Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
1.
INTRODUCERE ..............
5
2.
PREZENTAREA SOCIETATII ............
10

2.1.
Scurt istoric al S.C. MINERVA S.R.L. .
10

2.2.
Obiectul de activitate ......
11

2.3.
Analiza relatiilor economice cu partenerii
12
3.
ANALIZA SISTEMULUI INFORMATIONAL .......
14

3.1.
Activitatea de determinare a cerintelor sistemului .............
14

3.2.
Structurarea cerintelor sistemului ...
27
4.
PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC ......
56

4.1.
Proiectarea formularelor si a rapoartelor .........
56

4.2.
Proiectarea interfetelor si a dialogurilor ..........
61

4.3.
Proiectare logica a bazelor de date - modelarea .
logica a datelor
63

4.4.
Proiectarea bazelor de date ..........
72

4.5.
Proiectarea securitatii fisierelor si bazelor de date .............
75
5.
PROIECTAREA APLICATIEI ............
79

5.1.
Analiza cerintelor informationale ...
79

5.2.
Proiectarea de ansamblu a sistemului informatic
88

5.3.
Proiectarea formularelor de intrare .
si a rapoartelor de iesire
90

5.4.
Proiectarea bazelor de date ..........
92

5.5.
Proiectarea aplicatiilor
95

5.6.
Posibilitati de implementare .........
100
6.
CONCLUZII ....
104

BIBLIOGRAFIE

Alte date

?1. INTRODUCERE

Activitatea economica reprezinta un domeniu fundamental pentru existenta societatii omenesti, pentru ameliorarea continua a conditiei umane. Omul nu poate exista fara sa produca, asa cum, la randul ei, productia nu are ratiune fara consum. De problemele economice sunt legate constant cele mai importante aspiratii ale societatii si individului.

Procesele economice de productie, repartitie, schimb si consum se concretizeaza prin operatiuni de miscare si transformarea bunurilor. Consumul de resurse umane, materiale, financiare si informationale este prezentat in toate etapele reproductiei sociale.

Constructiile monumentale ale civilizatiei sumeriene, administrarea imenselor bogatii acumulate si (socoteala) pe care clerul trebuia sa o dea divinitatii, au impus, in prima etapa, aparitia unor insemnari cu certa semnificatie contabila. Ulterior, inventarierea averilor, cedarea temporara a unui bun, aparitia monedei si a schimbului de moneda, acordarea unui credit, restituirea bunului sau a sumei imprumutate, operatiuni de vanzare si cumparare a elementelor de avere, s-au diversificat sub influenta dezvoltarii continue a fortelor de productie. Derularea in timp a acestor acte economice singulare a facut necesara consemnarea bunului sau a sumei imprumutate, a scadentei convenite, inregistrarea valorilor consumate intr-un efort economic, cat si a veniturilor obtinute. Activitatea economica s-a amplificat si, o data cu eadimensiunea valorilor aflate in miscare. Termenul de valoare capata in plan economic sensul de bun, avere, bogatie, bani, creante (drepturi) sau datorii.

Omul a fost obligat sa inventeze in aceste conditii primul model economic, respectiv CONTUL. În el a consemnat nu numai latura concreta, materiala a bunurilor, a averii ci si aspectul abstract al relatiilor de proprietate, sub forma drepturilor si obligatiilor care corespund unui patrimoniu determinat. O prima definire a obiectului contabilitatii este realizata de LUCA PACIOLO in celebra opera de pionerat "Summa di Arithmetica, Geometria, Proportioni et Proportionalita", respectiv in "Tractatus de Comptius et Scriptus". Contabilitatea studiaza "tot ceea ce dupa parerea negustorului ii apartine pe lume, ca avere mobila si imobila, precum si afacerile mari si marunte, in ordinea in care acestea au avut loc". Dezvoltarea societatii capitaliste a sporit interesul subiectului economic pentru obtinerea profitului. În egala masura au crescut sansele de afirmare ale contabilitatii.

Traim intr-o lume cu resurse limitate. Suntem obligati sa cultivam realmente un comportament rational in activitatea economica, fundamentat pe ordine si prevedere.

Putem vorbi in aceste conditii si despre o alta dimensiune omniprezenta a contabilitatii, cea pe care la nivel individual, al persoanei, o apelam constant.

În viata cotidiana socotim mereu. Ne calculam virsta, ne masuram greutatea si inaltimea. Într-un anumit gen de memorie consemnam veniturile realizate, determinam cheltuielile necesare pentru desfasurarea oricarei actiuni mai importante. Plecarea intr-un concediu, achizitia sau constructia unei locuinte, cumpararea unui autoturism etc. solicita deopotriva dimensionarea corecta a costului estimat, in corelatie directa cu resursele financiare acoperitoare. Dincolo de aceste observatii, un fapt se impune a fi mentionat. O anumita valenta a contabilitatii a patruns discret si ireversibil in viata noastra. Într-un anumit sens, devenim contabili chiar daca explicit nu o recunoastem.

Este adevarat ca nu intotdeauna "tinem conturile", nu determinam indici sau indicatori economici. În schimb, deliberat sau fara sa ne dam seama, realizam o permanenta apelare a "stiintei conturilor". Termenul francez "compter " (a socoti) are originea in latinescul "computare" (a calcula). La randul ei expresia calcul deriva din latinescul "calculus'" (pietricica). Asocierea are la baza faptul ca acest banal obiect a constituit unul din procedeele rudimentare de realizare a evidentei. Contabilitatea nu se reduce numai la un calcul propriu-zis, si cu atat mai putin la o numarare sau socotire. Le presupune insa pe amandoua. Numararea este o simpla operatiune care consta in enuntarea unui sir de numere. Socotitul constituie o actiune ceva mai complexa, care priveste evaluarea unei cantitati sau marimi, apeland sau nu la numere. Contabilitatea este calitativ superioara socotitului, deoarece printe altele, coreleaza un ansamblu de calcule coerente, desfasurat dupa anumite reguli. Altfel spus, contabilitatea reprezinta un sistem logic si rational de informare specializata, supus unor coventii si norme definite social.

Doctrinele contabilitatii contin numeroase puncte de vedere privind obiectul acestei stiinte. Dincolo de aceste nuantari diferite, in conceptia noastra si a scolii care ne-a format, consideram ca:

Obiectul contabilitatii reprezinta ansamblul miscarilor de valori dintr-o anumita entitate economico-sociala, exprimate in etalon banesc, inclusiv raporturile economico-juridice care afecteaza patrimoniul acesteia. Calculele contabilitatii consemneaza intr-un echilibru valoric permanent miscarea si transformarea mijloacelor, precum si resursele in ordinea constituirii si a destinatiei atribuite iin procesul de productie.

Din definitia mentionata deducem urmatoarele aspecte esentiale:

- contabilitatea studiaza miscarile de valori referitoare la un patrimoniu dat;

- ea reprezinta o forma de cunoastere sistematica si specializata a patrimoniului, inclusiv a operatiilor care modifica marimea si structura acestuia;

- contabilitatea cerceteaza patrimonial intr-o dubla reprezentare, ca realitate economica (patrimoniu economic), respective MIJLOACE, cat si ca mod de dobandire sau provenienta (patrimoniu juridic), respectiv RESURSE ;

- dubla reprezentare asigura mentinerea unor echilibre valorice permanente atat prin relatia cauzala A=P (Activ = Pasiv ) cat si prin relatia formala D=C (Debit=Credit);

- legitimitatea adevarului contabil se fundamenteaza pe doua serii de calcule sincronice si paralele, sistematice si cronologice, intreprinse asupra Activului si Pasivului, respectiv asupra Mijloacelor si Resurselor, continute in patrimoniul unei firme;

- abordarea contabila priveste exclusiv substante patrimoniale exprimabile in bani.

Precizarea anterioara este absolut necesara, deoarece patrimoniul reprezinta in ultima instanta un ansamblu de drepturi si obligatii aferente unei persoane fizice sau juridice. În viata cotidiana exista drepturi si obligatii care nu se includ in sfera patrimoniului, tocmai pentru faptul ca nu sunt susceptibile la o exprimare monetara.

Bunaoara:

- drepturile si obligatiile publice sau politice, care constau in participarea la puterea publica;

- obligatiile naturale cu care indivizii se nasc, traiesc si mor, subsumate in conceptul de contract social, descris de marele filozof francez J.J.Rousseau, in celebra opera cu acelasi nume.

- drepturile de familie, exprimate in exercitarea atributelor parintilor asupra copiilor, drepturile si obligatiile reciproce ale sotilor etc.

A percepe corect dimensiunea obiectului contabilitatii si omniprezenta acestuia, presupune sa privim pretutindeni in jurul nostru. Putem "inventaria" cu aceasta ocazie o infinitate de substante cu valoare economica, exprimabile in etalon monetar. În spatiul academic mentionam doar cateva dintre ele: cladirea in care ne aflam, amfiteatrul universitar, terenul pe care acesta exista, catedra sau banca, computerele din laboratoare, bunurile pe care le detinem, casa in care locuim, tramvaiul sau autoturismul cu care astazi am venit la scoala etc. Toate constituie un patrimoniu economic, public sau privat, asupra caruia greveaza in mod obligatoriu un ansamblu de drepturi si obligatii cu valoare economica, respectiv patrimoniu juridic. În ultima instanta, toate bunurile mentionate constituie obiectul contabilitatii la nivel micro (unitate patrimoniala) sau la nivel macro economic (contabilitate nationala). Fapte economice, tranzactii si evenimente diverse, modifica in permanenta marimea si structura acestui patrimoniu. De aici si omniprezenta contabilitatii, ca stiinta a existentei si miscarii valorilor economice separate patrimonial. Evident latura cauzala, cea care explica provenienta sau modul de dobandire a unui patrimoniu este de natura juridica.

Ea se centreaza esential pe relatia de proprietate, pe raportul existent intre bunul aflat la dispozitia unei persoane, ca obiect al patrimoniului si subiectul de patrimoniu, persoana care detine sub un anumit titlu, bunul respectiv. Un drept de proprietate integrala asupra unui bun, compus din cele trei aspecte (folosinta, executie si dispozitie) va permite subiectului de patrimoniu (persoana fizica sau juridica) sa dispuna liber si nelimitat de soarta acelui element de avere: sa-1 vanda, inchirieze, doneze, distruga etc.

Daca bunul a fost achizitionat pe credit, nefiind inca integral achitat, sau daca el constituie obiect al unei garantii materiale pentru un credit bancar, (gaj sau ipoteca), drepturile subiectului de patrimoniu (cumparatorul bunului, respectiv beneficiarul creditului) asupra bunului sunt restranse. Autoturismul sau apartamentul achizitionat pe credit nu vor putea fi instrainate (vandute sau donate) decat in conditii speciale si cu acordul creditorului (persoana care a vandut bunul).

2. PREZENTAREA SOCIET?TII

Societatea pe care o vom lua ca exemplu nu mai exista si nu a avut ca obiect de activitate comertul. Acesta este un exemplu folosit pentru dezvoltarea prezentei lucrari.

2.1. Scurt istoric al S.C. MINERVA S.R.L.

1. Denumirea agentului economic : S.C. MINERVA

2. Forma juridica S.R.L.

3. Adresa: Ploiesti, Str. Valeni nr. 583

4. Înmatriculata la Registrul Comertului cu: Nr. J29/13xxxxx cod fiscal 16xxxxxxxx

5. Proprietar: C?TIESANU LILIANA

6. Valoarea capitalului social subscris 450 000 000 lei

din care varsat 450 000 000 lei

Societatea comerciala poarta denumirea de "S.C. MINERVA S.R.L" , s-a infiintat in anul 1995 si este organizata sub forma de societate comerciala cu raspunedere limitata, cu asociat unic.

Capitalul social este divizat in 4500 parti sociale egale a cate 100.000 lei si este detinut in totalitate de unicul societar. Hotararea de marire a capitalului social se va publica in Monitorul Oficial prin grija administratorului societatii.

Valoarea cu care se mareste capitalul social va fi impartita in parti egale a cate 100.000 lei fiecare.

Reducerea capitalului social se va putea face in conditiile si limitele prevazute de lege si va trebui sa se arate motivele pentru care se va face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea acesteia.

Societatea va fi condusa si reprezentata de unicul societar care va avea drepturile si obligatiile ce revin, potrivit Legii nr.31/1990, republicata, adunarii generale si administratorului.

Asociatul va putea fi reprezentat si de un imputernicit caruia ii vor fi stabilite expres limitele mandatului acordat pentru angajarea societatii in relatiile cu tertii.

Pe masura dezvoltarii societatii aceasta va putea numi si cenzori.

Bilantul societatii este intocmit de administrarorul acestuia.