Pagina documente » Chimie, Biologie, Agronomie » Tehnologia de cultivare a cartofului cu privire asupra fertilizarii in diferite conditii fitotehnice

Cuprins

lucrare-licenta-tehnologia-de-cultivare-a-cartofului-cu-privire-asupra-fertilizarii-in-diferite-conditii-fitotehnice
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.
lucrare-licenta-tehnologia-de-cultivare-a-cartofului-cu-privire-asupra-fertilizarii-in-diferite-conditii-fitotehnice


Extras din document

CUPRINS
IMPORTANTA SI RASPiNDIREA CARTOFULUI iN LUME SI iN ROMiNIA ....5.
PARTEA I-A ...10.
CONDITIILE NATURALE SOCIAL-ECONOMICE SI TEHNOLOGICE DE REALIZARE A CULTURII CARTOFULUI iN ZONA iNCHISA A DEPRESIUNII BRASOVULUI ...........11.
1.1.DATE DESPRE ZONA iN CARE SE AFLA ICPC BRASOV ..11.
1.1.1.Prezentarea unitarii ....11.
1.1.2.Situatia geografica si social-economica .........12.
1.1.3. Geomorfologia si hidrologia zonei 13.
1.1.4. Principalele caracteristici ale climei ............14.
1.1.4.1. Regimul termic........15.
1.1.4.2. Regimul pluviometric.. ...........16.
1.1.4.3.Regimul luminii........... ...........17.
1.1.4.4.Regimul eolian......... .............17.
1.1.4.5. Alte elemente climatice..... .....18.
1.1.5. Caracterizarea solului.... ..........19.
1.1.6.Flora cultivata si spontana din zona........ ......20.
1.1.7.Concluzii asupra cadrului natural......... ........21.
1.2.CERINTELE CULTURII CARTOFULUI FATA DE FACTORII ECOLOGICI .....22.
1.2.1.Cerintele fata de temperatura............ ..........23.
1.2.2. Cerinte fata de umiditate ............24.
1.2.3. Cerintele fata de lumina....... ......25.
1.2.4.Cerinte fata de sol...... 26.
1.2.5.Gradul de favorabilitate pentru cultura cartofului in conditiile de la I.C.P.C. Brasov ..........27.
1.3.Tehnologia de cultivare a cartofului........ ......28.
1.3.1. Rotatia si amplasarea culturii............ ......28.
1.3.2. Fertilizarea........ ......28.
1.3.3. Lucrarile solului............ .........31.
1.3.4. Soiuri de cartof .........32.
1.3.5. Materialul de plantat si plantarea...... .........33.
1.3.6. Lucrarile de ingrijire............ ...35.
1.3.7. Evaluarea productiei, recoltarea si pastrarea...... .........38.
PARTEA A II-A .41.
EXPERIMENTARI PRIVIND EFICIENTA FERTILIZARII iN DIFERITE CONDITII FITOTEHNICE .......42.
2.1. STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR REFERITOARE LA FERTILIZAREA CARTOFULUI...... .............42.
2.2.SCOPUL, OBIECTIVELE SI METODICA EXPERIMENTARILOR ......44.
2.2.1. Scopul si obiectivele experientei..... .........44.
2.2.2. Metodica experimentarilor............ .........44.
2.3.CONDITIILE ECOLOGICE DIN ANUL EXPERIMENTARII.......... ......50.
2.4 VALORIFICARAEA REZULTATELOR............ 52.
2.5. SINTEZA REZULTATELOR DE PRODUCTIE. ....... ...54.
2.6.ANALIZA ECONOMICA......... ......57.
CONCLUZII SI PROPUNERI........ ......60.
BIBLIOGRAFIE........... ...62.

Alte date

?

{p}

?

IMPORTANTA SI R?SPÂNDIREA CARTOFULUI ÎN LUME SI ÎN ROMÂNIA

Cartoful este una dintre cele mai importante plante de cultura, care prezinta o mare plasticitate ecologica, fiind cultivat pe toate continentele, in peste 140 de tari, unde se cultiva in principal in scop alimentar, dar si pentru industrializare si furajarea animalelor. Pentru consumul uman cartoful ocupa locul patru in lume dupa grau, orez si porumb, folosindu-se in stare proaspata sau sub forma de produse uscate si semipreparate. In prezent se cunosc peste 360 de retete culinare cu preparate din cartof (Catelly 1988).

Consumul cartofului timpuriu are importanta deosebita din punct de vedere alimentar, deoarece in perioada cand se consuma acesta, sortimentul de legume este relativ sarac in produse cu valoare energetica ridicata, cartoful suplinind aceasta lipsa, asigurand in cea mai mare masura nevoile organismului in substante producatoare de energie. De asemenea cartofii pentru iarna reprezinta o alternativa la consumul de carne, care poate deveni daunator. In organismul uman substantele hranitoare din cartof se transforma mai repede decat cele din carne sau grasimi, avand o digestibilitate remarcabila. De asemenea, cartoful este un aliment care se prepara foarte usor si repede in diferite feluri de mancare.

Datorita valorii nutritive ridicate a tuberculilor de cartof, determinata de continutul echilibrat in glucoza. Proteine, aminoacizi esentiali, lipide si vitamine, a gustului placut si a digestibilitatii ridicate cartoful satisface cele mai diversificate gusturi si cele mai mari exigente. Cartoful reprezinta o sursa importanta de aprovizionare cu saruri minerale pentru organismul uman si animal. Dintre vitaminele cartofului (A,B1,B2,B6,K) o mai mare importanta o prezinta vitamina C, care mareste valoarea nutritiva a acestuia. Continutul de vitamina C variaza intre 12-32 mg la 100de grame de substanta uscata (Staicov 1969). Cartoful prezinta o deosebita importanta si datorita faptului ca acesta foloseste terenul cu eficienta economica mare si este o foarte buna planta premergatoare.

Exista dovezi istorice care arata ca zona de origine a cartofului este America de Sud unde a fost gasit pentru prima data in Peru, Ecuador, Columbia. Primul studiu amanuntit asupra cartofului a fost facut de catre Alphonse de Candolle in lucrarea „L’origine des plantes cultivees”. Raspandirea cartofului din America de Sud in Europa s-a facut prin Spania si Anglia. Din Spania cartoful a patruns in Portugalia si Italia, apoi in Belgia. In Anglia cartoful este cunoscut din secolul XVI.

Patruns in Europa cartoful a fost la inceput tratat cu ostilitate deoarece se considera ca schimba culoarea albastra a sangelui nobil, ca produce tuberculoza si lepra. Cu toate acestea cartoful castiga tot mai multi adepti „cucerind” Europa. Cea mai veche atestare scrisa a prezentei cartofului in Europa dateaza din 1573 si se afla in arhivele spitalului din Sevilla Spania.In Franta cartofii sunt mentionati pentru prima data in 1604 de catre Olivier de Sens.

Tabelul 1

Suprafata si productia de cartof in lume

(sursa : FAOSTAT Database Results 1990-1998)

Specificare

Suprafata (mii ha)

Productia (kg/ha)

1979-1981

1989

1998

1979-1981

1989

1998

Total Lume

19.012

17.944

18.213

14,2

15,4

16,1

Africa

609

704

778

8,6

10,7

11,5

N.C. America

712

741

817

26,5

28,7

34,0

U.S.A.

491