Cuprins

Aceasta lucrare poate fi descarcata doar daca ai statut PREMIUM si are scop consultativ. Pentru a descarca aceasta lucrare trebuie sa fii utilizator inregistrat.

Extras din document

CUPRINS
CAPITOLUL 1: PREZENTAREA GENERAL? A G?RZII FINANCIARE 1
1.1. Scurt istoric al G?rzii Financiare ?n Rom?nia 2
1.2. Structura G?rzii Financiare 5
1.3. Rolul si atribu?iile G?rzii Financiare 9
CAPITOLUL 2: ORGANIZAREA ?I FUNC?IONAREA G?RZII FINANCIARE 12
2.1. Garda Financiara: definire ?i atribu?ii 12
2.2. Organizarea ?i func?ionarea G?rzii Financiare 13
2.3. Procedura de constatare a faptelor ?i a actelor 25
CAPITOLUL 3: EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR DE C?TRE GARDA FINANCIAR? 27
3.1. Exercitarea controlului fiscal de c?tre comisarii G?rzii Financiare 28
3.2. Actele de control ?ntocmite de comisarii G?rzii Financiare 35
3.3. Modalit??i de ac?iune a G?rzii Financiare 40
3.4. Urm?rirea ?i valorificarea constat?rilor controlului 43
CAPITOLUL 4: STUDIU DE CAZ : CONTROL FISCAL EXERCITAT DE GARDA FINANCIARA LA S.C. AbcdE S.A. SI S.C. XYZ EXPORT IMPORT S.R.L. 48
CONCLUZII 57
BIBLIOGRAFIE 60

Alte date

- Corpul de control al ministrului;

- Directia Generala de control si audit intern;

- Curtea de Conturi;

- Garda Financiara.

O prima definitie, daca o putem numi astfel, a Garzii Financiare a fost data in anul 1923. Profesorul V.Onisor desemneaza acesta institutie ca fiind "un serviciu de politie special al finantelor" [1 V. Onisor, Tratat de drept administrativ roman, Cluj, 1923, pg. 719 ]

Ulterior, in art. 1 din Regulamentul de serviciu si organizare a Garzii Financiare, publicat la 1 februarie 1935, Garda Financiara este definita ca "un corp de control fiscal, organizat militareste care face parte din administratia centrala a Ministerului de Finante" [2 Drossu Saguna D., Drept financiar si fiscal, Ed. ,,Destepta-te Romane’’, Bucuresti 1992, pg.99]

Datorita faptului ca unii autori au inclus Garda Financiara in cadrul serviciilor politienesti, a fost emisa si parerea contrara, potrivit careia acest organ "nu era politie financiara, ci un corp de control financiar, cu uniforma si armament in dotare". Acelasi autor afirma ca "Garda Financiara reprezinta un corp de control financiar specializat al statului, militarizat, ce exercita un control operativ si inopinat in legatura cu aplicarea si executarea legii fiscale si a reglementarilor vamale, urmarind impiedicarea oricaror sustrageri sau eschivari de la plata impozitelor si taxelor, activitatii de contrabanda si alte procese interzise de lege" [3 Drossu Saguna D., Drept financiar si fiscal, Ed. ,,Destepta-te Romane’’, Bucuresti 1998, pg.301]

Actualmente, beneficiem de o definitie mai completa, tot din partea legiuitorului. Astfel, institutia Garzii Financiare este in prezent definita drept "un corp de control financiar, militarizat dar neincazarmat, care functioneaza, potrivit legii, in cadrul Ministerului Finantelor" [4 Potrivit art. 14 din Legea nr. 30/22 martie 1991 privind organizarea ?i func?ionarea controlului financiar ?i a GF].

1.1. Scurt istoric al Garzii Financiare in Romania

De-a lungul timpului, atat controlul financiar cat si Garda Financiara au cunoscut o complexa evolutie pentru a ajunge la formula actuala, urmarindu-se acoperirea in plan legislativ a realitatilor financiar-contabile. Mai exact, de la nasterea sa si pana in prezent, Garda Financiara a strabatut sase mari etape.

Astfel, o prima etapa este cuprinsa intre anii 1918 - 1927. Imediat dupa Marea Unire (1918) a fost infiintata Garda Financiara, organ care a functionat insa mai mult in Transilvania, Bucovina si in Banat, mai putin in Regat. Institutia reprezenta o organizatie fiscala militareasca, mostenita de la regimul austro-ungar. În ceea ce priveste Moldova, si aici s-a incercat introducerea ei in sistemul controlului financiar in anul 1924, insa fara efect.

În aceasta prima etapa, Garda Financiara avea ca atributii principale "prevenirea si descoperirea contraventiilor la legile si normele financiare, precum si sprijinul organelor financiare in procedura lor oficiala". În principal, rolul ei eraacela de a supraveghea aplicarea legii de contributii indirecte, taxe de consumatie, producerea si circulatia bauturilor spirtoase, vamile si monopolurile.

A doua etapa a constat intr-o perioada de cinci ani (1927 - 1932) in care Garda Financiara practic nu a functionat, institutia fiind desfiintata. Desfiintarea ei a avut efecte negative asupra Tezaurului Public, in special la capitolul alcool, taxe de consumatie si monopolurile de stat.

A treia etapa in evolutia Garzii Financiare a inceput in 1930 cand a fost adoptata Legea spirtului, lege care, desi cu mari greutati, a determinat reinfiintarea Garzii Financiare in 18 mai 1932, pe baza art.77 din Legea monopolului alcoolului. Ulterior, in conformitate cu prevederile art. 49 din Legea de organizare a Ministerului Finantelor, ea a fost atasata direct secretarului general.

Dificultatile pe care le-a avut de intampinat nu au fost doar acelea de natura financiara, ci si de ordin social. Astfel, datorita stavilirii in mare masura a fraudelor fiscale prin controlul introdus, s-au luat, pe diferite cai, atitudini impotriva Garzii Financiare de catre contribuabili rau platnici si fraudulosi. În ceea ce priveste atributiile, acestea au fost extinse si asupra altor impozite.

Garda Financiara controla orice mijloc de transport, cu produse de orice fel, de la petrol pana la tuica, precum si unitatile de productie. Controlul fiind deci legiferat, nu mai era nevoie de aprobari speciale. Garda nu se ocupa numai de impozite, ci si de calitatea produselor. Aceasta avea doua atributii mari: controlul bilanturilor contabile ?i descarcarea gestiunii si controlul veniturilor statului [5 V. Onisor, Tratat de drept administrativ roman – Cluj 1923, pg. 719

]

În cadrul celei de a patra etape, s-a concluzionat ca se impunea crearea cadrului legal de organizare si functionare a Garzii Financiare. În aceste conditii, la data de 1 februarie 1935 intra in vigoare "Regulamentul de serviciu si organizare a Garzii Financiare". Art. 2 al acestui regulament stabilea atributiile ce reveneau Garzii Financiare.

Astfel, organul avea obligatia sa actioneze in scopul:

- prevenirii fraudelor, abuzurilor, abaterilor fiscale de orice fel;

- confiscarii si sigilarii obiectelor sau produselor, corpuri delicte sustrase de la taxe;

- strangerii informatiilor si a probelor asupa modului cum se aplica legea fiscala si incheierea actelor asupra constatarilor facute.

Comanda Garzii Financiare revenea, conform aceluiasi regulament, unui inspector general din minister. Membrii Garzii Financiare, barbati, erau selectati in urma unui examen si aveau statutul de functionari publici. Atributiile pe care acesti functionari le exercitau in cadrul institutiei cuprindeau servicii ordinare si servicii extraordinare. Functionarii de toate gradele erau personal raspunzatori de modul de executare a serviciilor ordonate, in timp ce aceia care le ordonau raspundeau direct de ordinele date.

A urmat apoi din nou o etapa de intrerupere a activitatii. Garda Financiara a functionat asadar pana in 1948, cand, datorita schimbarii structurilor politice, economice si sociale, atributiile acestei institutii au revenit Militiei economice. Acest organ efectua controlul in acelasi mod, insa numai la bauturi, cazane, restaurante, bufete, etc. Motivatia care a stat la baza acestui fenomen consta in faptul ca productia privata a disparut, deci nu mai exista nici necesitatea controlarii contribuabililor din acest sector de activitate.

În sfarsit, o ultima etapa a inceput in anul 1991, cand, pe fondul schimbarilor din Romania si in conditiile privatizarii, Garda Financiara a fost reinfiintata in baza prevederilor Legii 30/1991, privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii Financiare.

Definirea cadrului legal al acestui organ a avut loc la 1 octombrie 1992 cand a fost emis Ordinul nr. 1079 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Garzii Financiare. Trebuie insa mentionat ca si acest regulament a fost modificat, astfel ca in prezent acest act nu mai este in vigoare, fiind abrogat in temeiul Ordinului nr.817/1998 prin care s-a aprobat un nou Regulamant de functionare a Garzii Financiare. Din randul ultimelor modificari amintim faptul ca recrutarea personalului Garzii Financiare nu mai este atat de rigid limitata pe criteriul sexului, in sensul ca noul Regulament permite si recrutarea persoanelor de sex feminin, dar numai in posturile ce revin personalului auxiliar.

Garda Financiara reinfiintata constituie asadar un organ de control care sa acopere principalele interese ale statului pe de o parte si drepturile cetateanului pe de alta parte, in conditiile noilor raporturi create prin aparitia noilor agenti economici particulari, mai ales a acelor producatori de bunuri de larg consum si prestari de servicii.

Garda Financiara a fost reinfiintata in subordinea Ministerului Finantelor, iar din luna octombrie 2003 a fost reorganizata ca institutie publica de control cu personalitate juridica, finantata de la bugetul statului in subordinea Autoritatii Nationale de Control [6 Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.91/2003 privind organizarea Garzii Financiare, publicata in Monitorul Oficial nr.712/13 octombrie 2003.]. În februarie 2005 Garda Financiara a trecut din subordinea Autoritatii Nationale de Control in subordinea Ministerului Finantelor Publice [7 Ordonanta Guvernului nr.8/2005 privind stabilirea unor masuri de preluare a Garzii Financiare si a Autoritatii Nationale a Vamilor in subordinea Ministerului Finantelor Publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 101/31 ianuarie 2005.].

În general, actualele atributii ale institutiei sunt aceleasi cu cele indeplinite in perioada interbelica. Cadrul legal de functionare in prezent al institutiei este stabilit de OUG 91/2003, Legea 132/2004, HG 533/2007.

Pe de alta parte, o serie de prevederi legale cu incidenta in domeniu – OUG 37/2009, OUG 105/2009 au fost declarate neconstitutionale cu consecinta neconstitutionalitatii actelor subsecvente date in aplicarea acestora [8 Decizia nr.414/2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I pct.1, art.I pct.6, art.I pct.27 si ale art.I pct.28 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici , publicata in Monitorul Oficial nr.291 din 04.05.2010. ].

Conform H.G. nr. 533/2007, modificata prin H.G. nr. 1171/2007, Garda Financiara este institutie publica de control, cu personalitate juridica, care exercita controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte din domeniul economic, financiar si vamal, care au ca efect evaziunea si frauda fiscala, organizata ca organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Ministerului Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Potrivit unui articol publicat de Mediafax pe data de 7 mai 2010, ”Garda Financiara va fi comasata pana la sfasitul anului, cu Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV), pentru simplificarea actiunilor de control si reducerea costurilor, iar numarul administratiilor financiare din judete va fi redus, masuri care vor determina disponibilizari si relocari de personal” [9 http://www.mediafax.ro/economic/garda-financiara-va-fi-comasata-cu-anv-procesul-va-implica-disponibilizari-de-personal-6098241 [Accesat 15.10.2010]].

1.2. Structura Garzii Financiare

Garda Financiara are urmatoarea organizare teritoriala:

- Comisariatul General;

- Sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti.

Numarul maxim total de posturi pentru Garda Financiara este de 1805, din care 200 de posturi pentru aparatul Comisariatului General.

Posturile vacante vor fi ocupate pe baza de concurs organizat la nivelul Comisariatului General sau, dupa caz, la nivelul sectiilor judetene si al Sectiei Municipiului Bucuresti, in conditiile legii.

Garda Financiara este condusa de un comisar general, inalt functionar public, numit, in conditiile legii, prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

Comisarul general are calitatea de ordonator secundar de credite si exercita atributiile legale in aceasta calitate pentru toate unitatile din structura Garzii Financiare. [10 www.gardafinanciara.ro

] În exercitarea atributiilor sale comisarul general emite decizii.

Comisarul general numeste, angajeaza, promoveaza, sanctioneaza si elibereaza din functie personalul din structura Comisariatului General, precum si pe cel de conducere din teritoriu, cu exceptia comisarului general prim-adjunct, comisarilor generali adjuncti, comisarilor generali adjuncti, comisarilor sefi de sectie ai sectiilor judetene si al Sectiei Municipiului Bucuresti, care sunt numiti, in conditiile legii, prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

Prin deciziile luate comisarul general va asigura indeplinirea corespunzatoare a atributiilor ce revin Garzii Financiare potrivit dispozitiilor legale in vigoare si raspunde in fata ministrului economiei si finantelor si a presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala de intreaga activitate desfasurata de unitatile din structura Garzii Financiare.

Comisarul general este ajutat in activitate de un comisar general prim-adjunct si de 3 comisari generali adjuncti, avand calitatea de functionari publici de conducere. În absenta comisarului general si a comisarului general prim-adjunct, Garda Financiara este reprezentata de unul dintre comisarii generali adjuncti, pe baza imputernicirii comisarului general, cu instiintarea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Comisariatul General este structura centrala a Garzii Financiare, care, sub conducerea comisarului general, asigura realizarea strategiei de control, urmareste modul de realizare a atributiilor incredintate sectiilor judetene si Sectiei Municipiului Bucuresti, stabileste masuri operative pentru eficienta controlului tematic. Comisarii din Comisariatul General al Garzii Financiare au competenta de control operativ si inopinat pe intregul teritoriu al tarii, in conditiile prevazute in prezenta hotarare.

În cadrul structurii organizatorice a Comisariatului General al Garzii Financiare si, respectiv, a sectiilor judetene si a Sectiei Municipiului Bucuresti se pot constitui servicii, birouri, compartimente, respectiv divizii, altele decat cele prevazute in anexa nr.1, si se aproba numarul posturilor de conducere prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, la propunerea comisarului general, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.