Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

Cuprins
ARGUMENT
CAPITOLUL I
CONCEPTE ESENTIALE ALE
CULTURII RROMANI
1. DOVEZI LINGVISTICE SI ISTORICE ALE
ORIGINII INDIENE A RROMILOR
2. ISTORICUL RROMILOR iN TARA NOASTRA
3. PRINCIPALELE SUBGRUPURI (NEAMURI)
DE RROMI DIN ROMiNIA
4. VALORILE CULTURII RROMANI
5. CALENDARUL CELOR MAI CUNOSCUTE SARBATORI TRADITIONALE
ALE RROMILOR DIN ROMiNIA
6. CUTUME DE FAMILIE
7. MESERII TRADITIONALE RROME
CAPITOLUL II
PROBLEMATICA EDUCATIEI COPIILOR RROMI
1. DREPTUL COPILULUI LA COPILARIE, IDENTITATE, EXPRESIE, EDUCATIE, PACE
2. DIFERENTA FARA DISCRIMINARE
3. EDUCATIE INTERCULTURALA
4. DIMENSIUNEA EUROPEANA A PROBLEMATICII EDUCATIEI COPIILOR RROMI
5. PROBLEMATICA EDUCATIEI COPIILOR RROMI iN ROMiNIA
A) iNVATAMiNTUL ROMiNESC iN PERSPECTIVA EDUCATIEI INTERCULTURALE
B) PARTICULARITATI ALE
iNVATAMiNTULUI PENTRU RROMI
C) ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND iNVATAMiNTUL PENTRU RROMI
CAPITOLUL III
SUCCESUL SI INSUCCESUL SCOLAR
1. iNVATAREA SCOLARA
2. CONDITIONAREA PSIHOLOGICA A INSTRUIRII
3. DIFERENTE INDIVIDUALE DE iNVATARE
4. PROBLEMATICA SUCCESULUI SI INSUCCESULUI SCOLAR
A. DELIMITARI CONCEPTUALE
B. SUCCESUL SCOLAR
C. INSUCCESUL SCOLAR
a) INSUCCESUL SCOLAR - O PROBLEMA DE ADAPTARE SI DE PERSONALITATE
b) ESECUL SCOLAR
c) DINAMICA INSUCCESULUI SCOLAR
d) STRATEGIILE SI CONDITIILE PREVENIRII SI ELIMINARII INSUCCESULUI SCOLAR
CAPITOLUL IV
UNELE MODALITATI DE PREVENIRE SI iNLATURARE A INSUCCESULUI SCOLAR iN CAZUL ELEVILOR DE ETNIE RROMA
1. INTRODUCERE
2. UNELE MODALITATI DE PREVENIRE SI iNLATURARE A INSUCCESULUI SCOLAR iN CAZUL ELEVILOR DE ETNIE RROMA
- CERCETARE CONSTATATIVA -
a) FISA DE CUNOASTERE A ELEVULUI RROM
b) CHESTIONAR PENTRU ELEVII RROMI
c) CHESTIONAR PENTRU PARINTII RROMI
d) CHESTIONAR PENTRU CADRELE DIDACTICE (CARE LUCREAZA CU ELEVI RROMI)
CONCLUZII
PROPUNERI SI SUGESTII

Alte date

?

ARGUMENT

Romania este astazi tara europeana cu cel mai mare procent de populatie rroma, procent in permanenta crestere, dat fiind faptul ca sporul natural al acestei populatii este deosebit de ridicat.

Originea, limba, portul, obiceiurile, modul de viata, ocupatiile tiganilor, in repetate randuri – desi deloc suficient, mai ales daca ne raportam la perioada ultimelor decenii – obiectul unor studii foarte serioase si chiar al unor monografii. În 1985, in “Dictionnaire des Science Anthropologiques”, Paul Bataillard aprecia ca tiganii trebuie sa constituie, in fiecare zona, obiectul unor monografii etnografice foarte serioase.

Tiganii constituie una dintre cele mai vechi entitati etnice din Romania si una dintre cele mai numeroase. Dupa o perioada de ignorare, generata de o politica de asimilare fortata, problema tiganilor revine azi in actualitate, mai densa in continut si mai complexa. Problema tiganilor nu se mai poate pune numai in termenii etnografiei sau sociologiei; exista o dimensiune pedagogica a acestei probleme, iar identificarea si valorificarea ei constituie una dintre cele mai importante premise ale integrarii tiganilor si ale armonizarii relatiilor interetnice.

Insertia optimala a tiganilor in viata sociala este conditionata de gradul lor de instructie si educatie. Disfunctiile la acest nivel se rasfrang negativ asupra ansamblului societal si asupra indivizilor sau comunitatilor de tigani. Statisticile arata insa ca frecventarea scolii de catre tigani la nivel european e foarte redusa. Dintre 7 – 8 milioane de rromi (cati se estimeaza a fi in Europa) jumatate sunt de varsta scolara, dar foarte putini sunt integrati intr-o forma de instruire. Recensamintele din 1985 si 1989 relevau urmatoarea situatie: aproximativ 30 – 40% dintre copiii rromi merg cu regularitate la scoala; jumatate dintre ei nu au fost niciodata cuprinsi intr-o institutie de invatamant; doar un mic procent de copii rromi frecventeaza gimnaziul si liceul; dintre adulti, aproximativ 50% sunt analfabeti (procentul ajungand chiar la 80 si chiar 100% in unele zone geografice).

Situatia se explica si prin reprezentarile tiganilor despre rostul si functiile scolii. În marea lor majoritate, cel putin in cazul populatiei mature, tiganii nu realizeaza o corelatie directa intre frecventarea scolii si starea economica sau sociala. Frecventarea scolii este dificila si, deseori, resimtita ca un proces dureros, care nu inlesneste succesul in viata. Scolarizarea mai poate fi perceputa ca inutila si ineficienta si pentru ca ii retine pe copii de la ucenicia din familie.

Vechimea de 6 ani intr-o scoala cu populatie scolara majoritar rroma si constiinta actualitatii problemei rromilor m-au determinat sa aleg aceasta tema.

Variatele cauze ale insuccesului scolar in cazul elevilor rromi merita analizate, in scopul identificarii solutiilor optime de prevenire si chiar inlaturare a situatiilor de ramanere in urma la invatatura.

De asemenea, insuccesul scolar este o problema care se impune cu tot mai multa acuitate la nivel general. Întrebarea de ce unii elevi reusesc sa faca fata solicitarilor scolii iar altii nu, respectiv de ce unii gusta din cupa succeselor, iar altii din cea a insucceselor, de ce – dupa expresia lui M. Gilly – unii copii devin “elevi buni”, iar altii “elevi slabi”, polarizeaza tot mai mult preocuparile psihopedagogiei contemporane. Insuccesul scolar a incetat sa mai fie un fenomen periferic, aria si formele sale de manifestare extinzandu-se tot mai mult. Identificarea cauzelor si a modalitatilor de preintampinare sunt doua directii corelative asupra carora se apleaca tot mai multi cercetatori.

Lucrarea de fata, departe de a elucida in totalitate problematica insuccesului scolar in cazul elevilor de etnie rroma, se doreste a fi o incercare a unui dascal tanar – care lucreaza zilnic cu astfel de copii, ca oricare altii, in fapt – de a descifra dificultatile cu care se confrunta “invataceii” sai si de a gasi unele modalitati de depasire a situatiilor de criza. Cunoasterea de catre dascal a unor dificultati si disfunctionalitati din viata elevilor poate constitui cadrul de referinta pentru initierea unor masuri compensatorii.

CAPITOLUL I

CONCEPTE ESENTIALE ALE

CULTURII RROMANI

1. DOVEZI LINGVISTICE SI ISTORICE ALE

ORIGINII INDIENE A RROMILOR