate acestea sunt posibile datorita sistemului de marketing, efortul nostru fiind minim.

Marketingul nu inseamna vanzare, ci inseamna satisfacerea nevoilor consumatorului.Vanzarea

este numai varful aisbergului numit marketing. Este doar una din multiplele functii ale marketingului

si deseori nu cea mai importanta.

Conceptul care sta la baza activitatii de marketing este acela de nevoie umana. Oamenii isi satisfac nevoile sidorintele cu produse. Un produs, este orice lucru care poate fi oferit pe piata pentru a satisface o nevoie sau o dorinta. De regula prin cuvantul produs se intelege ceva de ordin fizic, un obiect, cum ar fi o masina, un televizor sau un sapun. Conceptul de produs insa, nu se reduce numai la obiecte fizice-orice poate satisface o nevoie poate fi numit produs.

Femeile, deoarece ele reprezinta majoritatea consumatorilor de produse cosmetice, au nevoie sa fie frumoase, sa arate bine atat in viata profesionala cat si in cea privata. Din ce in ce mai frecvent, aceasta teorie este valabila in cazul persoanelor de sex masculin. barbatii apeleaza si ei la diferite trucuri cosmetice pentru a arata mai bine, pentru a fi adevarati Casanova ai timpurilor moderne.

Arheologii au gasit evidente ale existentei produselor cosmetice in Egipt datand mult mai inainte de anul 4000 Î.C. Au gasit obiecte vechi cu farduri de ochi si dovezi ale folosirii unguentelor frumos mirositoare. În Egipt se aplica pe fata o pasta verde, stralucitoare din minerale de cupru care dadeau culoare si definea trasaturile fetei. Se foloseau uleiuri parfumate si se pictau sprancenele cu fard de ochi (o crema facuta din grasime de oaie si praf de plumb). Rujul inrosea obrajii si erau folosite pudre albe pentru indreptarea ridurilor. Femeile foloseau ca ruj culoarea ocru, un clei combinat cu fier. Ca sa arate mai tinere, isi pictau palmele cu henna, o culoare rosu-maronie. În China si Japonia foloseau o crema din praf de orez cu care isi pictau in alb fata si parul, isi smulgeau sprancenele iar dintii erau colorati in negru sau auriu. Romanii foloseau faina de orz si unt pentru cosuri, grasime de oaie si sange pentru lustruirea unghiilor. Barbatii si femeile isi vopseau adesea parul in blond. Vopselele erau foarte caustice si multi au chelit trebuind sa poarte peruci. În Europa, cosmeticele erau folosite de aristocratie, de persoanele de la curtile regale. Franta si Italia devin centrul producerii lor. Produsele cosmetice s-au dezvoltat odata cu industria filmului si a modei.

Oamenii doresc sa aleaga acele produse care sa le ofere satisfactia cea mai mare pentru banii cheltuiti. Acesti consumatori si consumatoare de produse cosmetice dispun de o larga gama de produse care le-ar putea satisface o nevoie sau alta. E important sa stim cum alegem aceste produse. Aceasta depinde de modul in care percepem fiecare dintre noi valoarea unui produs.

Vrem sa cumparam un sampon. Aceasta nevoie poate fi satisfacuta de o varietate de produse: de la cele pentru diferitele tipuri de par, cele antimatreata, 2 in 1 sampon si balsam, cele pentru volum, la cele din diferite plante si fructe etc. Pe langa simpla nevoie de a cumpara un sampon, vrem un sampon bun care sa ne faca parul matasos, sa ne ajunga un timp indelungat si sa coste putin. Fiecare din produsele amintite mai sus, are o capacitate diferita de a ne satisface aceasta nevoie. Trebuie sa ne hotaram care dintre ele ne va oferi cea mai mare satisfactie.

Marketingul se naste in clipa in care oamenii se hotarasc sa-si satisfaca nevoile si dorintele prin intermediul schimbului. Schimbul este actul obtinerii unui produs dorit de la cineva prin oferirea altui lucru in locul acestuia. Vi s-a intamplat sunt sigur, sa schimbati un ruj cu cel al unei prietene pentru ca va placea cum ii vine nuanta si vroiati sa-l incercati. Schimbul este conceptul de baza al activitatii de marketing.

Daca schimbul este conceptul de baza, tranzactia este unitatea de masura. Tranzactia consta in

schimbul unor valori intre doua parti. Platim 100 mii lei pentru un sampon. Aceasta este o tranzactie

monetara clasica.

Conceptul de tranzactie ne duce la conceptul de piata. Piata este ansamblul de cumparatori efectivi si potentiali ai unui produs. Pe masura ce creste numarul persoanelor si tranzactiilor derulate la nivelul unei societati, creste si numarul comerciantilor si al pietelor. În societatea moderna, contemporana, pietele nu trebuie sa fie locuri bine definite in spatiu, unde are loc intalnirea cumparator-vanzator. Cu ajutorul tehnicilor moderne de comunicare si mijloacelor noi de transport, un comerciant poate face usor publicitate unui produs la televiziune, pe internet, poate prelua telefonic sau prin email comenzi din partea a mii de clienti, expediind prin posta bunurile chiar a doua zi, fara a se intalni direct cu acestia.

Asadar, conceptul de piata ne duce in cele din urma la conceptul de marketing. Marketingul reprezinta lucrul cu pietele in vederea realizarii schimburilor necesare, satisfacerii nevoilor si dorintelor umane. În concluzie, marketingul este acel proces prin care grupuri si indivizi, obtin ceea ce le trebuie si doresc prin crearea si schimbul de produse sau valori cu altii.

Schimburile implica munca. Ofertantii trebuie sa caute cumparatori, sa le identifice nevoile, sa creeze produse corespunzatoare, sa le promoveze, sa le depoziteze si sa le stabileasca pretul.

Crearea produselor, cercetarea, comunicarea, distributia, stabilirea pretului si prestarea de servicii sunt activitati de marketing esentiale.

CAPITOLUL 1. MARKETINGUL SI FUNCTIILE SALE

1.1.Evolutia marketingului pg. 8

1.2.Functiile marketingului in economia contemporana pg. 17

1.3.Marketingul si rolul sau la AVON Romania pg. 22

1.1 Evolutia marketingului

Realizarile deosebite ale unor firme sunt si consecintele evolutiei marketingului, atat ca filozofie cat si ca disciplina economica adecvata pentru supravietuirea cu succes in secolul XXI. Specialistii apreciaza ca marketingul se afla intr-un proces de continua evolutie, iar in momentul actual parcurge o etapa de avant in ciclul sau de viata, nicidecum de declin, cum afirma unii comentatori. În termenii etapizarii ciclului de viata, noi consideram ca marketingul se afla undeva intre copilarie si adolescenta [1 McDonald, Malcom, – Marketing Strategic, Editura Codecs, Bucuresti, 1998, op. Cit. P.31] .

Marketingul are o istorie relativ noua, inceputurile sale situandu-se la debutul secolului XX si cunoscand o evolutie rapida, odata cu evolutia schimbului economic complex si in cadrul acestuia a schimburilor pe piata.

Ca principale caracteristici pentru o etapizare evolutiva ar putea fi urmatoarele argumente:

pana la Primul Razboi Mondial (anii ’30), marketingul apare ca o descoperire noua si are loc conceptualizarea sa, definirea teoretica si totodata integrarea sa in practica firmelor, ca functie distincta, delimitata de cele mai multe ori de functia comerciala; dupa Primul Razboi Mondial si pana tarziu, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial (anii ‘50), marketingul se dezvolta si se reevalueaza, intr-o optica noua, corespunzatoare noii configuratii a economiei postbelice, definita prin cresterea considerabila a profesionalizarii si specializarii economistilor, si printr-o abundenta de produse si servicii diferite, realizate de o multitudine de firme, si care necesita posibilitatea de a fi comercializate pe criterii noi, specifice economiei de piata; urmatoarea etapa este cea a reconceptualizarii marketingului, valabila pana in zilele noastre si marcata de tranzitii succesive, facand trecerea de la marketingul traditional, clasic, la marketingul modern, asimilat orientarii firmei spre societatea umana.

Este incontestabil, ca in perioada postbelica si mai ales in ultimele doua decenii, marketingul s-a impus ca unul din factorii importanti ce au contribuit la obtinerea performantelor deosebite a firmelor de succes din tarile dezvoltate. El s-a dovedit un catalizator al cresterii economice in aceste tari.

Experienta a demonstrat ca firmele ce au atins performante superioare din punct de vedere al eficientei sunt cele care: au o perspectiva si o orientare de marketing veritabila; inteleg ca realitatea pietii pretinde o mare receptivitate fata de mediu si deci trebuie sa manifeste flexibilitate si adaptabilitate la schimbarile acestuia inclusiv in privinta structurii si sistemelor organizationale, adopta o strategie competitionala de rezistenta pentru a neutraliza concurenta, promoveaza noul si se preocupa de asigurarea unui echilibru strategic [2 Hart, Norman – Marketing Strategy and Management, Macmillan, 1993, op. Cit. P. 26-28].

Pentru orice firma, piata inseamna un ansamblu de oportunitati si de constrangeri, de restrictii. Dimensiunile, structurile si insasi eficienta activitatii firmei depind de modul in care se integreaza in cadrul relatiilor de piata, se confrunta cu cerintele acesteia.

Cresterea complexitatii si exigentelor pietei, caracteristicile perioadei actuale, impune oricarei firme modalitati noi de implicare in mecanismele pietei. În acest sens, firmele moderne au elaborat o noua viziune fata de piata si au pus in actiune metode si tehnici noi, stiintifice, de investigare a pietei, de adaptare operativa la piata si de influentare a acesteia. Acest drum nou al intreprinderilor moderne este cunoscut sub denumirea de marketing. Includerea marketingului in intreaga activitate a firmelor s-a dovedit a fi cea mai realista optiune in conditiile actualului dinamism economico-social.

Cuvantul “marketing” provine de la participiul prezent al verbului “to market” , care inseamna a desfasura tranzactii de piata, a cumpara si a vinde. Ulterior, termenul a fost substantivizat, iar internationalizarea lui s-a impus, in aceasta noua calitate, regulilor gramaticale corespunzatoare limbilor care l-au asimilat.

În caracterizarea marketingului specific perioadei actuale se ia, de regula, ca punct de plecare definitia formulata de Asociatia Americana de Marketing, potrivit careia prin marketing se intelege “realizarea activitatilor economice care dirijeaza fluxul bunurilor si serviciilor de la producator la consumator sau utilizator [3 Committe of Definition, Alexander, Ralph, S., Chairman Marketing Definition: A Glossary of Marketing Terms, American Marketing Associations, Chicago, 1960, pag. 15.]”.

Definitia are cateva deficiente majore, in ceea ce priveste orientarea conceptului de marketing, considerat prin intermediul ei doar un mijloc de vanzare si de promovare a produselor si serviciilor existente, care trebuie desfacute.

Un concept de marketing modern se orienteaza de fapt catre client, catre trebuintele acestuia, intr-o viziune sistemica a tuturor activitatilor si proceselor, fenomenelor complexe ce alcatuiesc fluxul complet al bunurilor si serviciilor, subordonarea acestora cerintelor de consum, luarea in considerare nu numai a cerintelor efective, prezente, dar si a celor de perspectiva, potentiale.