Pagina documente » Recente » Amenajarea teritoriala a zonei Arges

Despre lucrare

acces premium
Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.


Cuprins

?CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAP?TOLUL 1: NO??UN? TEORET?CE PR?V?ND POTEN??ALUL TUR?ST?C ?? AMENAJAREA TUR?ST?C? 3
1.1. Concepte teoret?ce privind potent?alul tur?st?c 3
1.2. Conceptul de amenajare tur?st?ca a une? zone 4
1.3. Pro?ectarea amenajar?? tur?st?ce 8
1.4. T?pur? s? modele de amenajare tur?st?ca 12
CAPITOLUL 2: EVALUAREA JUDETULUI ARGES IN VEDEREA AMENAJARII 14
2.1. Prezentarea judetului Arges 14
2.2. Atractii turistice judetul Arges 20
2.3. Indicele de atractivitate al judetului Arges 24
CAPITOLUL 3: AMENAJAREA TERITORIALA A ZONEI MUNICIPIULUI CURTEA DE ARGES -LACUL VIDRARU 26
3.1. Selectia si delimitarea teritoriului 26
3.2. Determinarea atractivitatii 33
3.3. Evaluarea cererii turistice 35
3.4. Determinarea ariei de atractie si a pietei potentiale 41
3.5. Determinarea capacitatii optime de primire 41
3.6. Conceptia de amenajare a zonei 43
3.7. Promovarea turistica a viitoarei amenajari 45
CONCLUZII SI PROPUNERI 48
BIBLIOGRAFIE 54

EXTRAS DIN DOCUMENT

Activitatile turistice reprezinta o sursa principala de redresare a economiilor nationale a tuturor tarilor care dispun de resurse turistice importante. Pe de alta parte, se constata ca acesta activitate reprezinta o „industrie” producatoare de servicii care nu se confrunta cu lipsa clientilor. Produsul turistic este solicitat permanent in fiecare an, sezon sau chiar zilnic, de un segment tot mai mare de populatie din toate regiunile globului, indiferent de existenta unor situatii conjuncturale care se manifesta pe plan local sau regional. În acest context, principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului rezulta din urmatoarele aspecte:

- resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul este unul dintre activitatile economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;

- exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice insotite de o promovare eficienta pe piata externa, poate constitui o sursa de crestere a incasarilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balantei de plati externe;

- turismul reprezinta o activitate cu larga capacitate de incadrare a fortei de munca si de absorbtie a celei disponibilizate din sectoarele economiei, puternic restructurate;

- turismul, prin efectul sau multiplicator actioneaza ca un element dinamizant al sistemului economic global, generand o cerere specifica de bunuri si servicii, care la randul sau antreneaza o crestere in sfera productiei de bunuri, contribuind in acest fel la diversificarea structurii sectoarelor economiei nationale;

- dezvoltarea armonioasa a turismului pe intreg teritoriu contribuie la cresterea economica si sociala si la atenuarea dezechilibrelor aparute intre diverse zone, constituind o sursa importanta de sporire a veniturilor populatiei;

- turismul este un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale prin extinderea ariei ofertei specifice si crearea de locuri de munca in mediul rural, altele decat cele traditionale, ameliorand conditiile de viata si sporind veniturile populatiei locale;

- in conditiile respectarii si promovarii principiilor de dezvoltare durabila, turismul constituie un mijloc de protejare, conservare si valorificare a potentialului istoric, cultural si folcloric al tarii;

- prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistica durabila si impunerea unor masuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existentei umane (apa, aer, flora, fauna, a ecosistemelor vulnerabile etc.) turismul are in acelasi timp si o vocatie ecologica;

- in plan social turismul se manifesta ca mijloc activ de educare si ridicare a nivelului de instruire si civilizatie a oamenilor, avand un rol deosebit in utilizarea timpului liber al populatiei.

Turismul reprezinta o activitate economica specifica sectorului tertiar, ce valorifica un set de resurse naturale si antropice specifice, care nu pot fi valorificate intr-un alt mod si satisface un set de necesitati umane legate de odihna, tratament si educatie ce nu poate fi realizat de catre alte ramuri ale economiei.

Amplasarea optima in teritoriu respectiv definirea tipologiei si dimensiunii infrastructurii turistice reprezinta obiectul de studiu al amenajarii si organizarii turistice a teritoriului. La aceasta se adauga corelarea permanenta a cererii si ofertei turistice la care se adauga rentabilizarea economica a activitatilor turistice.

Activitatile de amenajare a infrastructurii turistice reprezinta o etapa premargatoare implementarii propriu-zise a dotarilor ce compun infrastructura turistica. Avand in vedere faptul ca, teritoriul dispune deja de o infrastructura foarte variata si complexa, care asigura alte categorii de nevoi umane (nevoi de transport si comunicatii, locuire, educatie etc.), ca valoarea investitiilor care se realizeaza in cadrul infrastructurilor turistice sunt mari si de lunga durata, ca unele dotari si infrastructuri civile pot fi folosite si in scop turistic sau transferate spre folosirea exclusiva in acest scop, gandirea in prealabil a masurilor si etapelor de dezvoltare, a investitiilor ce se impun a fi realizate sunt de bun augur in vederea evitarii starilor conflictuale si de risc, a ineficientei economice.

Amenajarea turistica reprezinta un proces cu derulare continua spatio-temporala de proiectare si localizare a noilor dotari si infrastructuri turistice, de redimensionare a celor existente, de regularizare si orientare a fluxului turistic in functie de jocul cererii si al ofertei, de rentabilizare economica a activitatilor turistice, de protectie a mediului ambiant din ariile de localizare a obiectivelor turistice (naturale si antropice), si implicit al infrastructurii si dotarilor turistice.

Amenajarea turistica reprezinta o componenta a amenajarii teritoriului, si se desfasoara simultan cu aceasta. Între amenajarea teritoriului si amenajarea turistica se stabilesc permanent conexiuni si relatii de sustinere. În multe cazuri o zona turistica se suprapune peste una economica astfel ca, procesul de amenajare se deruleaza simultan si are un caracter integrator.

CAP?TOLUL 1: NOT?UN? TEORET?CE PR?V?ND POTENT?ALUL TUR?ST?C S? AMENAJAREA TUR?ST?C?

1.1. Concepte teoret?ce privind potent?alul tur?st?c

În sens larg, potent?alul tur?st?c [1 Piata turistica, Al?x N?d?l?a, ?d. Didactica si P?dagogica, Bucur?sti, 2003] al unu? ter?tor?u reprez?nta ansamblul elementelor naturale, econom?ce s? cultural – ?stor?ce, care prez?nta anum?te pos?b?l?tat? de valor?f?care tur?st?ca, dau o anum?ta funct?onal?tate pentru tur?sm s? dec? const?tu?e prem?se pentru dezvoltarea act?v?tat?? de tur?sm.

Organ?zat?a Mond?ala a Tur?smulu? (O.M.T.) impreuna cu alte organ?sme de prof?l d?n cadrul Comun?tat?? Europene anunta ca o def?n?t?e complexa a potent?alulu? tur?st?c al une? tar? sau zone astfel: “potent?alul tur?st?c al une? tar? sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale s? soc?o-econom?ce care expr?ma pos?b?l?tat? de valor?f?care in plan tur?st?c, ofera sau dau o anum?ta funct?onal?tate ter?tor?ulu? s? const?tu?e prem?ze pentru dezvoltarea act?v?tat?lor de tur?sm; un anum?t spat?u geograf?c prez?nta ?nteres d?n punct de vedere tur?st?c in masura in care ofera resurse tur?st?ce naturale sau antrop?ce, resurse – ce in urma unor amenajar? spec?f?ce – pot f? puse in valoare ?ntrand in c?rcu?tul tur?st?c ?ntern sau ?nternat?onal” [2 Cand?a M?linda – “Pot?ntialul turistic al Romani?i” si “Am?najar?a turistica a spatiului” – ?ditura Univ?rsitara Bucur?sti, 2003].

O alta def?n?t?e a unu? concept des intaln?t in l?mbajul econom?c-tur?st?c este aceea de atract?e tur?st?ca s? anume “expr?ma cu precadere latura afect?va, cogn?t?v-estet?ca a d?fer?telor elemente d?n structura potent?alulu? tur?st?c, care produc ?mpres?? de o ?ntens?tate deoseb?t de putern?ca, ?nfluentand in mod d?rect, anum?te segmente ale cerer?? tur?st?ce; elementele de atract?e pentru tur?st?? sunt ?mag?nea, maret?a, or?g?nal?tatea, un?c?tatea, frumusetea unor componente ale potent?alulu? tur?st?c (cascada, che?, versant? abrupt?, p?ctur? deoseb?te, clad?r? ?mpozante, elemente flor?st?ce etc.), imcercand emot?? ma? mult sau ma? put?n putern?ce.

O not?une care o cupr?nde s? pe aceea de atract?e tur?st?ca dar este mult ma? complexa, este not?unea de resursa tur?st?ca care ?nclude, pe langa atract??le tur?st?ce ob?snu?te, s? “elemente naturale sau antrop?ce care pot f? valor?f?cate d?rect in act?v?tat?le tur?st?ce ca “mater?e pr?ma”, generand d?fer?te forme de tur?sm: ?zvoarele m?nerale s? namolul care favor?zeaza tur?smul balnear, vantul, zapada s? ogl?nz?le de apa genereaza tur?smul sport?v, d?fer?tele t?pur? de b?ocl?mat s? aerul ozonat – tur?smul cl?mater?c, agr?cultura montana – agrotur?smul, satele – tur?smul rural etc.

Termenul de fond tur?st?c c?rcula in paralel cu acela de “potent?alul tur?st?c” sau “resursa tur?st?ca” s? reprez?nta “total?tatea resurselor naturale, soc?al-culturale s? ?stor?ce de valor?f?care tur?st?ca, ce alcatu?esc baza oferte? potent?ale a unu? ter?tor?u, de care se leaga prezenta sau absenta act?v?tat?? tur?st?ce” [3 Cand?a M?linda – “Pot?ntialul turistic al Romani?i” si “Am?najar?a turistica a spatiului” – ?ditura Univ?rsitara Bucur?sti, 2003.]. În anul 1976, O. Snak il numeste oferta tur?st?ca pr?mara, f??nd baza in amenajarea tur?st?ca a une? zone s? in dezvoltarea anum?tor forme de tur?sm.

Oferta tur?st?ca pr?mara impreuna cu structur?le tur?st?ce ex?stente s? anume structura de pr?m?re s? ?nfrastructura spec?f?ca alcatu?esc oferta tur?st?ca reala sau patr?mon?ul tur?st?c, la care se adauga s? factor?? general? a? ex?stente? umane, osp?tal?tatea, ob?ce?ur?le, var?etatea s? cal?tatea serv?c??lor prestate pentru buna desfasurare a act?v?tat?lor tur?st?ce.

Un ter?tor?u ?ntereseaza d?n punct de vedere tur?st?c in masura in care ofera resurse tur?st?ce naturale sau antrop?ce, acestea f??nd pr?v?te ca atract?? tur?st?ce sau resurse tur?st?ce. [4 Snak O., Baron P., N?acsu N., ?conomia turismului, ?d. ?xp?rt, 2001, r??ditata ?d. Prouniv?rsitaria , Bucur?sti, 2009]

Potent?alul tur?st?c reprez?nta oferta tur?st?ca potent?ala a unu? ter?tor?u care impreuna cu baza tehn?co – mater?ala s? cu ?nfrastructura generala s? tur?st?ca formeaza oferta tur?st?ca reala (efect?va) sau patr?mon?ul tur?st?c.

Var?etatea resurselor tur?st?ce, spec?f?cul, ?nfluenta lor in act?v?tatea tur?st?ca duc la del?m?tarea a doua categor?? de potent?al tur?st?c, s? anume: natural s? antrop?c.

1.2. Conceptul de amenajare tur?st?ca a une? zone

V?tal?tatea unu? spat?u geograf?c se bazeaza pe arta s? st??nta de amenajare a acestu?a.

Tur?smul nu este numa? un fenomen econom?c s? soc?al, c? in acelas? t?mp, un fenomen "spat?al", spat?ul f??nd o componenta a ter?tor?ulu? nat?onal al une? tar?.

Elementele baze? tehn?co-mater?ale ale tur?smulu? nu pot f? cercetate ?zolat, nu pot f? despr?nse d?n cadrul ter?tor?al complex in care se afla, c? numa? in stransa concordanta cu potent?alul f?ecare? zone (baza de mater?? pr?me, ca? de comun?cat??, surse de apa s? energ?e, vest?g?? culturale s? altele), spat?ul amenajat presupunand un ansamblu de ?ntercond?t?onare cu med?ul.

Rezulta dec? o stransa legatura intre amenajarea zonelor tur?st?ce s? amenajarea de ansamblu a ter?tor?ulu?. Pr?nc?p??le de baza legate de s?stemat?zarea ter?tor?ala s? a local?tat?lor formeaza cadrul general in care se va real?za s? procesul de amenajare a zonelor tur?st?ce. [5 I. B?rb?caru, M. Bot?z - "T?oria si practica am?najarii turistic?". ?ditura Sport Turism, Bucur?sti, 1977.]

Omul s?mte nevo?a de evadare intr-un spat?u de od?hna s? recreere, nevo?e care ?mpune masur? deoseb?te de amenajare a ter?tor?ulu?.

Amenajarea tur?st?ca a ter?tor?ulu? face parte d?n not?une mult ma? larga de ut?l?zare s? adm?n?strare a spat?ulu? in vederea as?gurar?? cond?t??lor necesare pentru desfasurarea in bune cond?t?? a tuturor act?v?tat?lor umane.

Desfasurarea act?v?tat?lor tur?st?ce ?nd?ferent de forma lor, presupune stab?l?rea unor legatur? ?ntre tur?st s? zonele pe care le v?z?teaza, in care este prezent temporar. Aceste legatur? au un cont?nut complex intrucat ter?tor?ul pr?n potent?alul sau natural reprez?nta mot?vul pentru care tur?stul se deplaseaza s? se serveste ca suport mater?al f?z?c pentru amenajar?le dest?nate sat?sfacer?? nevo?lor sale. [6 O. Snak, P. Baron, N. N?acsu, ?conomia Turismului, ?d. ?xp?rt, Bucur?sti 2001]

De-a lungul an?lor s-au conturat ma? multe puncte de vedere cu pr?v?re la amenajarea ter?tor?ulu?. Porn?nd de la op?n?a profesorulu? F.Pr?kr?l in art?colul,,Methode de trava?l du plan d’amenagement du ter?to?re d’un reg?on de tour?sme’’ d?n,, Revue de tour?sme’’ nr. 2/1967, in care cons?dera ca amenajarea ter?tor?ulu? reprez?nta,, un efort de dezvoltare plan?f?cata apl?cata la d?fer?te sectoare ale econom?e? nat?onale in vederea real?zar?? une? solut?? opt?me pentru dezvoltarea coordonata a une? zona, ?ntr-un ansamblu complex’’. [7 ?rd?li, G.; Istrat?, I., "Am?najari turistic?", ?ditura Univ?rs, Bucur?sti, 1996]

Amenajarea tur?st?ca este o forma part?culara a plan?f?car?? ter?tor?ale, ce trebu?e anal?zata d?n punct de vedere f?z?c, econom?c s? soc?al.

Ea este def?n?ta ca un proces d?nam?c, complex, de organ?zare st??nt?f?ca a spat?ulu? tur?st?c, luand in cons?derare relat??le d?ntre med?u s? colect?v?tat?le umane, precum s? tot? factor?? care ?nfluenteaza aceste relat??. Teor?a amenajar?? tur?st?ce a cunoscut o evolut?e permanenta, contr?but?? mar? au adus reprezentant?? scol?? franceze (?ntre care am?nt?m pe J.R. Boudev?lle, P. Defert, R. Lanquare, G. Cazes), dar s? teoret?c?en? sau expert? in domen?ul tur?smulu? d?n Austr?a s? Elvet?a(Fr.Ge?gat, H. Todt).

Amenajarea tur?smulu? are drept fundament neces?tatea adaptar?? ter?tor?ulu? la problemele r?d?cate de dezvoltarea econom?co-soc?ala s? se const?tu?e d?ntr-un ?nventar de tehn?c? pentru local?zarea act?v?tat?? s? pentru reglementarea ut?l?zar?? spat?ulu?.

Conceptul de spat?u amenajat cont?ne ?deea de adaptare rec?proca ?ntr-un ter?tor?u s? nevo?le rezultate d?n act?v?tat?le econom?co-soc?ale desfasurate in l?m?tele ter?tor?ulu? respect?ve, def?n?ndu-se ca produs al „?nteract?un?? ?ntre act?v?tat? s? spat?u’’. [8 Minciu Rodica, "Am?najar?a turistica a t?ritoriului", ?d. Sylvi, Bucur?sti, 1995]

Porn?nd de la prem?sa ca "or?entarea geograf?ca a act?v?tat?lor" reprez?nta act?unea fundamentala a amenajar?? ter?tor?ulu?, cont?nutul s? ar?a problemat?ca a aceste? st??nte au evoluat in stransa conex?une cu tend?nta de concentrare a act?v?tat?lor in ar?? b?ne def?n?te precum s? cu nevo?a corectar?? acestor concentrar? s? a efectelor lor negat?ve.

În consec?nta, actuala dezvoltare econom?ca s? soc?ala pune cu totul ma? multa acu?tate neces?tatea une? pol?t?c? de amenajare a ter?tor?ulu? care sa ?a in calcul "?nformat??le asupra spat?ulu? reg?onal s? cele de comportament al f?rmelor".

În acelas? t?mp se ev?dent?aza faptul ca amenajarea ter?tor?ulu? pr?veste ?mplantarea ?nfrastructur?? s? ech?pamentelor deopotr?va in ?ndustr?e, agr?cultura, serv?c?? etc., reclamand o abordare globala, un?tara a problemelor ter?tor?ale. În aceste cond?t??, amenajarea ter?tor?ulu? poate f? def?n?ta ca un proces de "punere in valoare a resurselor reg?onale, de imbunatat?re a cadrulu? de v?ata s? cond?t??lor de ex?stenta ale locu?tor?lor, totul pr?n atenuarea d?spar?tat?lor reg?onale ale dezvoltar?? econom?ce s? soc?ale, pr?ntr-o organ?zare prospect?va a spat?ulu?, reasezata pe o or?entare voluntara s? concentrata a ech?pamentelor s? act?v?tat?lor". [9 N?d?lcu A., G?ografia turismului, ?ditura Univ?rsitara, 2011]

De asemenea, ?nterferenta dec?z??lor de amenajare a ter?tor?ulu? la n?vel nat?onal s? ?nternat?onal, restr?ct??le de med?u exter?or - atat geograf?c cat s? econom?c - determ?na, in pol?t?ca de amenajare a ter?tor?ulu?, s? raportarea la contextul ?nternat?onal.

Aceste elemente subl?n?aza complex?tatea act?v?tat?? de amenajare a ter?tor?ulu?, mult?tud?nea planur?lor de dec?z?e in acest domen?u s?, corespunzator, var?etatea t?polog?ca a act?un?lor, ?mpl?cat??le asupra dezvoltar?? econom?co-soc?ale de ansamblu.

Pentru amenajarea tur?st?ca, o problema de baza o reprez?nta select?onarea ter?tor?ulu?.

Cr?ter??le ce stau la baza select?onar?? ter?tor?ulu? sunt mult?ple s? var?ate cu aspecte part?culare in cazul f?ecare? s?tuat??, dator?ta unor factor? ce ?nterv?n in luarea dec?z??lor.

De ce noi: statisticile din ultimele 6 luni

Numar de vizualizariNumar de vizualizari:
936564
Numar de lucrari incarcateNumar de lucrari incarcate:
4698
Numar de membriNumar de utilizatori:
5043
Numar de descarcariNumar de lucrari descarcate:
4643