Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
Cap. 1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND EXCEPTIILE
PROCESUALE... 7
Sectiunea I
Notiuni introductive. Precizari privind definitia si sfera de aplicare a exceptiilor procesuale invocate in procesul civil........... 7
Sectiunea a II a
Corelatia exceptiilor procesuale cu principiile care fundamenteaza
D+sfasurarea procesului civil... 11
Sectiunea a III a
Clasificarea exceptiilor procesuale............. 21
1. Exceptiile de procedura si exceptiile de fond....... 21
2. Exceptiile dilatorii si exceptiile peremptorii sau dirimate....... 22
3. Exceptiile absolute si exceptiile relative............. 23
Sectiunea a IV a
Regimul juridic al invocarii si solutionarii exceptiilor procesuale...... 24
Cap. 2. EXCEPTII PROCESUALE PRIVIND INSTANTA DE
JUDECAT.......... 27
Sectiunea I
Exceptia de necompetenta........ 27
1. Definitie..... 27
2. Competenta generala si competenta jurisdictionala............. .. 27
3. Competenta absoluta si competenta relativa........ 34
4. Determinarea caracterului imperativ sau dispozitiv al
normelor de competenta. 36
5. Subiectele procesului civil care pot invoca necompetenta instantei sesizate........... 38
6. Conditiile in care se poate invoca exceptia de
necompetenta.............. 39
7. Modul de rezolvare a exceptiei de necompetenta.... 40
Sectiunea a II a
Exceptii privind compunerea si constituirea instantei...... 42
1. Notiuni introductive........ 42
2. Exceptii privind incalcarea dispozitiilor legale ce stabilesc
compunerea si constituirea instantei... 43
A Gresita compunere a instantei... 44
B Gresita constituire a instantei... 46
3. Incompatibilitatea.......... 47
4. Abtinerea si recuzarea judecatorilor..... 49
5. Stramutarea pricinilor...... 52
6. Delegarea instantei.......... 54
Sectiunea a III a
Exceptii procesuale privind unele aspecte ale organizarii activitatii
de judecata............ 54
1. Exceptia de litispendenta.. 54
2. Exceptia de conexitate..... 56
Cap. 3. EXCEPTII PROCESUALE PRIVIND PROCEDURA
DE JUDECATA. NULITATEA ACTELOR DE ROCEDURa.......... 58
Sectiunea I
Notiuni introductive 58
1. Formele si actele de procedura......... 58
2. Clasificarea actelor de procedura....... 59
4. Conditiile pentru indeplinirea actelor de procedura 61
Sectiunea a II a
Sanctionarea nerespectarii conditiilor privitoare la actele de
procedura. Exceptia nulitatii actului de procedura......... 62
1. Sanctiuni care pot interveni in cazul in care actele de
procedura incalca conditiile stabilite de lege pentru
indeplinirea lor.......... 62
2. Conceptul de nulitate in dreptul procesual civil... 63
3. Sistemul nulitatilor in legislatia procesual civila romina....... 65
Sectiunea a III a
Clasificarea nulitatilor............ 68
1. Nulitati absolute si nulitati relative... 68
2. Nulitati exprese si nulitati virtuale... 70
3. Nulitati proprii si nulitati derivate..... 72
4. Nulitati intrinseci si nulitati extrinseci 73
5. Nulitati totale si nulitati partiale....... 75
5. Nulitati de drept si nulitati judiciare 75
Sectiunea a IV a
Regimul pocedural al nulitatilor. 76
1. Conditiile de invocare a exceptiei nulitatii........... 76
2. Constatarea si declararea nultatilor.... 79
4. Refacerea sau remedierea actelor procedurale..... 80
Sectiunea a V a
Efectele nulitatii procedurale.... 84
1. Efectele produse anterior declararii nulitatii........ 84
2. Efectele ce se produc dupa declararea nulitatii...... 84
Sectiunea a VI a
Nulitatea pricipalelor acte de procedura...... 87
1. Nulitatea pricipalelor acte de procedura indeplinite
de instanta... 87
A. Hotarirea judecatoreasca....... 87
B. incheierea de sedinta............. 90
C. Citarea.............. 92
2. Nulitatea principalelor acte de procedura
indeplinite de parti........ 96
3. Nulitatea principalelor acte de procedura
intocmite de organele de executare silita. ........... 98
BIBLIOGRAFIE........... 102

Alte date

?{p}

?

C a p i t o l u l 1

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND

EXCEPTIILE PROCESUALE

SECTIUNEA I

Notiuni introductive. Precizari privind definitia si sfera de aplicare

a exceptiilor procesuale invocate in procesul civil.

Exceptiile procesuale constituie o institutie fundamentala dreptului procesual civil, importanta atat pe planul teoriei cat si pe planul practicii judiciare. Exceptiile procesuale fac parte din categoria mijloacelor care alcatuiesc actiunea civila, fiind numite de unii autori mijloacele paratului de aparare a dreptului in procesul civil [1 F. Msgureanu, Drept procesual civil, Editura All Beck, Bucure[ti 2001, pagina 228. ]. Asadar, in cercetarea acestei institutii se porneste de la activitatea de judecata, calificata ca activitate procesuala, jurisdictionala, desfasurata in cadrul distribuirii justitiei de organele de stat competente, cu participarea partilor interesate, in vederea solutionarii conflictelor de interese ce se ivesc in circuitul civil. Ca o caracteristica de ordin general [2 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil, Teoria generals, E. D. P. Bucure[ti 1983 pagina 22. ], se are in vedere functia importanta a procesului civil de a servi ca forma speciala a influentarii sociale si constrangerii judiciare, la valorificarea in concret a drepturilor subiective ori a intereselor legitime incalcate sau contestate si, prin aceasta, la restabilirea ordinei de drept nesocotite.

Pentru a intelege mecanismul functional al aplicarii exceptiilor procesuale, al precizarii subiectelor si obiectului lor, precum si al determinarii cauzelor ce pot prilejui invocarea lor, este necesar a se insista asupra structurii procesului civil, ca activitate desfasurata in scopul solutionarii litigiilor civile dintre parti. Este vorba, in primul rand despre o activitate supusa anumitor reguli procedurale, prestabilite de lege, care implica cerinta ca, la judecata cauzei sa participe partile interesate, respectiv persoanele intre care s-a ivit conflictul supus judecatii. Aceasta activitate complexa, care se desfasoara dialectic, in timp si spatiu, si care se realizeaza de catre instanta de judecata, nu se limiteaza numai la participarea persoanelor interesate, ci foloseste uneori contributia procesuala a altor organe sau persoane (Ministerul Public, organul de executare, autoritatea tutelara), ceea ce are urmari asupra cercului persoanelor sau organelor care vor putea folosi exceptiile procesuale, ca mijloace de semnalare si inlaturare a incalcarilor de lege. Ca orice activitate, si activitatea procesuala civila presupune o succesiune de acte si fapte [3 I. Deleanu, Tratat de procedurs civils, Editura Europa-Nova, Bucure[ti 1995, pagina 24.], care genereaza raporturi procesuale civile intre participantii la proces. Fiind vorba despre o activitate jurisdictionala, ea presupune, ca regula, o initiativa a partii interesate. Instanta, cu rare execeptii nu lucreaza spontan, ci la sesizarea partii interesate sau a organului competent, caruia ii recunoaste legitimare procesuala activa. Trebuie retinut si faptul ca legiuitorul asigura calitatea hotararilor pronuntate si obiectivitatea instantei prin insusi textul constitutional al articolului 123 alineatul 2, care prevede ca judecatorii sunt independenti si se supun legii, ceea ce justifica folosirea cand este cazul, si din oficiu a exceptiei procesuale privind o incalcare a legii, ori de cate ori se constata nesocotirea unei norme imperative ce afecteaza principii fundamentale in activitatea de judecata. Pe de alta parte, rolul Ministerului Public, astfel cum este precizat in articolul 130 din Constitutie impune procurorului ce participa la judecata unui proces civil sa invoce exceptia procesuala corespunzatoare ordinii de drept si drepturilor cetateanului parte in proces.

|n definirea exceptiei procesuale este necesar sa intervina si o delimitare a acesteia fata de alte mijloace procesuale reglementate de lege [4 T. Mrejeru, Excep]ii procesuale privind instan]a [i procedura de judecats, Edi]ia a II a, Bucure[ti 1998, Editura Sylvi., pagina 13.].

Pentru a defini cat mai exact execeptiile pe care le reglementeaza procesul civil trebuie pornit de la deosebirea ce se poate face intre aparari si exceptii.

Notiunea de aparare a paratului are doua acceptiuni [5 F. Msgureanu, opera citats, pagina 228.]:

- in sens larg, prin apararea paratului se inteleg mijloacele folosite de acesta pentru a obtine respingerea cererii reclamantului sau intarzierea judecarii ei, fiind de fapt aparari ce vizeaza fondul dreptului, cat si aparari bazate pe incalcarea unor reguli de organizare judecatoreasca, de competenta sau de procedura propriu-zisa.

- in sens restrans, prin exceptii procesuale se inteleg numai acele mijloace care ii permit paratului sa invoce obiectiuni impotriva fondului pretentiilor reclamantului care sa conduca la respingerea cererii acestuia. Notiunii de exceptie, in cadrul dreptului procesual civil i se da uneori un inteles mult mai larg, incluzand atat exceptiile propriu-zise cat si alte mijloace de aparare.

Pe aceasta baza, exceptiile sunt definite, cel mai adesea, ca fiind acele mijloace procesuale prin care paratul fara sa puna in discutie temeinicia fondului dreptului, de care face abstractie, cere instantei sa-si decline competenta, sa anuleze cererea atunci cand ii lipseste un element esential sau sa amane judecata. O asemenea definitie se limiteaza, se pare, la aspectele formale ale judecatii.

Tocmai datorita legaturii stranse care exista intre aparari si exceptii, in literatura juridica se intalnesc definitii variate date notiunii de exceptie, care nu corespund intotdeauna cerintelor exprimarii trasaturilor acestui concept. Alexandru Bacaci se opreste la urmatoarea definitie [6 A. Bacaci, Excep]iile de procedura in procesul civil, Editura Dacia Cluj-Napoca 1983, pagina 25.]: “Exceptiile de procedura reprezinta acele mijloace procedurale prin care partile, procurorul, cand participa la proces, si uneori instanta de judecata din oficiu, fara a pune in discutie fondul dreptului dedus judecatii, semnaland incalcari ale normelor procesuale si procedand la inlaturarea lor, asigura respectarea cu strictete a prevederilor legale privind desfasurarea procesului civil.” in conceptia autorului citat, exceptia de procedura este o notiune ce apartine dreptului procesual civil, care are la baza exclusiv neregularitatea actelor de procedura ori conditiile formale de exercitiu ale actiunii civile. Celelalte mijloace folosite in cursul procesului, de vreme ce vizeaza insusi raportul juridic de drept substantial, ar intra in continutul notiunii de aparare in sens restrans.

|n definirea exceptiilor procesuale, nu se poate face abstractie de urmatoarele premize care au fost retinute si anterior in literatura juridica de specialitate [7 E. Heroveanu, Principiile procedurii judiciare, volumul I, Bucure[ti 1932, paginile 212-228.] si de la care pornesc si profesorii S. Zilberstein [8 I. Stoenescu, S. Zilberstein, opera citats, paginile 263-266.] si V. M. Ciobanu [9 V. M. Ciobanu, Drept procesual civil, Universitatea Bucure[ti, Facultatea de Drept, volumul I 1986 pagina 259.]

in definitia pe care o dau acestui concept:

- Exceptia, ca una din formele de manifestare a actiunii, presupune existenta unui proces civil in curs. Pentru a deosebi aceste exceptii, ce se ridica in cursul procesului de exceptiile de drept civil, care uneori se pot invoca intre parti, fara interventia instantei, este potrivit a fi denumite exceptii procesuale, notiune care cuprinde atat exceptiile de procedura cat si exceptiile de fond.

- Exceptia este, prin natura sa, un mijloc de aparare, astfel incat de regula este folosita de parat. Exista insa situatii in care exceptiile pot fi ridicate si de catre reclamant, intervenientii din proces, procuror si chiar de instanta.

- Exceptia este un mijloc tehnic prin care se invoca incalcari ale normelor de drept material sau procesual. Esential este ca ele nu pun in discutie fondul dreptului si, de regula, trebuie valorificate mai inainte de dezbaterea fondului.

- Admiterea exceptiei constituie, in cazul exceptiilor dilatorii, un obstacol temporar in solutionarea cererii principale, ducand la declinarea competentei, refacerea unor acte, sau la amanarea judecatii, iar in cazul exceptiilor peremptorii un obstacol dirimat, determinand anularea sau respingerea cererii. De mentionat ca, in acest caz din urma, cererea nu se respinge ca nefondata tocmai pentru aceea ca in rezolvarea exceptiei nu se examineaza fondul dreptului. De aceea, in astfel de situatii, cererea se respinge ca inadmisibila, prematura, prescrisa, etc.

- Admiterea exceptiei nu afecteaza, in principiu, dreptul reclamantului, iar hotararea pronuntata ca urmare a admiterii unei exceptii nu are putere de lucru judecat cat priveste fondul dreptului [10 I. Deleanu, opera citats, pagina 178.].

|n urma acestor precizari, rezulta ca fiind mai cuprinzatoare si explicita definitia, ca exceptia procesuala ar putea fi unul din mijloacele prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca fara a pune in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale sau lipsuri referitoare la dreptul material la actiune, urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte, anularea ori respingerea cererii.

Deosebirile acestei definitii fata de definitia data de A. Bacaci consta in faptul ca nu se limiteaza la exceptii de procedura. Pe de alta parte in aceasta definitie nu este vorba numai de incalcarea normelor procesuale. Mai mult [11 T. Mrejeru, opera citats, pagina 17.], definitia nu exclude existenta si a altor mijloace procesuale prin care se pot semnala incalcari ale legii, in cadrul carora functia de restabilire a dispozitiilor legale incalcate revine motivelor invocate prin calea de atac respectiva.

SECTIUNEA A II A

Corelatia exceptiilor pocesuale cu principiile care

fundamenteaza desfasurarea procesului civil.

Unul din principiile fundamentale in activitatea instantelor judecatoresti este principiul legalitatii, constand in cerinta strictei respectari a legii.

in procesul civil, asigurarea de catre instanta de judecata a respectarii legii inseamna, cu prioritate, o justa aplicare a normelor de drept material, printr-o corecta incadrare a faptelor procesului in textele de lege.

Totodata, insa, instanta trebuie sa respecte normele procesuale care recunosc drepturi partilor din proces, ori le impun indatoriri procesuale.

Legatura indisolubila dintre activitatea instantelor si lege si-a gasit expresia [12 I. Deleanu, opera citats, paginile 38-41.] in formularea categorica a dispozitiei constitutionale, articolul 123, care stabileste solemn ca “justitia se infaptuieste in numele legii” si, in acest scop “Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”. “ Nimeni nu este mai presus de lege” prevede articolul 4 alineatul 1 din Legea numarul 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca.

|n aplicarea dispozitiilor constitutionale (cu incidenta directa asupra institutiei exceptiei procesuale) rezulta, asadar, ca principiul legalitatii prezinta, in activitatea procesuala a instantelor judecatoresti, doua aplicatii specifice si anume: legalitatea instantei si independenta judecatorilor.

Legalitatea instantei se concretizeaza in urmatoarele patru cerinte:

- instanta sa fie creata prin lege si in conformitate cu dispozitiile ei;

- instanta sa fie organizata ca o institutie cu caracter permanent si cu sediu stabil si cunoscut;

- instanta sa aiba competenta (generala, materiala si teritoriala) sa judece procesul cu care a fost sesizata;

- instanta sa judece in compunerea prevazuta de lege, respectiv sa tina seama de aplicarea pricipiului colegialitatii, ori de cate ori legea de organizare judecatoreasca o impune.