Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

?CUPRINS
INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: NO?IUNEA ?I CARACTERELE JURIDICE ALE ÎMPRUMUTULUI DE FOLOSIN?? (COMODAT) 4
Sectiunea 1. Elemente si notiuni introductive cu privire la contractul de imprumut 4
1.1. Consideratii generale 4
1.2. Contractul de imprumut de folosinta (comodatul) 4
Sectiunea 2. Caractere juridice ale contractului de comodat 8
CAPITOLUL 2: CONTRACTUL DE COMODAT: CONTINUT, PARTICULARIT?TI, FORM? 11
Sectiunea 1. Capacitatea de a incheia contracte de comodat 11
Sectiunea 2. Obiectul contractului de comodat 12
Sectiunea 3. Consim?amantul valabil al persoanelor ce incheie contractul de comodat 18
Sectiunea 4. Forma. Condi?ie de valabilitate 20
Sectiunea 5. Cazuri de inregistrare fiscala ale contractului de comodat 21
CAPITOLUL 3: EFECTELE CONTRACTULUI DE COMODAT. INCETAREA CONTRACTULUI DE COMODAT 30
Sectiunea 1. Obliga?iile comodatarului 30
1.1. Conservarea lucrului 30
1.2. Folosirea lucrului potrivit destinatiei 31
1.3. Suportarea cheltuielilor de folosinta 33
1.4. Restituirea lucrului 33
1.5. Scadenta obligatiei de restituire 37
1.6. Prescriptia actiunii personale in restituire 38
1.7. Raspunderea comodatarului 39
Sectiunea 2. Obligatiile comodantului 41
2.1. Regula 41
2.2. Restituirea cheltuielilor de conservare 42
2.3. Plata despagubirilor 42
Sectiunea 3. Suportarea riscurilor in materia imprumutului de folosin?a 44
Sectiunea 4. Incetarea contractului de comodat (stingerea efectelor) 45
4.1. Incetarea prin restituirea bunului 45
4.2. Incetare prin reziliere 46
4.3. Incetare prin moartea comodatarului 46
CAPITOLUL 4: PRACTIC? JUDICIAR? ÎN MATERIA ÎMPRUMUTULUI DE FOLOSIN?? 47
Sectiunea 1. Raspunderea in instan?a. (in cazul nerespectarii obliga?iilor) 47
Sectiunea 2. Problematica si aspecte de practica notariala 56
CONCLUZII 64
BIBLIOGRAFIE 65

Alte date

4.1. Incetarea prin restituirea bunului {p}

4.2. Incetare prin reziliere {p}

4.3. Incetare prin moartea comodatarului {p}

CAPITOLUL 4: PRACTIC? JUDICIAR? ÎN MATERIA ÎMPRUMUTULUI DE FOLOSIN?? {p}

Sectiunea 1. Raspunderea in instan?a. (in cazul nerespectarii obliga?iilor) {p}

Sectiunea 2. Problematica si aspecte de practica notariala {p}

CONCLUZII {p}

BIBLIOGRAFIE {p}

INTRODUCERE

Împrumutul de folosinta este acel contract prin care o parte, numita comodant, transmite cu titlu gratuit folosinta temporara asupra unui lucru determinat catre cealalta parte, numita comodatar, care se obliga sa restituie bunul in individualitatea sa (art. 1560 C. civ.).

Contractul de comodat prezinta urmatoarele caractere juridice:

- este un contract unilateral deoarece naste obligatii numai in sarcina comodatarului;

- este posibil ca pe parcursul executarii contractului, sa se nasca obligatii si in sarcina comodantului, obligatii care nu au, insa, ca temei acordul de vointa al partilor, ci deriva dintr-un fapt accidental si ulterior incheierii contractului, neavand, deci, aptitudinea de a converti comodatul intr-un contract bilateral (ex.: cheltuielile suportate de catre comodatar cu producerea si culegerea fructelor predate comodantului);

- este un contract cu titlu gratuit intrucat are drept cauza imediata intentia comodantului de a procura comodatarului un folos gratuit, fara a urmari obtinerea unei contraprestatii; ca si contract cu titlu gratuit, imprumutul de folosinta reprezinta un act dezinteresat deoarece folosul gratuit procurat comodatarului nu are ca efect micsorarea patrimoniului comodantului; potrivit art. 1561 C. civ., comodatul este esential gratuit, prin urmare daca comodantul ar pretinde o contravaloare pentru dreptul de folosinta transmis asupra bunului, intelegerea partilor nu ar mai putea fi calificata drept contract de comodat (eventual, ar putea fi vorba despre un contract de locatiune); clauza contractuala care obliga comodatarul sa suporte contravaloarea uzurii suferite de lucru ca urmare a folosintei nu contravine caracterului esentialmente gratuit al contractului de comodat;

- este un contract real deoarece pentru formarea sa nu este suficienta simpla manifestare de vointa a partilor, ci este necesar sa aiba loc remiterea materiala a bunului care formeaza obiectul derivat al contractului; intelegerea partilor, prealabila predarii, valoreaza antecontract (promisiune unilaterala sau bilaterala); daca bunul se afla deja in posesia/detentia comodatarului, contractul se incheie solo consensu, fiind suficienta manifestarea de vointa a partilor contractante;

- este un contract cu executare succesiva, prin urmare sanctiunea aplicabila in cazulneexecutarii sau executarii necorespunzatoare de catre o parte a obligatiei ce ii incumba va fi rezilierea;

- este un contract generator de drepturi de creanta intrucat comodatarul dobandeste doar un drept de folosinta asupra lucrului; in consecinta, proprietarul bunului, iar nu comodatarul, va avea toate drepturile si va suporta toate consecintele ce decurg din calitatea de proprietar.

Elemente de noutate ale noului Cod Civil

Articolele 2.144 si urmatoarele din Codul civil trateaza despre contractul de imprumut, imprumutul fiind de doua feluri – de folosinta, numit si comodat, de care ne ocupam in cele ce urmeaza, si imprumutul de consumatie.

Comodatul, sau imprumutul de folosinta este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumit timp.

În ce priveste calitatea de comodant, daca nu i s-a interzis prin lege sau contract, orice persoana care are dreptul de a folosi bunul poate fi comodant.

Ca obligatii, comodatarul este tinut sa pazeasca si sa conserve bunul imprumutat cu prudenta si diligenta unui bun proprietar.

Comodatarul nu poate folosi bunul imprumutat decat in conformitate cu destinatia acestuia determinata prin contract ori, in lipsa, dupa natura bunului. El nu poate permite unui tert sa il foloseasca decat cu aprobarea prealabila a comodantului.

Pieirea sau deteriorarea bunului. Comodatarul nu raspunde pentru pierderea ori deteriorarea bunului rezultata numai din folosinta in scopul careia bunul i-a fost imprumutat. Daca insa comodatarul foloseste bunul cu alta destinatie decat aceea pentru care i-a fost imprumutat sau daca prelungeste folosinta dupa scadenta restituirii, comodatarul raspunde de pieirea sau deteriorarea bunului, chiar daca aceasta se datoreaza unei forte majore, afara de cazul cand dovedeste ca bunul ar fi pierit ori s-ar fi deteriorat oricum din cauza acelei forte majore.

În ce priveste posibilitatea salvarii bunului, potrivit Codului civil, comodatarul raspunde pentru pieirea bunului imprumutat cand aceasta este cauzata de forta majora de care comodatarul l-ar fi putut feri intrebuintand un bun propriu sau cand, neputand salva decat unul dintre cele doua bunuri, l-a preferat pe al sau. Aici, evident, este cazul unui bun altul decat spatiul de locuinta sau sediu, oferit prin contractul de comodat.

În cazul in care comodatarul a facut cheltuieli pentru folosirea bunului, a apartamentului, in situatia pe care am prezumat-o la inceput, comodatarul suporta cheltuielile pe care le-a facut pentru a folosi bunul. Cu toate acestea, comodatarul are dreptul sa ii fie rambursate cheltuielile pentru lucrarile necesare asupra bunului care nu puteau fi prevazute la incheierea contractului, atunci cand comodantul, instiintat in prealabil, nu s-a opus efectuarii lor ori cand, din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a putut fi instiintat in timp util.

Locuinta avea vicii ascunse? Comodantul care, la data incheierii contractului, cunostea viciile ascunse ale bunului imprumutat si care nu l-a prevenit pe comodatar despre acestea este tinut sa repare prejudiciul suferit din aceasta cauza de comodatar.

Comodatarul a facut cheltuieli pentru repararea apartamentului, iar comodantul nu intelege sa le ramburseze, asa cum am vazut mai sus. Potrivit art.2.153 Cod civil, in niciun caz, comodatarul nu poate invoca dreptul de retentie pentru obligatiile ce s-ar naste in sarcina comodantului.

Contractul de comodat a fost incheiat in favoarea mai multor persoane. Referitor la pluralitatea de comodatari, Codul civil prevede ca, daca mai multe persoane au imprumutat impreuna acelasi bun, ele raspund solidar fata de comodant. Daca, insa, contractul a fost incheiat pentru o asociatie, asa cum am prespus la inceput, raspunderea este a asociatiei.

Restituirea bunului. Comodatarul este obligat sa inapoieze bunul la implinirea termenului convenit sau, in lipsa de termen, dupa ce s-a folosit de bun potrivit conventiei. Daca termenul nu este convenit si fie contractul nu prevede intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul, fie intrebuintarea are un caracter permanent, comodatarul este obligat sa inapoieze bunul la cererea comodantului.

Comodantul poate cere restituirea anticipata a bunului, inainte de termenul convenit, atunci cand are el insusi o nevoie urgenta si neprevazuta de bun, atunci cand comodatarul decedeaza sau atunci cand acesta isi incalca obligatiile.

În situatia in care comodatarul nu intelege sa restituie bunul, sau apartamentul – daca acesta este cazul – atunci este bine de stiut ca, in ceea ce priveste obligatia de restituire, contractul de comodat incheiat in forma autentica sau printr-un inscris sub semnatura privata cu data certa constituie titlu executoriu, in conditiile legii, in cazul incetarii prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului.

Daca nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu executoriu numai in cazul in care nu se prevede intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul ori intrebuintarea prevazuta are un caracter permanent.

CAPITOLUL 1: NO?IUNEA SI CARACTERELE JURIDICE ALE ÎMPRUMUTULUI DE FOLOSIN?? (COMODAT)

Sectiunea 1. Elemente si notiuni introductive cu privire la contractul de imprumut

1.1. Consideratii generale

Contractul de imprumut poate fi definit ca fiind acela prin care o persoana, numita imprumutator, transmite unei alte persoane, numita imprumutat, folosinta sau proprietatea unui bun, cu obligatia pentru acesta din urma sa restituie la scadenta bunul in natura sau bunuri de acelasi gen, de aceeasi calitate si in aceeasi cantitate. În temeiul unui contract de imprumut se poate transmite atat folosinta, cat si proprietatea asupra unor bunuri. În ipoteza in care cel imprumutat este obligat la restituirea bunului in natura sa specifica, imprumutul este de folosinta si se numeste comodat. Daca imprumutatul este obligat sa restituie bunuri similare cu cele imprumutate, suntem in prezenta contractului de imprumut de consumatie sau propriu-zis (mutuum). [1 Liviu Stanciul?scu, Dr?pt civil-Contract? si succ?siuni, Hamangiu, 2008, p. 63] Contractul de comodat poate avea ca obiect numai bunuri nefungibile si neconsumptibile, imprumutatul dobandind doar calitatea de detentor precar asupra acestora. Împrumutatorul ramane pe durata contractului proprietar al bunului imprumutat, riscurile pieirii acestuia in caz de forta majora sau caz fortuit ramanand mai departe in sarcina sa. Contractul de imprumut de consumatie are ca obiect numai bunuri fungibile si consumptibile, astfel ca imprumutatul dobandeste dreptul de proprietate asupra lor din chiar momentul incheierii contractului si, prin urmare, el va suporta riscurile pieirii fortuite a acestora.

1.2. Contractul de imprumut de folosinta (comodatul)

Notiunea si caracterele juridice ale contractului de comodat

Contractul de imprumut de folosinta este acela in baza caruia o persoana, numita comodat, remite spre folosinta temporara si gratuita unei alte persoane, numita comodatar, un bun individual determinat, cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui la termen, in natura, in individualitatea sa, potrivit art.1560 C.Civ. Acest contract se poate incheia intre persoane fizice, intre acestea si persoanele juridice, precum si intre persoanele juridice cu respectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta. [22 Barbu V., C?rnat C., G?noiu I., Dr?pt civil. Contract? sp?cial?, ?ditura C.H. B?ck, Bucur??ti, 2009, p. 27]

Comodatul are urmatoarele caractere juridice:

a. Împrumutul de folosinta este un contract real. Legea nu cere pentru validitatea acestui contract anumite cerinte de forma, fiind suficient acordul de vointa al partilor si predarea efectiva a bunului persoanei care se imprumuta. Partile ar putea conveni la incheierea unui antecontract de comodat, ceea ce ar crea in sarcina lor obligatia de a incheia in viitor contractul real de imprumut. Antecontractul de comodat nu transmite dreptul de proprietate asupra bunului.

b. Potrivit art 1561 C.Civ., comodatul este un contract cu titlu gratuit. Gratuitatea este de esenta acestui contract. În cazul in care, in contract, partile ar stipula o contravaloare pentru folosinta lucrului imprumutat, nu am mai fi in prezenta comodatului, ci a unui contract de locatiune de bunuri.

c. Comodatul este, in principiu, un contract unilateral, deoarece da nastere la obligatii numai in sarcina comodatarului.

d. Comodatul este un contract translativ de folosinta, fara a se constitui un drept real in favoarea imprumutatului.